4,707 matches
-
Săcărâmb () este un sat în comuna Certeju de Sus din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Săcărâmb face parte din Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Săcărâmbul a fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul căruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind identificate doar în Africa de Sud. Prima galerie minieră și-a
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
superioară a văii Râu-Bărbat, înspre culmile înzăpezite ale Munților Retezat. Este păstrătorul unei biserici din piatră, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. De plan dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată, lăcașul este prevăzut cu un turn zvelt, ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit în anul 1876, în timpul păstoririi preotului unit Ștefan Sora. Reparat în 1996 și 2005, lăcașul a fost împodobit iconografic în anul 2005 de
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
S-E ale Munților Bihor, în N-E județului Hunedoara în cadrul comunei Buceș. Satul este amplasat în S-V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului, Neagră, Runcu, Breaza, Jidovului, aparținând Munților Bihorului. Acest fapt se materializează prin existența numeroaselor mine, realizate de-a lungul timpului în vederea exploatării importantelor zăcăminte aurifere
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
continuități a poporului român pe aceste meleaguri. Caracterul strategic al localității este dat de faptul că pe Mureș (Maris) urcau luntrele până la salinele de la Uioara, apoi încărcate cu bulgari de sare porneau înapoi spre Iliricum român . Se cunoaște importantă Munților Apuseni cu aurul lor pe care il exploatau românii pentru a caror mai bună apărare au adus Legiunea a V-a Macedonica cu sediul la Potaissa (Turda). Legat de acest lucru o legendă spune că numele localității Ilia provine de la un
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
de nobili aceste pământuri. pentru fapte de vitejie în luptele cu tătarii din timpul invaziei tuco-mongole care a avut loc în anul 1241. Ținutul Iliei, Gurasadei, până la Zam, pădurile dintre Mureș și Cris și așezările până la satul Fenes din Munții Apuseni au aparținut ereditar unor nobili din acea vreme. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea din cauza pericolului otoman, principii Transilvaniei au pus în Dietele ținute în iulie și august 1574 problemă construirii unei cetăți de apărare la Ilia
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
Baia de Criș (fosta reședință a comitatului Zarand) și la 10 kilometri de Panteonul moților de la Țebea. Este un mic sat de munte ai cărui locuitori sunt în totalitate români și majoritatea covârșitoare ortodocși. Datorită faptului că în zona Munților Apuseni a existat timp de milenii o civilizație a lemnului, nu există alte dovezi arheologice ale continuității existenței umane pe acest spațiu. Nefăcând parte din cele 110 sate aparținând acestui domeniu, satul nu apare menționat la această dată așa cum apar majoritatea
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
amar da' nu prea mare ori să vină o amărală mai mica" (explicație atât de la oameni din sat cât si de la alți din sate vecine). De precizat că în zona Crișana și sporadic în unele locuri (zone) din m-ții Apuseni există expresia "bidă"=obidă (ori poate fi luat în seamă și cuvântul din limba romă: "beda=tribunal" , în v.sl. beda=nevoie, necaz). "Au" se pronunță "or". Ex. au fost la târg= or fost..., că au fost plecați= c'or fost
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post colectivizare (60 -70) aceste nedei s-au transformat complet, rămânând numai chefuri în cadrul familiilor, sătenii aducându-și șefii de la serviciu, iar partea de serbare câmpenească
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura, Masivul Central Francez, Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră. În România este parțial întâlnit în Munții Apuseni, în zonele granitice din Carpații Meridionali și Orientali, în care predomină distrugerea rocilor ca rezultat al gelivației, și un alt gen specific zonei hercinice a Dobrogei, care reprezintă un relief peneplenizat. Datorită proprietăților fizice și chimice și a condițiilor specifice
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mai multor doline. La cele puțin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea spre versanți făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiș. În cadrul lor pot debușa izvoare, pot funcționa estavele. În România se întâlnesc în Munții Apuseni, Munții Mehedinți și Munții Banatului. e)Poliile reprezintă formele depresionare cele mai evoluate și pot fi: alungite, rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variază de la câteva sute de metri la câțiva zeci de km; sunt delimitate de versanți abrupți, având un
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pot pierde parțial sau integral apa; iau naștere văile seci sau aproape seci - sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este o formă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Iulia, la începutul lunii septembrie 1600, oștile poloneze și cazace trec Nistrul, aducându-l din nou pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Garnizoana de la Cetatea Neamțului a opus o anumită rezistență, dar fără mare succes. După cum menționează mai mulți călători apuseni în Moldova, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a reparat Cetatea Neamțului, care ""a stat mulți ani părăsit"". Voievodul a construit pe locul paraclisului o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", încăperile din cetate căpătând aspect de chilioare. Lucrările au fost finalizate în
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Preluca Ciunii. Este situată în cătunul Tipleoaia, în apropriere de Peșteră cu apă sau Peșteră Marzu, este mai mult o grota. Este cunoscută din anul 1985 și are o lungime de peste 4 km, ocupând locul 9 între Peșterile din munții Apuseni. Se gaseste între Valea Rusului și Valea Boiului în cătunul Poiana Bratca. Galeria are o denivelare de 295 m de la suprafață, din acest punct se situează pe locul 2. Este accesibilă doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea coborî
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
luna ianuarie. Temperatura medie anuală este de 11 grade Celsius. Precipitațiile sunt cuprinse între 550- 600 mm anual. Numărul zilelor fără îngheț variază între 180 și 200 de zile. Masele de aer rece din nord și nord-est care escaladează Munții Apuseni își atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
pictură se găsește într-o capelă din turnul de est. Pictura de aici, realizată între anii 1460-1470 a fost acoperită cu var după Reformă și curățată în anii 1920. Iconografia acestei picturi se evidențiază printr-o remarcabilă sinteză între pictura apuseană și cea bizantină. Tema dominantă a acestui ansamblu este Judecata de Apoi. Alte scene sunt inspirate din viața Fecioarei Maria, dar apar și figuri de sfinți apostoli, precum și scena Răstignirii lui Iisus. Probabil că în anul 1240, când a fost
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală romanică, cum mai există în zona Rupei doar în Homorod (biserica-sală din Criț aparținea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost parțial inclusă în aceast edificiu
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
Crasna (în sau "Szilágykraszna", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Crasna este situată în partea sud-vestică a județului, la intersecția drumurilor ce leagă Munții Apuseni de Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei prin Poarta Meseșană la o distanță de 20 km. spre est, în zona în care începe să se formeze lunca văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
1848 La război au participat și tineri din satul Căpâlna înrolați în oastea lui Urban. Moș Șofrone de la Cruce, prins de unguri a fost înrolat în oastea lui Bem, dar a dezertat și a ajuns după multe peripeții în Munții Apuseni în tabăra lui Avram Iancu. Se spune că Moș Șofrone a trăit 115 ani. În decembrie 1848 o oaste comandată de polonezul Bem, general a lui Lajos Kossuth s-a ciocnit aici cu o oaste a lui Urban. Lupta s-
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Pria este situat la limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful cel mai înalt al Meseșului, grupare montană nordică a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), în bazinul hidrografic al râului Crasna. Acesta se află la o distanță de 37 km. față de municipiul Zalău și 35 de km. față de orașul Șimleu Silvaniei. Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și jocuri populare, obiectivul fiind relaxarea și cunoașterea reciprocă. Era prilej pentru distracție și pentru căsătorii între tinerii din satele prezente, ceva asemănător cu Târgul de la Găina din Munții Apuseni. La început fiecare sat stătea cuminte în spațiul destinat, însă după circa 2-3 ore de așteptare, băieții și fetele se adunau la unul din "jocuri", în special acolo unde muzicanții erau mai buni, și formau o singură horă. Cum era
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Rákóczi al II-lea și turci, în urma căreia principele Transilvaniei a fost învins, murind la scurt timp din cauza rănilor suferite. În perioada interbelică Gilăul a fost localitatea de reședință a plășii Gilău. Gilăul este așezat la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, la aproximativ 15 km vest de Cluj-Napoca. Comuna Gilău se învecinează cu comunele Baciu și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău și Mărișel la sud și sud-vest, Căpușu Mare la vest. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
Mărișel (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Se află in Munții Gilău, componenți ai Munților Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Zona centrală a comunei este Mărișel-Stănești, unde se găsesc Primăria, Biserica, Școala Pelaghia Roșu, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliție, magazine și alte unități de alimentație și turism. Comuna este
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
turistic al zonei a crescut în ultimii ani datorită faptului că Mărișelul a fost declarat localitate rurală ecologică (produse alimentare, pășuni și păduri ecologice) precum și datorită existenței unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele: Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată, care adăpostește culoarea portului popular, a meșteșugurilor tradiționale și a obiceiurilor românești. Reportaje
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]