16,557 matches
-
acumularea de avantaje competitive din diferite surse și abilitatea de a se transforma când mediul se schimbă. În al treilea rând, un ecosistem pentru afaceri ar trebui să aibă abilitatea de a crea nișe și oportunități pentru noile firme. Prin apartenența lor la rețelele interconectate de companii, firmele au beneficii, dar și înfruntă noi pericole. Beneficiile includ oportunitatea de a forma alianțe și de a evolua în rețea, protejate de invadatorii potențiali. Aceeași interconectare, totuși, poate să conducă și la dezastru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
necesită un efort destul de mare în construcție și studiu. Din această cauză, o tot mai mare atenție se acordă rețelelor colaborative care reprezintă rețele în care participanții colaborează în grupuri diferite, iar legăturile dintre perechile de indivizi sunt determinate de apartenența la un grup comun. De exemplu, o rețea colaborativă este cea a actorilor de film care apare în Internet Movie Database. În această rețea, actorii care apar în filme sunt considerați ca fiind conectați dacă ei apar în același film
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
numi peiorativ „naționalism” patriotismul pe care alți oameni Îl simt pentru țara lor. E o chestiune complicată din punct de vedere educativ, iar În acest moment Încerc să analizez numai latura sa psihologică, care se sprijină pe o necesitate fundamentală: apartenența la un grup. Unele persoane o resimt mai mult decât altele. E nivelul de motivație sau dorință pe care l-am menționat ca prim factor al stilului sentimental. Pornind de la această dorință, Începe acțiunea cognitivă. Identificarea cu grupul e determinată
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de ani îl găsea pe Axelrad pe pozițiile sale firești de luptător împotriva „nesățioasei ciocoimi”, urmându-și neabătut idealul. * Bârladul Bârladul apare o dată pe săptămână la 20 iulie 1887, redacția la Tipografia română, unde se și tipărește. Nu‐și declină apartenența politică până la cel de al 50‐lea număr - 28 august 1888. Bârladul reapare la 16 septembrie 1898 de la nr. 1, anul I de apariție, ca ziar aparținând conservatorilor, apartenență confirmată și de declarația din 15 septembrie 1898 a omului politic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacția la Tipografia română, unde se și tipărește. Nu‐și declină apartenența politică până la cel de al 50‐lea număr - 28 august 1888. Bârladul reapare la 16 septembrie 1898 de la nr. 1, anul I de apariție, ca ziar aparținând conservatorilor, apartenență confirmată și de declarația din 15 septembrie 1898 a omului politic Theodor G. Emandi care chema „la luptă și la muncă” pe bârlădeni... Administrația ziarului în strada Belvedere nr. 144 Bârlad. 26 Se tipărește când la Tipografia George Cațafani - Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
15...explozia... Existența sa este mai presus de așteptările unora dar nu și de valoarea ei, cu profesioniști adevărați. într-o competiție de valori se menține un vârf. Unison Radio Vaslui rămâne VOCEA VASLUIULUI oricâte ar mai veni, indiferent de apartenența politică sau antreprenorială. LOCAL 100%, cel mai ieftin și cel mai ascultat oricât ar zice "foștii" pe la noi că, după ce au învățat aici ce puteau, s-ar simți îndreptățiți să ne dea lecții sub pulpana unor posturi centrale. * în socialism
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la nivel de convingeri se reflectă sub diferite feluri În valorile, atitudinile și comportamentele personalului respectiv În cadrul organizației. Problematica nivelurilor culturii organizaționale este strâns legată de cea a subculturilor care o alcătuiesc. Majoritatea specialiștilor delimitează subculturile organizaționale În funcție de două criterii: apartenența organizatorică și profesia salariaților. Subculturile instituționale se conturează la nivelul principalelor subdiviziuni organizatorice ale firmei. Convingerile, aspirațiile și modul de comportament organizațional prezintă anumite elemente specifice ce reflectă caracteristicile și condițiile definitorii ale activităților realizate În cadrul lor. Subculturile instituționale sunt
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
altor instituții similare ? r) Ce face organizația pentru a se asigura că personalul are Întradevăr abilitățile interpersonale și de lucru În echipă necesare ? s) Personalul de conducere și voluntarii reflectă structura comunității pe care o deservește În termeni referitori la apartenența socială, etnică, religioasă, sexuală etc.? t) Există un cod etic de standarde sau practici În cadrul instituției ? Care sunt acestea ? u) Există personal plătit ? v) Cu câți voluntari lucrează instituția dvs .? w) Care este rolul și activitățile lor ? x) Voluntarii lucrează
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în Asia: „Asiaticii sunt mai buni la matematică decât indivizii din alte culturi”. Acest stereotip a stimulat astfel femeile din primul grup care au încercat să-și apere reputația... În schimb, într-un alt experiment, când chestionarul se referea la apartenența la sexul feminin și nu la diferențele culturale, rezultatele la matematică au fost mai slabe decât cele obținute de grupul care nu a răspuns la chestionar. Cercetătorii au atribuit această diferență impactului avut de stereotipul: „Comparativ cu bărbații, femeile nu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
o stabilitate relativă, comportamente, subordonate manifestărilor caracterial temperamentale și orientate de valorile individuale - produs al motivației, toate acestea fiind raportate la ambianța naturală și umană și la criteriile normativ-valorice ale ei. Într-o accepțiune mai vastă modelul personalității include: 1) apartenența la specia umană; 2) manifestarea biologică ceea ce o prezintă ca pe o entitate caracterizată de anumite calități fizico - somatice; 3) unicitatea psihică: singurul exponent al lumii vii dotat cu rațiune și voință: 4) dependența socială - tendința de identificare cu un
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
uneori existând doar o simplă reinserare socială (Constantinescu, 1976). Tabloul dominant este cel paranoid, cu delir tinzând spre sistematizare și spre aglutinare în tematica delirantă a conflictelor psihologice prepsihotice. în cadrul acestei forme trebuie adusă în discuție și controversata problemă a apartenenței nosologice a psihozelor halucinatorii cronice în cadrul schizofreniilor. încă Kraepelin consideră parafrenia ca o afecțiune separată din rațiuni semiologice (predominanța tabloului halucinator și delirant asupra dezorganizării psihice) și prognostice (o mai bună conservare și adaptare a pacienților). Cu toate că unii autori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihotic mai ales - de a avea conștiința bolii, deci capacitatea de a apela la un serviciu de specialitate și de a înțelege necesitatea unui tratament. De multe ori el nu își poate preciza pretențiile și revendicările față de grupul social de apartenență. 3.2. Aplicarea măsurilor de siguranță medicale - organizare actuală În UE, legislația din Germania poate fi considerată prototip al Codului Roman, în timp ce țările mediteraneene par a avea sisteme mai simple, cu puține opțiuni și cu puteri discreționare mai mari acordate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
comunitară, care să dea un sens existenței în acest teritoriu după căderea Zidului; noi, cei de-aici, avem doar criterii de uz limitat, norme de „socializare” a impulsurilor egoiste. Astfel că oamenii care își legitimează atitudinile dintr-un sentiment de apartenență la o tradiție, la o limbă, la o cultură ce nu acceptă cămașa de forță a intereselor celor ce și-au făcut din „statalitate” un regim de garantare a privilegiilor personale, simt că țara aceasta nu le mai aparține, nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
asumăm identitatea națională și, pe cale de consecință, direcția pe care dorim s-o urmăm, fapt ce ne condamnă la nesfârșite orbecăieli și suferințe într-o epocă a opțiunilor clare și... profitabile, atunci când ele se întemeiază pe o conștiință clară a apartenenței la Europa, așa cum ne arată dinamica altor țări din fostul bloc comunist. Nu este nici o exagerare să afirmăm că, împotmolindu-se în smârcurile ultimei jumătăți de secol, basarabenii și-au pierdut aproape toate însușirile care dau sens și consistență unei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
părea un coșmar, o excursie în „Jurasic-Park”. Totuși, cred că aria subiectului propus de Dilema nu poate fi redusă la atât. Pentru că suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă, de bună seamă, chiar noi, cei care nu avem nici o îndoială asupra apartenenței noastre etnice și a valorilor împărtășite, de o parte sau alta a Prutului, vorbim o limbă pe înțelesul tuturor. Realitatea ne arată că nu tocmai. Unele cuvinte din acest punct de vedere au devenit cu totul irelevante. Să luăm, de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată prin comunitate de teritoriu, comunitate de viață economică, de limbă, printr-o anumită fizionomie spirituală (factură psihică, psihologia națională, conștiința națională, cultura națională), precum și prin
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Society Archives" (Central European University, Budapesta), "Georg-Eckert-Institut für internationale Schulbuchforschung" (Braunschweig, Germania) și Center for Advanced Studies of "Ludwig-Maximilians-Universität" (München, Germania). Domeniul său de interes este istoria culturală, cu accent pe istoria educației, didactica istoriei, reprezentări identitare. Cătălina Mihalache, Didactica apartenenței. Istorii de uz școlar în România secolului XX (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice (categoria B domeniul Istorie și studii culturale). România, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cuvânt înainte: Sorin Mitu Iași: Institutul European, 2012 Bibliogr. Index ISBN 978-973-611-830-2 37(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Cătălina MIHALACHE DIDACTICA APARTENENȚEI Istorii de uz școlar în România secolului XX Cuvânt înainte de Sorin MITU INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte-cheie: manual, cultură școlară, memorie istorică, reprezentări identitare Cuprins Cuvânt înainte / 7 Istoria, o temă pentru acasă / 9 Antecedentul convenabil / 9 Noutăți despre trecut / 12
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan cel Mare, sărbătorirea zilei naționale sau modul în care este rememorat trecutul comunist, autoarea ne arată, de fapt, cum se construiește identitatea socială a românilor, pornind de la lecția de istorie din școala primară, gimnaziu sau liceu. Aceasta este "didactica apartenenței", un titlu cum nu se poate mai potrivit, pentru o carte scrisă cu expresivitate și talent. Poate cea mai importantă concluzie care se desprinde din studiul de față este aceea că istoria savantă, scrisă de profesioniști, nu este capabilă, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată de implicarea personală, afectivă și practică, capabilă să determine convertirea unui tip de experiență într-altul46. Atât timp cât școala își atribuie o misiune, ea se supune
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formulări de genul memoriei generaționale, culturale, tranzacționale ș.a. am adopta, putem observa că ceea ce numim, în final, memorie, solicită, la rândul său, o istoricizare: surprinderea evoluției sale într-un anume context cultural, social, politic. Un individ poate avea mai multe apartenențe sociale, deci poate participa la memorii de grup simultane, nu neapărat concentrice. Unele dintre ele exprimă "comunități imaginate" după formula lui Benedict Anderson căci membrii acestora nu se cunosc niciodată, cu toții, direct 54. Pentru constituirea unor identități extinse sunt necesare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intereselor pe care Antanta le avea în zonă82. Teza ocupației militare românești a fost reactivată, de altfel, în 1940, când Uniunea Sovietică "recupera" în forță Basarabia și Bucovina de nord, a căror istorie fusese deja rescrisă în total dezacord cu apartenența lor la România. Această versiune a intrat definitiv în repertoriul istoriografic sovietic și prorus, încă activ. Certitudinea târzie a victoriei din 1918 s-a reflectat retroactiv și asupra marilor bătălii din vara anului 1917 (de la Mărăști, Mărășești și Oituz)83
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
continuare destul de consistentă (în Ungaria, în Galiția), incursiunile antibolșevice scăzând în intensitate abia după ce misiunea aliată internațională (cuprinzând și trupe românești) s-a retras din sudul Rusiei, în 1920. În același an, s-au obținut și actele internaționale asiguratorii privind apartenența Transilvaniei și a Basarabiei la statul român. Ca urmare, cel puțin în perioada imediat următoare, au existat tentative de proclamare postumă a unui război național purtat din 1916 până în 192084. Între ele, notăm în mod special structura expozițională a muzeului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
evenimentele din anii 1600, 1848, 1859 și 1918. Autorul părea să confunde intenția cu realitatea, omițând să precizeze că cele reușite în 1918 nu fuseseră chiar "pentru totdeauna". Confirma tacit omisiunile anterioare, legate de Basarabia și Bucovina, întărind doar convingerea apartenenței definitive a Transilvaniei la România. Reîntoarcerea zilei de 1 decembrie 1918 în manuale, ca moment de maximă celebrare a unității naționale, era deci incompletă, de vreme ce nu erau clar menționați decât românii ardeleni. Și în anii următori s-a păstrat aceeași
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
culminant al mișcării naționale: decretarea limbii naționale [române] drept limbă de stat". Aici, victoria împotriva comunismului a echivalat cu reafirmarea identității românești și "proclamarea independenței Republicii Moldova"91. De fapt, aceste acte erau cumva contradictorii, exprimând în același timp dorința de apartenență și cea de autodelimitare vizavi de România. În realitate, cele două momente invocate nu au fost simultane, succesiunea lor reflectând o întreagă evoluție politică, accelerată din 1989 până în 1991. Invers față de cele petrecute în Germania, la căderea zidului dintre cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]