13,008 matches
-
ANTICHITATEA Sursele Paul-Marie Duval, La Gaule jusqu'au milieu du Ve siècle, Paris, Picard, col. "Les sources de l'Histoire de France", 1971, t. 1, 2 vol. Lucien Lerat, La Gaule romaine, Paris, Errance, 1986. La revue Gallia (bilanțul săpăturilor arheologice). Lucrările generale 1. Pentru perioada în ansamblu Camille Jullian, Histoire de la Gaule, Paris, Hachette, 1907-1926, 8 vol. 2. Pentru epoca preromană Jacques Briard, Poterie et civilisations, t. 1, Le Néolithique en France, t. 2, Le Calcholithique et l'Age du
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fost de cca. 100 buc., mai mică decât cea la nivel județean (165 buc.). IV. 1.6. Vânatul și piscicultura Vânatul și piscicultura s-au practicat în toate epocile istorice, în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind de origine slavă . În zona Șipote, construcția iazurilor și pescuitul au constituit preocupări foarte vechi ale locuitorilor, probabil
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului reședință. Capitolul despre populație cuprinde analiza componentelor demografice cu evoluția sau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sub semnul repetiției: "În august 1926, profesorul nostru a organizat caravana ca și-n ceilalți ani, cu aceiași oameni și aceleași animale." (p. 7411) Ulterior, aflăm că profesorul se numea Stamatin și că expediția respectivă avea o finalitate științifică (probabil arheologică). Cea dintâi mostră de "discurs repetat" apare încă din primul schimb de replici al romanului: "[1] "Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cursele la distanță ale "Societății de Căi Ferate și Autobuze Ungurești" (MÁVAUT), pericolul răspândirii zvonurilor și originea lor străină. Lupta pentru urmele lăsate în teritoriu nu se ducea numai în lumea vizibilă. Când, în strada Zápolya din Cluj, în urma săpăturilor arheologice ale lui László Gyula, au fost decopertate trei morminte din epoca descălecării, vestigiile, conform scriitorului Wass Albert, "anunțau domnia milenară a bravilor maghiari și a armelor maghiare". În cadrul festivităților universitare, care aveau loc tocmai atunci, scriitorul a afirmat că "domnia
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
strămoșilor noștri, care, după descălecat, au trăit acolo într-o comunitate cu caracter permanent, dar și faptul că, de acum o mie de ani, Transilvania ținea în mod în mod organic de Ungaria" - astfel comenta naratorul jurnalului cinematografic importanța descoperirii arheologice"97. Onoruri militare asemănătoare au însoțit, la Cluj, în biserica calvină din strada Farkas , în decembrie 1942, ceremonia de reînhumare a voievozilor transilvani Apafi Mihály I și II. Ministerele Comerțului și Transporturilor motivau sprijinul financiar acordat și săpăturilor de la Porolissum
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
posibil să fi fost cunoscut în Turcia cu aproximativ 7.400 ani în urmă, dat fiind ca și denumirea provine din turcescul nohut. După cercetătorii greci cultivarea năutului a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri în zonele Mediteranei. Descoperirile arheologice indică cultivarea năutului în aceste zone cu 3-4 milenii î.H. (AGATHOKLI I., PADUSI K., 1954; ro.wikipedia.org/wiki/Năut). în prezent, năutul este răspândit prioritar în Asia, unde în anul 2008 ocupa 11 mii hectare. în Africa năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și consistentă, a fost distinsă cu Premiul Vasile Pârvan al Academiei Române. De asemenea, a efectuat săpături cu rezultate deosebite la Suceava, Baia, Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Hârlău, Huși etc. Astfel, el se numără printre primii cercetători care au înțeles necesitatea investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
se numără printre primii cercetători care au înțeles necesitatea investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971), Începuturile vieții urbane la Iași (1972
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971), Începuturile vieții urbane la Iași (1972), Curtea Domnească din Iași (1975). O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1972), Curtea Domnească din Iași (1975). O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979); Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
salvare de la Huși, 1964). Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969), Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (19690, Fortificațiile medievale din Moldova (1970), Fortificațiile medievale din România (1972), Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978). Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ia albertin?; �n mijlocul s?u, o pia?? p?trat? are pe margini edificii publice. Acest tratat, care subliniaz? raporturile arhitectur?-urbanism �ntr-un context social dat, nu are totu?i nici rigoarea teoretic? a lui De re aedificatoria, nici scrupulele arheologice din Trattato d�Architettura civile e militare (1481-1492) al lui F. Di Giorgio Martini (1439-1502), arhitect al palatului din Urbino mai ales ?i renumit inginer �n fortifica?îi. �n orice caz, din produc?ia teoretic?, scris? sau figurat? � inclusiv cea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ce �n ce mai mul?i arti?ți, arhi-tec?i, dilettanti c?l?toresc �n Italia, uneori r?m�n�nd acolo. Or, �nt?rîțe de descoperirea ?i de s?p?turile de la Hercula-num (1738) ?i de la Pompei (1748), sursele arheologice antice, fundamentale �n problematică arhitecturii clasice din cauza importan?ei date imită?iei, fac obiectul unor noi publică?îi. �n Anglia, The Ruins of Palmyra (1753) ?i The Ruins of Balbec (1757) apar �n urma unor expedi?îi conduse de J.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
The Antiquities of Athens rezultatele a trei ani de relevee. �ntre timp, apare Leș Ruines des plus beaux monuments de la Gr�ce (1758) a francezului J.-D. Le Roy. Valoarea documentar? a acestor plan?e gravate dove-de?te o abordare arheologic? scrupuloas?, care se va aplica �n continuare Greciei ?i extensiei sale elenistice �n Asia Mic?. Astfel se asigur? �nlocuirea culegerii de modele � celebre dar aproximative � ale arhitectului austriac Fischer Von Erlach, Entwurf Einer Historischen Architektur (1721). Rela?ia mitic? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia mitic? a arhitec?ilor cu antichitatea clasic?, �ncep�nd din secolul al XVII-lea, face loc unei abord?ri obiective anun? nd consituirea unei istorii a arhitecturii europene care �nglobeaz? f?r? excep?ie stilurile trecutului. Totu?i, curentul arheologic pitoresc g?se?te expresie cu o emfaz? dramatic? �n seriile de superbe gravuri ale arhitectului vene?ian G. Piranesi (1720-1778), zis Piranese, mai ales Antichita Române (1756) sau Diff�rentes Vues de Quelques restes... de l�ancienne ville de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ceea ce-l prive?te, M.-J. Peyre (1730-1785) studiaz? la Romă (1753-1756) termele, circurile, vila lui Hadrian ?i extrage din acestea proiecte monumentale pe care le prezint? �n Oeuvres d�architecture (1765), cu un mare r?-sunet. Apoi, publică?iile arheologice se vor succede chiar dincolo de lucr?rile asupra policromiei templelor gre-ce?ți ale lui J. I. Hittorff (Paris ?i Romă, 1830) sau ale lui G. Semper (Dresda, 1834). 2.�Ra?ionalitate teoretic? ?i constructiv? Grijă pentru o documenta?ie arheologic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arheologice se vor succede chiar dincolo de lucr?rile asupra policromiei templelor gre-ce?ți ale lui J. I. Hittorff (Paris ?i Romă, 1830) sau ale lui G. Semper (Dresda, 1834). 2.�Ra?ionalitate teoretic? ?i constructiv? Grijă pentru o documenta?ie arheologic? obiectiv?, care d? desigur loc unor interpret?ri diverse �n func?ie de cultură, de obiectivele ?i de personalitatea arhitectului care o �ntrebuin?eaz?, este contemporan?, mai ales �n Fran?a, cu lucr?ri teoretice de inspiră?ie ra?ionalist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
re p?r?i de construc?ie, pentru a-i garanta fasonarea ?i realizarea. 3. Neoclasicismul �n Fran?a Lungă ?i impun?toarea tradi?ie clasic? �n Fran?a, vitalitatea ?i diversitatea palladianismului �n Anglia, amploarea ?i originalitatea lucr?rilor arheologice ?i teoretice �n cele dou? ??ri, �n sf�r?it, pu?ina receptivitate la formele baroce de o parte ?i de alta a canalului M�necii constituie, �n Europa, terenul cel mai favorabil concretiz?rîi idealurilor neoclasice. �n Fran?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]