KorAP: Find »[drukola/base=anticipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...150 151 152 ...444 >

11,096 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

lui de doctorat, lansa cercetarea experimentală a condițiilor de progres în actul învățării și exercitării, prefațând cu mulți ani înainte o direcție absolut nouă în studiul învățării cu accente pe organizarea activității de învățare. Într-un fel, Zapan i-a anticipat pe Bruner și Galperin care vizau, în esență, accelerarea procesului învățării, fie prin convertirea conținutului învățării în una sau alta dintre modalitățile reprezentative ale individului (iconică, simbolică, acțională), fie prin organizarea acțiunii cu obiectele/conținuturile învățării. În 1937, Vasile Pavelcu

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
are nu doar o valoare teoretică, ci și una aplicativă, găsindu-și utilitatea mai ales în domeniul psihoterapiilor. În 1938-1939 medicul Ștefan Odobleja publica cele două volume de Psihologie consonantistă, fiind, de fapt, adevăratul întemeietor al ciberneticii generalizate. Odobleja îl anticipa pe Norbert Wiener cu 10-12 ani, indiferent dacă faptul acesta a fost recunoscut sau nu de istoria științei psihologice. În 1946, Mihai Ralea publica Explicarea omului în care aducea o surprinzător de nouă perspectivă de interpretare a omului. Dacă multă

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
până acum. În 1959, Tatiana Slama-Cazacu publica lucrarea Limbaj și context, în care se găsește în germene ideea teoriei contextual-dinamice a limbajului și comunicării, pe care autoarea o va perfecționa de-a lungul timpului. Faptul este remarcabil deoarece psihologul român anticipa cu 16 ani disputa dintre Jean Piaget și Naom Chomsky derulată în 1975. Se pare însă că teoria contextual-dinamică a limbajului constituia o problemă neformulată încă (pentru vremea când a fost publicată lucrarea Limbaj și context). Iată deci că psihologii

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
fost de fiecare dată „proiectat” într-o manieră ideală (calitativ și cantitativ). Aceste proiecții la nivelul self-ului sunt exteriorizate, în cazul nostru, prin așteptări pentru imaginea în exterior a României, tinzând să „coloreze” aprecierile individuale calitative. Dacă diplomația românească anticipa dificultățile ce vor apărea în procesul de aderare la NATO și la Uniunea Europeană, trebuie spus că din acceptarea acestui statut de dificultate se recoltează sugestiile pentru diplomația viitorului (de tip preventiv). Suprapunerea itemilor-condens rezultați din cele două investigații (1994-1995 și

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
de muncă este sub un an. 6.4. Procedura 6.4.1. Condițiile în care s-a realizat cercetarea Această cercetare a fost derulată în condiții de laborator, alegere justificată de mai multe elemente. În condiții naturale sunt dificil de anticipat efectele comune asupra unui număr de indivizi în contextul unei schimbări. Astfel, este dificil să găsim condiții naturale în care adaptabilitatea să fie un factor important și în care există șanse de a observa un număr relativ mare de indivizi

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
condiții naturale în care adaptabilitatea să fie un factor important și în care există șanse de a observa un număr relativ mare de indivizi înainte și după o schimbare neașteptată. În al doilea rând, în condiții naturale este dificil de anticipat natura schimbării contextului, astfel fiind greu de prevăzut un set de comportamente necesare unui răspuns eficient la schimbare. Pe de altă parte, condițiile de laborator permit controlul timpilor și naturii schimbărilor contextului. Controlarea acestor aspecte ale schimbării este deosebit de importantă

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

dependență” de instituțiile statului și cu care este necesar să se „lucreze” pe termen mai îndelungat; însă, prin investiții repetate în aceeași comunitate în „proiecte participative”, se poate reuși. De obicei, membrii unei comunități consideră că merită să coopereze atunci când anticipează că „jocul” se va repeta, când dețin informații suficiente unii despre alții și când sunt puțini. Participarea comunității la un proiect este improbabilă, dacă nu va mai avea loc un alt proiect similar, dacă membrii nu se cunosc și dacă

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
o diferență și au fost atinse rezultate semnificative. În doar câțiva ani, s-a ajuns și în spațiul românesc la o multitudine de programe și proiecte de dezvoltare comunitară, care au produs o diversitate de contexte locale. Dacă dorim să anticipăm cine va pierde și cine va câștiga mai mult de pe urma fondurilor europene - și, implicit, să ajustăm treptat politicile existente, pentru a „nu-i transforma pe cei bogați în mai bogați, iar pe cei săraci în mai săraci” (Silitoe, 2000) -, este

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine „cât” stres este produs atunci când un stimul dureros apare fără a exista posibilitatea de a-l prevedea, comparativ cu situația când el poate fi anticipat cu câteva secunde. În acest scop, ei au prezentat unor subiecți, în trei versiuni, cu durată diferită de expunere, un film care cuprindea trei scene ale unui accident de muncă: unul care se soldează cu ruperea vârfului degetelor, al doilea

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
acelor consecințe nedorite pentru individ), și conceptul de „neliniște” comun de altfel și fenomenelor de „frustrație” ei „conflict”, și care desemnează reacția afectivă a subiectului. Acomodarea, la „pericol” presupune încercarea de a-l elimina; cu cât mai grav este răul anticipa cu atât mai mare va fi efortul de a face față situației și mai inten să emotial (neliniștea) subiectului. Conceptul de „pericol”, ca o anticipare a „răului” viitor, implică, o evaluare din partea subiectului a ceea ce situația prezentă prevestește. Procesul psihologic

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
dacă ar fi fost conștienți de faptul că inundația i-ar putea afecta.). Richard S. Lazarus (op. cit., p. 176-177) consideră că ar trebui făcută distincția între conceptele de „pericol” și „frustratie”. Dacă în cazul pericolului, arată Lazarus, un rău este anticipat, dar el nu s-a produs încă, în cazul frustrației, răul a avut deja loc. Pericolul reprezintă, deci, starea psihologică de orientare în viitor” și implică aceptarea de către subiect a unor acțiuni preventive (ex. când un elev sau student este

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
tratament, nu excludeau și posibilitatea unui deces, a unor desfigurări permanente, sau compromiterea unor relații interpersonale importante), ei au constatat că majoritatea bolnavilor au ajuns să pună întrebări în legătură, cu situația lor viitoare, cu consecințele răului pe care le anticipau (ex. „Cât de periculos sunt rănit?”, „Voi rămâne desfigurat?” etc). Conceptul de neliniște joacă si el un rol important în teorii le „stresului” și ale „frustrației”. Aceste două fenomene sunt întotdeauna studiate împreună, deși sfera lor, așa cum am văzut, nu

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
stăpânească pericolul. Când o persoană se simte capabilă, să prevină răul, pericolul dispare sau devine minimalizat. Când ea se simte neajutorată sau prea slabă ca să-l prevină, pericolul este mai mare, severitatea lui depinzând, desigur, de gravitatea răului care este anticipat” (op. cit., p. 10) . Asupra, insuficiențelor acestor ipoteze sau teorii explicative, insistăm în capitolul următor al lucrării de față. Vasile Pavelcu, Examenul critic al noțiunii „complex al frustrației”..., p. 39. Frustration. The Development of a Scientific Concert, l965, New-York. Vezi John

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678

secol integrarea europeană este abia la începuturile ei, singura previziune pe care îndrăznesc să o fac este că integrarea politică deplină a Europei nu va fi încheiată în secolul XXI. Declanșarea războaielor în secolul XXI este imprevizibilă, dar se pot anticipa megadirecțiile în care se vor desfășura conflictele cu potențial de război în acest secol. Prăbușirea comunismului în URSS și Europa de Est a produs un adevărat cutremur în structura mondială a puterii, urmând ca aceasta să capete o nouă configurație. Odată cu estomparea

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
germani împotriva produselor franceze competitive. În prezent, Piața Unică face ca asemenea măsuri să fie practic de neconceput, iar integrarea economică este atât de avansată încât popoarele europene au un interes vital ca Uniunea Europeană să existe și să progreseze. Putem anticipa însă că UE va trece printr-o perioadă de stagnare a integrării, deoarece marile salturi ale Comunității s-au făcut în perioade de boom economic. Oricum, accentul în strategia integrării supranaționale va trebui să cadă pe aprofundarea integrării economice, care

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
eficient cu asemenea modele hipercomplexe cum este lumea noastră de astăzi. Unul dintre pionierii modelării globale a fost J. Forrester. El pornea de la premisa că sistemele complexe, cum este lumea, au un comportament propriu, diferit de cel pe care-l anticipăm pe baza bunului-simț și a raționamentelor logice. Forrester a elaborat un „model dinamic” care a fost aplicat în celebra lucrare Limitele creșterii. Modelul lumii viitoare era construit pe baza a cinci variabile: populație, resurse naturale, investiții capitale în agricultură, investiții

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
a preempțiunii: „Statele Unite susțin de mult opțiunea preempțiunii actelor pentru a contracara o amenințare suficient de însemnată la adresa securității noastre naționale. Cu cât mai mare este amenințarea, cu atât mai mare este riscul inacțiunii - și cu cât mai urgentă acțiunea anticipată pentru a ne apăra, chiar dacă rămâne o incertitudine cu privire la timpul și locul atacului inamic”. Criticii administrației Bush argumentează că nu se face o distincție clară între războiul preventiv și cel de preempțiune. Teoreticienii administrației argumentau că războiul de preempțiune este

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
formulat cea mai îndrăzneață și coerentă viziune strategică dintre cele inițiate de puterile lumii contemporane. După tragica experiență a „revoluției culturale” și a convulsiilor sociale dictate de Mao Tsedun, China a cunoscut o cotitură radicală pe care nimeni nu a anticipat-o. Liderul chinez Deng Xiaoping a reușit o deplasare senzațională a accentului de la edificarea unei puteri militare către un efort de modernizare a Chinei pe baza legilor economiei de piață. Un tip de „negație a negației” fără precedent în istoria

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

unui vlăstar regesc trebuie să respecte normele impuse rangului său. Și, tocmai de aceea, el știe să recunoască strategiile și să dejoace planurile adversarului. Oare prințul nu-și exprimă, de la bun început, bănuielile în privința lui Rosenkrantz și a lui Guildenstern, anticipând astfel eșecul misiunii lor? „Cum, nu v-au chemat?”, se miră el, perfid. Fiindcă Danemarca este „o închisoare”, supravegherea generează aici reacția de autoapărare menită să contracareze tactica puterii. Hamlet știe prea bine că trăiește într-o lume în care

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

prin eliminarea posibilităților unor rezultate mai bune și chiar performante. Acțiunile de acest fel, oricât de bine intenționate și de bine făcute, nu vor putea suplini activitatea de planificare riguroasă a resurselor umane, prin care se determină potențialul existent, se anticipă necesitățile viitoare și se identifică necesarul pe structuri, În corelație cu politicile de dezvoltare ale organizației, astfel Încât să se asigure că În fiecare moment al evoluției sale, pentru fiecare proiect și activitate importantă, firma va avea oamenii necesari realizării obiectivelor

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
alte activități din acest domeniu și influențează eficiența lor; resursele umane pot fi dezvoltate În permanență și angajații au mai multe șanse să-și planifice carierele individuale, să participe la programe de pregătire și de perfecționare ș.a.; permite organizației să anticipeze deficitul sau surplusul de resurse umane și să minimizeze numărul concedierilor; crește eficiența recrutării personalului deoarece necesitățile de resurse umane sunt anticipate și identificate Înaintea apariției unor probleme nedorite; reduce dependența de recrutarea externă, Îndeosebi atunci când calificările „cheie“ au o

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
să-și planifice carierele individuale, să participe la programe de pregătire și de perfecționare ș.a.; permite organizației să anticipeze deficitul sau surplusul de resurse umane și să minimizeze numărul concedierilor; crește eficiența recrutării personalului deoarece necesitățile de resurse umane sunt anticipate și identificate Înaintea apariției unor probleme nedorite; reduce dependența de recrutarea externă, Îndeosebi atunci când calificările „cheie“ au o ofertă insuficientă, situație care presupune elaborarea unor programe specifice de reținere sau de menținere a personalului, precum și a unor strategii și politici

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

Discipolul acestuia, Epigonus, s-a dus la Roma și l-a descoperit pe un anume Cleomenes, care i-a Îmbrățișat ideile. Este spre cinstea geniului lui Origen că a Încercat să rezolve cît mai multe probleme de cristologie. El a anticipat controversele secolului al IV-lea prin insistența cu care a afirmat fuziunea dintre Logos și un suflet omenesc 42. Există dovezi că principalul oponent al origenistului Arie, Atanasie din Alexandria, nu credea că Logosul a preluat un suflet omenesc 43

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Vom oferi Într-o secțiune ulterioară detalii asupra mecanismului cosmic destinat să recupereze particulele de lumină prizoniere În Întuneric. După Theodor bar Konai, Lumina din care sînt făcute Soarele și Luna este recuperată din Spiritul Viu, care se arată Arhonților, anticipînd astfel episodul „seducerii Arhonților” descris În alte surse (vezi, În continuare, secțiunea 2). Oricum ar sta lucrurile, Spiritul Viu făurește Soarele din Focul cel Bun (ex igne bono), iar din Apa cea bună (ex bona aqua)53 face Luna, „Corabia

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

secțiile de votare, agresarea fizică a electorilor din opoziție, intervenția nemijlocită și brutală a factorului guvernamental În activitatea de votare. În acest mod, autoritatea de stat, controlată de Partidul Comunist, a Încercat să prevină o victorie a partidelor democratice, victorie anticipată de altfel 11. Ingerința brutală din 19 noiembrie 1946 a fost dublată, În zilele imediat următoare, de recurgerea la frauda electorală propriu-zisă. Proclamarea rezultatelor oficiale a fost amânată câteva zile, până când, pe data de 22 noiembrie 1946, a fost anunțată

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]