5,053 matches
-
doctoratul. Revine în țară în 1923 și, ca avocat în București, se ocupă de organizarea vizitelor diferitelor personalități politice românești în Basarabia. În 1927, devine deputat liberal, făcînd parte, în același timp, din structura Ministerului de Interne și devenind un apropiat al lui Nicolae Titulescu. În timpul celui de-al doilea război mondial face parte din justiția militară. În timpul guvernării Petru Groza, după război, este numit ambasadorul României în Argentina (noiembrie 1946). În 1947, odată cu interzicerea altor partide decît cel comunist în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cunoștințe de la Cluj se cheamă: Helmuth Britz și Valeriu Sabău. Et les autres. Încă mîhnit, las pe altă zi mai multe cuvinte spre tine! Să mă înțelegi! Nu mă simt deloc fericit! Și-s derutat! Să-i saluți pe cei apropiați ție, știi că țin mult și la ei! Numai bine! Cu toată seninătatea, singur, Aurel Borca, 17 iunie 1980 Bună, dragul meu! Scrisorile oamenilor dragi seamănă totuși cu mîngîierea. De ce să nu recunosc că sînt suficient de sentimental pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să-i spun despre micile bucurii pe care nu le trăiesc decît foarte rar. Mă confesez din teama de a nu-mi pierde emoția, poate. Sau așa o fi în orice om cît de cît mulțumit: să spună și celor apropiați că el e rege în propriile-i simțuri. Mă-ntreb dacă nu e totuși o blasfemie să vorbesc prea multe cuvinte despre muțenia iubirii?! Așa că am să tac. Îmi doresc să nu cred că nemărginirea se sfîrșește. Fata aceasta stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tânăr sociabil, dezinvolt în raporturile cu femeile, chiar curtenitor, ceea ce sugerează că își depășise timiditatea adolescentină, vorbitorul unei limbi franceze fluente. E o altă imagine decât aceea de tânăr taciturn și stângaci, desprinsă din relatările lui I. Mocsonyi-Stârcea sau altor apropiați. Poate că aceasta era imaginea pe care Mihai o avea despre sine, ori poate că în afara cadrului rigid al Palatului, dezvăluia o altă fațetă a personalității sale. Erau manifestări mai libere, practicate în vacanțe, în mijlocul colegilor sau în vacanțele petrecute
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
amintesc că pentru căratul gunoiului de grajd pe ogoarele noastre s-au prezentat peste douăzeci de gospodari cu carele pregătite. După ce încărcau bine gunoiul, părinții le indicau locul unde trebuie să-l descarce. Dar, de obicei, cei veniți ne erau apropiați și ne cunoșteau ogoarele. S-a întâmplat ca printre ei să fie și unul Isopescu Gheorghe, poreclit Barabulă. Acesta a încărcat o haraba așa de plină și tot o bătucea să încapă mai mult, încât mamei i s-a părut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățătoare și ea la Frătăuții Noi. Au avut un băiat, care a urmat Liceul Agricol și în prezent lucrează în Italia, în agricultură. Fiind bolnav de plămâni, s-a stins din viață înainte de vreme, spre tristețea familiei și a celor apropiați. Verona lui Tărâță aveau casa la capătul livezii noastre, lângă biserică. Soțul Ion (poreclit Tărâță) era schiop de piciorul drept. L-a pierdut în batoză, când treiera grâul. A avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să dea drumul la radio. Bineînțeles, că acesta a început să bruiască, să scoată un zgomot asurzitor, nimic clar. Văzând că radioul este nefuncțional s-a arătat nemulțumit și a servit masa împreună cu tata. A recunoscut că, cineva din cei apropiați, a făcut o sesizare la Comitetul Raional al P.C.R. și a fost nevoit să cerceteze cazul, care acum l-a declarat închis. Ascultarea a continuat chiar din acea seară. Tot Archip a "reparat" aparatul și lucrurile au intrat pe făgaș
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
miri, moartea fiind cununia lor. Trei zile cât stă mortul în casă se face și se făcea priveghi, vorbindu-se despre fapte și întâmplări din viața lui. În zorii zilei și tot drumul până la mormânt era plâns (bocit de cineva apropiat). De obicei în sat erau femei-bocitoare care știu multe versuri de bocete. Timp de nouă zile mormântul se tămâiază. În camera unde a fost pus mortul, pe fereastră, sau pe prag, se pune o cană cu apă pe o batistă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cumva să fie o vară ploioasă și să ne dea construcția peste cap. Dumnezeu a ținut și de astă dată cu familia mea). A fost invitat preotul Arcadie Repta să sfințească casa nouă, mama pregătind o masă deosebită pentru cei apropiați. Multe zile, cei care veneau pentru prima dată la noi, aduceau și câte un lucru trebuitor. Ziceau ei "de casă nouă". Aceste lucruri s-au petrecut cu peste o jumătate de veac în urmă. Acum, satul Costișa geme de case
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și copiii Cornelia și Adrian) dovedind interes, dar și talent literar. A scris versuri despre tot ce o înconjura, despre omul ei drag, despre Marea Călătorie la vârsta destrămării, despre colegele ei, cu care a păstrat mereu legătura, despre cei apropiați care, fiindu-le sortit destinul, plecau pe drumul veșniciei... Cartea "Doruri mici în noaptea mare", 2006, este plachetă de versuri, o bună pricină pentru a o determina pe autoare să-și depene imaginile păstrate cu atâta sfințenie din copilărie. "Amintiri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă slujbă, citește pomelnicul celor decedați (ritual pentru morți) i se plătește și i se dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai iubit dintre pământeni Pentru mine, cel mai iubit și prețuit pământean a fost tata. Asta, nu numai din respect, pentru că mi-a dat viață, ci pentru că a fost o ființă cu totul deosebită. "Omul lui Dumnezeu" îi spuneau cei apropiați. Cu o inteligență nativă, foarte sociabil, înțelegător, bun familist, a știut întotdeauna să facă față tuturor intemperiilor vremii, deși numai cu patru clase de liceu. Pentru noi, fetele, (eu și Oltea) avea parcă o slăbiciune. Aurelia și Cornelia l-au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-au apropiat și au dau noroc. Pe durata ceremonialului, fiecare familie, împreună cu rudele apropiate, a stat în colțuri separate. Nunta a fost acompaniată de muzică tradițională cântată la „koto” și la „shamisen”. Ceremonia s-a încheiat cu urările celor apropiați. La un Ceremonial shinto participă membrii ambelor familii, „pețitoarea”, rudele și prietenii apropiați. După încheierea ceremoniei, mirele și mireasa și au făcut fotografii pe treptele altarului. Pentru recepție, mireasa a schimbat kimono-ul alb cu un minunat kimono înflorat. „Casă de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pentru el. Nu și ar trăda niciodată stăpânii. — Da, el este un om integru, nu zic ba, dar nu e singur pe malul stâng al Rinului. Sunt alții despre care nu se poate spune același lucru. Chiar unii dintre cei apropiați sunt amestecați În asemenea treburi murdare. Hildebrand Îl privi mirat: — Oameni de-ai noștri, vasali ai ducelui, vrei să spui, părinte? Nu pot să cred una ca asta! De ce nu-i azvârle domnul Bertold sus În fortăreață, dacă-i așa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aiurea, neîngrădit. Auzind păsările cerului, bucurându-te de soare și de umbra copacilor, te simți liber, cu adevărat integrat în peisaj. La dreapta, printre copacii înalți, apăru intersecția spre mănăstirea Neamțului, însă conform traseului stabilit de unchiul meu - cunoscător și apropiat al clerului - am mers înainte, pe lângă pâlcurile de copaci seculari crescuți pe pajiști înverzite, spre Secu. M-am abătut de la drumul principal care se continua spre Poiana Largului, ajungând pe unul îngust, apoi la un altul pietruit și cu bălți
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nolens volens intru într-un exil (sau poate mai bine o grevă) al foametei românești!.... A.B.Să ne întoarcem puțin în timp, îmi aduc aminte de lecturile de la Satu Mare, Iași, Botoșani, de prieteni dragi de care eram atât de apropiați, de Cezar Ivănescu, Emil Iordache, Fănuș Neagu, Mihai Ursachi, Mircea Zaciu și atâția alții, ne pleacă prietenii... Am închis ochii atâtor prieteni (nu de mult Petru Ursache, Traian T. Coșovei) dar n-am învățat a ni-i deschide nouă. Ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de înalt profesionism în metodologia predării limbii și literaturii române. Nu pot să nu-l evoc pe prozatorul Ion Istrati, datorită căruia am debutat, în 1970, la noua serie a revistei Convorbiri literare. Am corespondat cu el și am rămas apropiați până la moartea lui, survenită în 1977. Tot el a scris primul articol despre mine, prevăzându-mi un viitor strălucit. Dar cea mai importantă prietenie a acelor ani s-a născut în 1969, la debutul meu în critica literară în revista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sus. Au fost mulți oameni care m-au îndrumat direct sau implicit și trebuie să-i evoc. Mi-amintesc cu respect și cu tristețe că nu mai sînt aici de Laurențiu Ulici, Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Mircea Ghițulescu, ultimii trei apropiați mie prin profesiunea lor de dramaturgi și critici de teatru. M-am bucurat de prietenia lui Alexandru George, Mircea Horia Smionescu, Ion Hobana, Ioan Flora. Cu Marin Mincu am avut raporturi care au cuprins și momente de tensiune, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
muncă enormă... Înzestrat cu calități actoricești pe care numai statutul de copil al unui "dușman al poporului" nu mi-a permis să le transform în profesie, am continuat să fiu aproape de scenă, cu patimă uneori, tot timpul vieții. Atât de apropiat, încât viață mea este deseori un spectacol. Am început, cum am pomenit, cu teatrul absurdului în tinerețe, apoi cu restituiri dramatice, cum a fost punerea în scenă a uneia dintre primele piese românești, "Inimile mulțămitoare" de George Bariț, spectacol montat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scenariul "Chibritul", după Dumitru Solomon. Așa că eram autorizat să mă ocup de pagina teatrală în revista facultății. Dar toate aceste preocupări din studenție nu mi-au adus conștiința faptului că scrisul ar putea fi drumul meu. Chiar nu-l simțeam apropiat și l-am abandonat după terminarea facultății, atunci când repartizarea m-a făcut profesor într-o comună din județul Brașov și am avut alte probleme, prozaice, cotidiene de rezolvat. Am scris, pe parcurs, câteva poezii, adevărate accidente de traseu, în diferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pomenită. Gebac, Onișor, Negură și Istrate se numără printre cei care l-au însoțit pe Țurcanu în acest prim lot transferat, care cuprindea în jur de 80 de deținuți. Mișcarea pare să nu fi fost întâmplătoare, cei patru fiind dintre apropiații săi. Bogdanovici și grosul lotului de la Suceava vor ajunge la Pitești abia în toamna lui 1949, când Țurcanu își organizase deja contactele și acțiunile. Este de reținut faptul că atât primele încercări ale lui Bogdanovici, cât și cele ale lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cea spirituală. Așa se explică vibrațiile ce le simțeam deasupra creștetului. Primisem noi, dar necesare detalieri ale răspunsurilor la sâcâitoarele întrebări mentale! Cât de luminoasă devenise sala aceea de la subsol ce mă intrigase la început cu întunecimea ei! Cât de apropiați de suflet îmi păreau acum străinii de mai devreme! Câtă iubire primeam și ce intensă era iubirea pe care, la rândul meu, o emiteam fără restricții! Cât despre ură, invidie, răzbunare, mânie, egoism... cine-și mai amintea de aceste noțiuni
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Voiculescu (când nu era în pușcărie) dădea informații despre Partidul Conservator, în afara campaniei, în toate jurnalele lui de știri. Deci mie mi se pare că, în spiritul Legii finanțărilor partidelor politice, este musai să interzicem ca oamenii politici sau orice apropiați ai lor - rude la care poți să dovedești legătura - să mai poată să dețină presă. N-au decât să se ascundă, că după aia îi cauți și îi prinzi. Dar să nu mai aibă dreptul pe față, cum este acum
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
BĂsescu. Adică există dosarul Bute, în care, într-o situație similară, șefii au fost trimiși în judecată. Aici doamna Udrea pare să fie deasupra legii. E clar că ea a fost cruțată. Și sunt alte situații cu ea sau cu apropiații ei. Sorin Blejnar, să nu uităm, directorul Fiscului, a fost demascat de Antena 3... Lumea nu-și dă seama, dar una din forțele Antenei 3 este că o parte din lucrurile pe care le-a dat la iveală erau adevărate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
despre familia regală a României, sărbători naționale și dinastice. După calendarul propriuzis urma partea literară a publicației referitoare la înfăptuiri bisericești, lăcașuri de cult (Biserica neamului din Rădăuți), despre bisericile străine din România, cinstirea eroilor neamului, despre ortodoxism în Orientul apropiat, prigoana creștinismului în veacul al XXlea, semnate de R. Cândea, Antim Nica, Ion Negură, I. Agârbiceanu, Adrian Lupăștianu, Ion Zugrav ș.a. Publicau versuri, cu semnătură: A. Cotruș, Teofil Leanu, Vasile Alecsandri (Dulce Bucovină), Mihai Eminescu (Doina), preot Gh. Antonovici, Mircea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]