4,162 matches
-
menționate alte două motive pentru care monahul poate vărsa lacrimi în timpul rugăciunii extatice: frica de iad dar și aducerea aminte de judecata lui Dumnezeu. Rugăciunea este pătrunderea lui Dumnezeu de către minte. 8. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia este privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar și pentru că trupul este socotit locaș al patimilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și în somn, când doar Dumnezeu putea aduce pace. Cassian înțelege natura umană sub cele două stări ale ei: natura originară, după cum a vrut-o Dumnezeu pentru noi, și natura așa cum a devenit ea naturală ca urmare a căderii. În antropologia lui Cassian, cele două perspective explică aparenta dihotomie prezentă între discuțiile dintre har și voința liberă aflată în ton cu teologia creștină răsăriteană. La el accentul se pune mai ales pe programul ascetic și pe puterea patimilor. Astfel, natural este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
hristologia sa. Programul său ascetic și contemplativ are în centru meditația biblică alături de post, priveghere și munca manuală. El dă o serie de exemple dintre chinoviții egipteni cu scopul de a instrui și de a mustra monahii leneși ai Galiei. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia e privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție, având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în centru meditația biblică alături de post, priveghere și munca manuală. El dă o serie de exemple dintre chinoviții egipteni cu scopul de a instrui și de a mustra monahii leneși ai Galiei. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia e privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție, având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar și pentru că trupul e socotit lăcaș al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
numărul sub raportul ființei, dar îl admite sub raportul persoanelor: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Pe Iisus Hristos îl mărturisim ca fiind din Sfânta Treime cu propriul său trup, deși nu după trup face parte din ființa Treimii. În domeniul antropologiei și soteriologiei, Ioan Maxențiu operează cu liberul arbitru (conștiința morală) și cu harul pe care credinciosul îl primește prin credință. După el, Adam a fost creat drept. Prin călcarea poruncii, Adam și-a provocat moartea trupului și vinovăția sufletului; vigoarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Filosofie ● Limba și literatura română ● Filologie clasică ● Literatura universală și comparată ● Traducere și interpretare ● Istorie ● Istoria artei ● Arhivistica și istorie ● Studii iudaice ● Pedagogie ● Psihopedagogie specială ● Pedagogie - învățători ● Teologie * pastorala ● Teologie * didactica │ │ │ │(Teologie * se referă, după caz, la: ● Sociologie ● Politici sociale ● Antropologie ● Administrație publică ● Jurnalism ● Publicitate ● Psihosociologie - informații ● Drept ● Economie agroalimentara ● Economia mediului ● Merceologie ● Cibernetică economică ● Agricultură ● Științele solului ● Horticultura ● Silvicultura ● Zootehnie ● Inginerie genetică în agricultură ● Biotehnologii medical - veterinare ● Medicină generală ● Fiziokinetoterapie ● Asistență medicală ● Urbanism ● Arte plastice (pictură, sculptură, grafică) ● Design ● Istoria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
motive (Bron și Schemmann, 2002, pp. 7-17): - educația adulților nu are o bază teoretică suficient de dezvoltată pentru a fi considerată o disciplină științifică distinctă. Depinde foarte mult de împrumuturile teoretice de la alte discipline (științele educației, psihologie, sociologie, filosofie, economie, antropologie etc.); - mulți practicieni, poate datorită situației anterior descrise, nu se angajează, cel mai adesea, în construcția teoretică sau în discursuri teoretice, numărul mic de publicații cu referire la teoria educației adulților fiind grăitor în acest sens. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși un câmp de studiu relativ recent, ce s-a dezvoltat mai ales în anii’70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în completarea celor făcute de noi (Sava, 2005, subcapitolul 1.2), unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
factorul de care depinde, în primul rând, articularea eficientă a tuturor celorlalte variabile implicate. Profesorul este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
motive (Bron și Schemmann, 2002, pp. 7-17): - educația adulților nu are o bază teoretică suficient de dezvoltată pentru a fi considerată o disciplină științifică distinctă. Depinde foarte mult de împrumuturile teoretice de la alte discipline (științele educației, psihologie, sociologie, filosofie, economie, antropologie etc.); - mulți practicieni, poate datorită situației anterior descrise, nu se angajează, cel mai adesea, în construcția teoretică sau în discursuri teoretice, numărul mic de publicații cu referire la teoria educației adulților fiind grăitor în acest sens. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși un câmp de studiu relativ recent, ce s-a dezvoltat mai ales în anii’70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în completarea celor făcute de noi (Sava, 2005, subcapitolul 1.2), unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
factorul de care depinde, în primul rând, articularea eficientă a tuturor celorlalte variabile implicate. Profesorul este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie descoperit”. Cert este că în această ipostază nu e vorba deci doar de anexarea unui prefix, cel de psiho, deoarece remedierile sunt de fond, fiind vorba de un domeniu prin excelență transdisciplinar, care reclamă cooperarea dintre psihologie, medicină, antropologie, epidemiologie și pedagogie. Rămânând fideli poziției vehiculate de Donovan (1991, apud Reidesser, Fischer, 2007), obiectul de studiu al acestui nou câmp disciplinar se referă la traumele naturale (cutremure, inundații, incendii etc.) și cele provocate deliberat sau fortuit de cruzimea umană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contextul obiectiv dat. Selecția se face în acord cu nevoile și motivația copilului sau a persoanei, în general, în acord cu psihismul acesteia. Sub aspect general, capacitatea complexă care asigură supraviețuirea și dezvoltarea ființei umane este o trăsătură generică. în antropologie se vorbește despre marele Supraviețuitor, strămoșul comun al omenirii. Evoluția speciilor se bazează tocmai pe indivizii rezilienți ai speciilor, cei care au un potențial mai bogat de adaptare. Așadar reziliența nu este doar un apanaj al speciei umane, ci al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Hopkins University, este autorul lucr]rii Sidgwick’s Ethics and Victorian Moral Philosophy și coordonator al c]rții Moral Philosophy from Montaigne to Kant. George Silberbauer a deținut în trecut funcții administrative în Botswana și lucreaz] acum la Facultatea de Antropologie și Sociologie a Monash University. Este autorul lur]rilor Bushman Survey Report, Hunter and Habitat în the Central Kalahari Deșert și Cazadores del Disierto și activeaz] în domenii precum managementul dezastrelor, socioecologia și filosofia științei sociale. Peter Singer este profesor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Nietzsche dorea uneori s] o scoat] în evident])? Este adev]rât, desigur, c] între culturi exist] diferențe majore, iar noi am devenit mult mai conștienți de aceast] variație ast]zi decât era Darwin la vremea să. Cu toate acestea, antropologii, care au f]cut un mare serviciu lumii demonstrând aceast] variabilitate, arăt] acum c] ea nu ar trebui exagerat] (Konner, 1982; Mead, 1956). Diferite societ]ți umane au comune multe elemente structurale profunde. Dac] nu ar avea, atunci nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acum c] ea nu ar trebui exagerat] (Konner, 1982; Mead, 1956). Diferite societ]ți umane au comune multe elemente structurale profunde. Dac] nu ar avea, atunci nu ar fi posibil] nici o înțelegere reciproc] și ar fi fost aproape imposibil] practicarea antropologiei. Printre aceste elemente, considerația și înțelegerea fâț] de ceilalți, generalizate prin Regulă de Aur, joac] un rol central și, dac] punem întrebarea „ Ar putea exista o cultur] lipsit] de aceast] atitudine?”, ne-ar fi foarte dificil s] ne imagin]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evalu]rilor comportamentului. O comparație între eticile unor societ]ți diferite trebuie deci s] țin] neap]rât seama de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult decât o colecție inutil] de curiozit]ți. Antropologia are drept misiune explicarea comportamentului social și cultural al oamenilor. În primele etape ale dezvolt]rii sale, antropologia s-a ocupat în exclusivitate de societ]țile de mici dimensiuni, plecând de la premisa c] știm suficient de mult despre tipul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult decât o colecție inutil] de curiozit]ți. Antropologia are drept misiune explicarea comportamentului social și cultural al oamenilor. În primele etape ale dezvolt]rii sale, antropologia s-a ocupat în exclusivitate de societ]țile de mici dimensiuni, plecând de la premisa c] știm suficient de mult despre tipul nostru de societate pentru a nu mai fi nevoie de explicații ale comportamentului membrilor acesteia. Pe m]sur] ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al economiei) a dovedit c], într-adev]r, o mare parte din tiparele de comportament social și cultural prezente în societ]țile de mari dimesiuni necesit] explicații și c] problemele sunt similare acelora care au atras atenția antropologilor. Nu numai c] antropologia și-a extins aria de cercetare la întregul fenomen al comportamentului social și cultural, ci a și câștigat foarte mult prin aplicarea conceptelor și a teoriilor specifice societ]ților noastre la alte societ]ți și din testarea propriilor constructe în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în culturi diferite. Chiar și în cadrul aceleiași societ]ți semnificația se poate modifica în funcție de context (pot fi b]țuț m]r în ringul de box, dar trebuie s] pierd cu grație; în afara ringului, un astfel de tratament constituie o infracțiune). Antropologia interpreteaz] comportamentul într-un mod relativist din punct de vedere cultural, în funcție de societate și context. Nu se pot face comparații directe între culturi. Odat] ce matricele privind semnificația comportamentului au fost înțelese, pot fi formulate generaliz]ri în mod abstract
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o inhibiție comun] societ]ților de mici dimensiuni. (Înainte de a-mi încheia studiile academice în domeniul antropologiei, cercet]rile mele se desf]șurares] în mijlocul unor grupuri puțin numeroase, oarecum izolate și îndep]rtate, ce f]ceau parte fie din societ]ți de mari dimensiuni, fie de mici dimensiuni.) Crime abominabile erau redefinite în termeni mai puțini drastici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-A MARILE TRADIȚII ETICE 4 Etică indian] PURUßOTTAMA BILIMORIA Preambul Deseori se pune întrebarea: „A existat vreodat] «etic]» în India?’ Se poate vorbi concret despre «etic] indian]»?” „Ideea de «etic]» nu este și ea o inventie occidental] - la fel ca antropologia?” Sau, altfel spus, acea Indie care este mistic] și „neag] viața” nu elimin] posibilitatea norm]rii prin etic]? Nu se poate contesta faptul c] tradiția indian] s-a ocupat de c]utarea „unei vieți conforme normelor morale” și de respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]