18,576 matches
-
rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia o atitudine comportamentală În diferitele situații de viață. Reprezentare și evaluare psihiatrică legală Reprezentarea, considerată o lege naturală prin lumina inteligenței pusă În om, era, Încă În concepția lui Toma D’Aquino
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
deci forme superioare și cuprinzătoare de conștiință socială prin care omul Își construiește realitatea unui eveniment, Îl interpretează și care, ca instrument de percepție și orientare a situațiilor de viață, elaborează răspunsuri adecvate. Reprezentările dau astfel prezență de spirit, au aptitudinea de a tranșa conflictele și de a organiza un răspuns la circumstanțele de mediu. Ele au rol prescriptiv (influențează comportamentul) și de control a atitudinilor comportamentale, rolul lor major manifestându-se, mai ales, În situații de crize relaționale om-mediu. Reprezentarea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
comportamentul se confruntă. Reprezentarea articulează starea psihologică cu situația socială, devenind astfel, o etichetă de calitate a comportamentului personal. Reprezentarea se formează conform etapelor de dezvoltare a comportamentului moral (Kohlberg) și amplifică etapele stabilite de Piaget. Caracteristic reprezentărilor sunt deci aptitudinea lor de a transforma un concept Într-o acțiune (obiectivarea sa) precum și interpretarea corectă a acțiunii, consecutiv sensibilității comportamentale la contextul situațional și adaptabilității sale la situațiile concrete de viață. De aceea, pentru S. Moscovici, reprezentările se nasc din viață
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
infracționale devin repere apriorice de comportament din care se poate deduce motivul, nivelul de reprezentare și factorii ce dirijează comportamentul Într-un sens negativ. În concluzie, considerăm că reprezentările, ca patern-uri de comportament ce reglează relațiile interpersonale, au o aptitudine mai elastică, mai comprehensivă și mai optimă de a reconstrui realul prin medierea cognitivului cu afectivul. Altfel spus, totul În comportament sunt reprezentări sociale ce includ atitudinile, opiniile, capacitatea de a discerne, În final, ele orientând comportamentul și stăpânind sau
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de ajustare la situații, de anticipare a rezultatelor și prin aptitudinea de evaluare a rezultatelor comportamentului. Având rol de metacogniție, ele depășesc astfel discernământul. Prin faptul că reprezentarea cumulează judecarea unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la circumstanțe, devine mai util a afirma expertal dacă o persoană a avut sau nu reprezentarea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la circumstanțe, devine mai util a afirma expertal dacă o persoană a avut sau nu reprezentarea conținutului și consecințelor faptelor sale de comportament, decât dacă a avut sau nu discernământul acestor fapte. Cu alte cuvinte, aptitudinea de reprezentare a conținutului și consecințelor unei fapte, este un criteriu mai științific de evaluare a comportamentului și care poate Înlocui discernământul, cu beneficii pentru analiza sa expertală. Expertiza medico-legală psihiatrică și drepturile bolnavului mintal Prin predicția nocivității psihice, expertiza
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul normal de aceeași vârstă mentală, a altor aspecte ale psihismului copilului cu dizabilități. 3. Heterogenitatea teză lansată de A. Pieron, prin care argumentează proporția inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
altor aspecte ale psihismului copilului cu dizabilități. 3. Heterogenitatea teză lansată de A. Pieron, prin care argumentează proporția inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența socială teză care definește dizabilitatea după criteriul competenței sociale exprimat în gradul de adaptare socială, calitatea relațiilor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
educație fizică și antrenament; Sport complementar, agrement sportiv; Organizare, echipă club; Sistem competițional; Organizarea pregătirii, perfecționării și promovării specialiștilor; Propaganda; Construcții și amenajări. I.3. Caracteristicile jocului de baschet Baschetul oferă condiții deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexă a deprinderilor si aptitudinilor psiho-motrice necesare în viata. Fiind un domeniu al activităților corporale, el înglobează acțiunile motrice ale procesului educației fizice: mersul, alergarea, săritura si aruncarea într-o complexitate foarte variată. Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea si perfecționarea unor mișcări coordonate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
aruncările la cos acrobatice, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de baschet constituie un ansamblu de cunoștințe ordonate sistematic conform principiilor biomecanicii si a legăturilor psiho-fiziologice ale formarii si perfecționării deprinderilor, aptitudinilor la care se adaugă cunoștințele de specialitate ordonate sistematic după necesități de ordin practic, de folosire tactica în joc. Teoria jocului de baschet apreciază si stabilește conținutul real al jocului competițional, lucru necesar pentru fundamentarea științifică si metodica a bazelor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Importanța pregătirii în jocul de baschet II.1. Pregătirea fizică Pregătirea fizică are un rol important deși nu este agreată de tineri (studenți). Se cunoaște faptul că absența ei determină nedezvoltarea celorlalte laturi ale pregătirii. Ea urmărește dezvoltarea multilaterală a aptitudinilor psiho-motrice: viteză în regim de îndemânare, forță explozivă (detentă), coordonare, rezistență în regim de viteză. Într-un sens mai restrâns, ea constituie pregătirea organismului astfel încât indicii morfo-funcționali, cei de sănătate, nivelul dezvoltării aptitudinilor psiho-motrice, precum și unele deprinderi și priceperi motrice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ale pregătirii. Ea urmărește dezvoltarea multilaterală a aptitudinilor psiho-motrice: viteză în regim de îndemânare, forță explozivă (detentă), coordonare, rezistență în regim de viteză. Într-un sens mai restrâns, ea constituie pregătirea organismului astfel încât indicii morfo-funcționali, cei de sănătate, nivelul dezvoltării aptitudinilor psiho-motrice, precum și unele deprinderi și priceperi motrice implicate în efectuarea acțiunilor tehnico-tactice, să asigure randamentul optim în competiții. II.2. Pregătirea tehnică Tehnica este importantă în primul rând prin economisirea mișcării și eficacitatea acesteia. Ea nu trebuie înțeleasă însă în
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Internațională de Baschet Amator (FIBA); în practică, interpretarea corespunzătoare a regulamentului este realizată de către persoane cu o pregătire complexă și competentă - arbitri - acestora revenindu-le sarcina de a stabili de pe o poziție neutră valorile sportive. Arbitrul - este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de conducător atribuțiile de educator, judecător, psiholog iar pregătirea sa reprezintă un proces instructiv-educativ, care trebuie abordat cu mult discernământ pedagogic. Dificultatea și complexitatea activităților de arbitraj precum și calitățile pe care le reclamă această activitate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
volitive: curajul, hotărârea, stăpânirea de sine, inițiativa. Calități afective: rezistența la emoții negative, încrederea în propriile posibilități; Calități morale: responsabilitatea, corectitudinea și obiectivitatea. Calități intelectuale: stabilitatea și deplasarea atenției, memoria mișcărilor, spiritul de observație și rapiditatea gândirii; Trăsături ale personalității: aptitudini pentru activitatea motrică (fost jucător), profesor de educație fizică, pregătirea profesională ridicată. Calități motrice: rezistența, viteza de deplasare și de reacție. În activitatea practică, aceste calități se pot modela și dezvolta, iar viitorul arbitru care a întrunit un număr corespunzător
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
să se manifeste acumulările cantitative din anii anteriori precum și valorificarea acestor acumulări în aspecte calitative, de eficiență în execuția tuturor conținuturilor baschetului din lecțiile de educație fizică. Încă din clasa a VII-a profesorul trebuie să se preocupe de dezvoltarea aptitudinilor motrice generale dar și cele specifice jocului de baschet folosind mijloacele baschetului. În clasa a VIII-a dar mai ales în clasa a IX-a execuțiile tehnicotactice au loc în regimul solicitării aptitudinilor motrice cerute de jocul de baschet. Utilizarea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
profesorul trebuie să se preocupe de dezvoltarea aptitudinilor motrice generale dar și cele specifice jocului de baschet folosind mijloacele baschetului. În clasa a VIII-a dar mai ales în clasa a IX-a execuțiile tehnicotactice au loc în regimul solicitării aptitudinilor motrice cerute de jocul de baschet. Utilizarea structurilor de joc, a acțiunilor tactice individuale, a combinațiilor(tactice trebuie să se facă cu cât mai mare eficiență în joc - în relația directă cu adversarul cunoscând faptul că în jocul competițional avem
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
lecțiile dar se va mari numărul de repetări a exercițiilor analitice. XI.3. Etapa a IV-a (16-17 ani) si a V-a (18-19 ani) sau etapa juniorilor II (cadeți) si a juniorilor I Particularitățile de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Luați individual, elevii pot învăța în mod eficient în moduri foarte diferite. Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic și pe practică reflecției, pentru a facilita dezvoltarea profesională continuă. Dezvoltarea profesională a personalului trebuie să ofere cadrelor didactice aptitudinile și încrederea necesară pentru: A identifica necesitățile individuale de învățare ale elevilor. A încuraja și a facilita învățarea independența, ajutând elevii să “învețe cum să învețe”. A practica principiile învățării pe baza includerii. A înțelege și a utiliza strategii de
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
ajutând elevii să “învețe cum să învețe”. A practica principiile învățării pe baza includerii. A înțelege și a utiliza strategii de învățare activă, centrate pe elev. A înțelege și a utiliza strategii de diferențiere. A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie. Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev și utilizarea metodologiilor moderne de lucru la clasa, se va pune accent pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare. În cadrul acestor strategii: Lecția pleacă de la experiențele elevilor și
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
elevi. Elevii sunt lăsați să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită tema și cum prezintă rezultatele studiului lor. Elevii pot beneficia de meditații, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale cu privire la învățare și pot cere îndrumări. Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informațiile căutate este dezvoltată - nu li se oferă informații standardizate. Pe langă învățarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
despre preocupările lor individuale cu privire la învățare și pot cere îndrumări. Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informațiile căutate este dezvoltată - nu li se oferă informații standardizate. Pe langă învățarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă. Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situații din viața reală, cum ar fi studiile de caz și simulările. Lecțiile cuprind o combinație de activități
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv. Trebuințele, impulsurile, instinctele pot să fie rezultatul unei programări ereditare sau a unei învățări în stadiile evoluției de adaptare la mediul înconjurator. Inhibiția victimală. Aptitudinea victimei de a evalua posibilitățile sale de adaptare la conflictul agresional depinde și de calitatea senzațiilor și percepțiilor și de structura sistemului său nervos. Reacția receptorilor victimei este influențată de intensitatea și calitatea stimulentului. Victimele care prezintă un grad de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
nu se poate sustrage și de care depinde existența sa; pe când ființa psihică se „acomodează adaptativ” la evenimentele vieții trăite, conform unor strategii gândite conștient. În procesul de adaptare al ființei psihologice intervine conștiința reflexivă, educația, cultura, experiența de viață, aptitudinile etc. Față de aceste aspecte, se poate spune că normalitatea psihică este rezultatul acordului de adaptare a individului, în sensul de „acceptare”, la condițiile vieții trăite de acesta. În mod analog anormalitatea psihică este consecința conflictului, a dezacordului exprimat de individ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să se integreze și să poată rezista în fața presiunii exercitate asupra lui de psihotraumatismele sociale, dublată de capacitatea acestuia de a rezista la tensiunile impuse de legăturile sociale. În felul acesta, autorul menționat consideră că procesul de socializare reprezintă achiziția aptitudinii de a putea efectua eforturile de adaptare socială continuă, pentru a-și însuși și menține rolurile sociale dobândite. Cu toate acestea s-a constatat faptul că pentru un individ normal este imposibil să se poată adapta la toate grupele sociale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de abatere în afara cadrului ei strict limitat” (J. de Ajuriaguerra). G. Canguilhem consideră, în sensul acesta, că bolnavul și-a pierdut capacitatea unei adaptări flexibile la condițiile oferite de mediu, în raport cu indivizii normali care dispun în mod liber de această aptitudine. Boala este o nouă formă de viață caracterizată prin manifestări fiziologice și psihologice noi, diferite. A fi sănătos nu echivalează cu a fi normal într-o situație dată, ci de a fi normativ în această situație ca și în alte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]