4,796 matches
-
sub cerul Caucazului. Legendele create de populațiile de la poalele versanților masivi au lăsat imaginea uriașului încătușat, din Kuban până în Armenia acesta era reprezentat de Amirani (izbitor prin asemănarea cu Prometeul grecilor). Acest Amirani, așa cum ne este înfățișat de caucazieni (georgieni, armeni, azeri, ceceni ș.a.) este eroul cu nimic mai prejos decât cel care a "furat focul și l-a dăruit pământenilor". Citind "Prometeu sau Caucazul", cartea lui Georges Charachidze, mi-am amintit de frumoasa excursie din Armenia (țara de-o vârstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
forță (doctrina Brejnev), intervenție care însă să se bucure de înțelegerea "partenerului" american sau cel puțin să nu fie blamată de către acestea. Șeful adjunct al delegației sovietice era directorul adjunct al Direcției Tratate din M.A.E. de la Moscova, un armean șiret și inteligent care, de fapt, îl "conștientiza" și pe colegul său din S.U.A., care nu dădea pe dinafară de inteligență, ori de câte ori interesele de acum comune erau puse în discuție de un oarecare, cum era, în concepția lor, delegația României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ați devenit interesat de România și Europa de Est? M-am născut în România, astfel că interesul meu pentru această țară a fost firesc, însă cu unele rezerve. Locuiam în Bucovina, la vreo doi kilometri de granița cu Polonia. Tatăl meu era armean de origine, născut și crescut în același sat ca mine, Carapciu pe Cermuș. Mama mea era poloneză, originară din Galiția de est, la vreo 250 de kilometri de granița de nord-vest a Bucovinei. Practic, mama vorbea poloneză, dar am fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Sarbu Const.Maria Stoian P.VasileCătălin Stoica Const..Anca Elenă Stoichici Em.Mircea Adrian Stroe I.Ioan Țenu A.Cecilia Istrate Const.Carmen Elenă Registru matricol 224/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.240. XII-a Mecanică 3 Andrei Ghe.MirelaMihaela Armene P.Denisa Gabriela Blezneac M.Costel Cătălin Bodescu E.CristianEugen Cardoneanu Ghe.Sergiu Ciobotaru N.Eduard Cristian Ciobotaru C.CorneliuDaniel Chirițoi T.Mioara Dacu T.Mihaela Daciu I.Cristina Ețcu Dtru Silvia Filimon Const.LiviaCornelia Furcoi Ghe.Gică-Tase Gheorghiu M.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
științele naturale. Cam debil tată bătrân are o pneumonie gravă... În acest timp afacerile bătrânului negustor merg tot mai prost. Are datorii, e amenințat să piardă și casa pe care o are. O parte din casa lui o închiriază unor armeni, străini veniți nu de mult în Târgoviște, oameni cuprinși. Armeanul murise și armeanca rămăsese singură. Se zvonea că are bani mulți. La epoca aceea, când negustorului îi mergea rău și copilul cel mare era bolnav în București, armeanca se hotărăște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sora se va întoarce la gospodăria ei... Trebue pus aici ș-un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe?) Moartea lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot Puternicului e Adevărul" La Stambul casele binecredincioșilor osmanlii erau roșii și galbene; Moscheile și monumentele publice, albe. Casele armenilor cenușii-deschis. Ale grecilor cenușii-închis. Ale Evreilor sinilii. Hurem Preavesele Sufletele morților trebuie lăsate să rătăcească pe pământ. Muftii și ulimale. Muftii, înalți demnitari ai clerului musulman, cu autoritate legală. Ulimale clerici cunoscători ai legilor sacre. Mulahi, judecători religioși de înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care au ținut să le ție doi din consilieri d-nii P. și A., că se pun în joc influențe și făgăduieli bănești. Mai apoi R.M.S. s-a transformat în C.A.M. și s-a adoptat organizația Discomului (propunere a unui armean venetic cu numele Zorab, care beneficiază de un venit de cinci milioane anual. Așa susține d. O. Han). La Academie, Andrei Rădulescu a vorbit despre influența italiană în legislația noastră. O conferință la care au luat parte toți membrii legației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
popoare". A prezidat N. Tihonov. A vorbit Surcov. Au luat cuvântul reprezentanți ai Americii latine (Chili, Brazilia, Argentina) și ai Asiei (China, India, Iran). Un foarte frumos festival cu Oistrah, basul /.../ și două sau trei bune cântărețe. Un puternic tenor armean pe care l-am auzit și la București; dansuri ale asociației Beriozka; danțuri kirghize. Coruri foarte bune a Soc. de radio. Am cunoscut pe Gladkov, un bătrânel de 70 de ani. A fost câtăva vreme bolnav; ar dori să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Turci, țarii ruși. Au format cândva un popor mult mai numeros decât acum, când, după cât mărturisește poetul lor Bagrat Sincuba, nu trec de o sută de mii. Pe acest pământ bogat și încântător mai trăiesc și alte neamuri: Ruși, Gruzini, Armeni, Greci etc. Cea mai frumoasă operă ce s-a săvârșit în Abhazia nouă socialistă este defrișarea începută acum douăzeci de ani a pădurii ce stăpânea țărmul, deasă, diversă, puternică. În locurile despădurite se samănă porumb, s-au plantat vii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scumpe înainte de a cumpăra. Producătorii de salsa, organizează de multe ori degustări atunci când încearcă rețete noi. Nimeni nu simte nevoia să guste Budweiser, dar dacă vrei să cumperi berea aceea scumpă de culoare aurie sau mai știu eu ce bere armeană, s-ar putea să vrei să guști mai întâi. Dar zahărul? Pierdere de timp, zahărul e zahăr. Valabil și pentru uleiul vegetal, deși lumea degustă uleiul de măsline, de parcă ar fi vin de calitate superioară. Oțetul vechi de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
Brateș o altă apă din jurul orașului se găsea singurul drum pe uscat, care ducea către miezul Moldovei, această provincie creatoare de atîtea valori românești. Întreprinderile comerciale importante erau conduse cu destulă pricepere de români. Străinii erau, în special, greci și armeni. Rușii erau puțini, cu toate că granița cu ei era numai la 10 kilometri distanță pînă la Prut. Erau mai numeroși, însă, muscalii, acei ruși scapeți, care erau cei mai buni birjari. Trăsurile lor, cu doi cai, erau cele mai frumoase din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
urgia ungurească. Erau săraci. În timpul celui de al doilea război mondial și după, au fost mulți români și unii străini din România s-au refugiat în Argentina. Românii, toți, cu ce aveau doar pe ei. În schimb, străinii, în special armenii, au venit îmbogățiți din România, dînd foc la fabrici bine asigurate. Erau, acum, marii textiliști ai Argentinei. Argentina era "un pays de cocagne". Înainte de război nu se plăteau nici impozite. Lumea argentiniană era dominată, propriu-zis, de o clasă socială suprapusă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
istorie, făcând cunoscut faptul că religia și violența există de când este omul. Sau că războaiele creștinilor, de exemplu, cele împotriva populațiilor originare din America Latină și din America de Nord sau a evreiilor din Palestina și Liban, împotriva musulmanilor în Balcani și împotriva armenilor nu se pot fi baza în principal pe credința într-un Dumnezeu unic... Nu poate fi demonstrat că religiile monoteistice ale Orientului Apropiat manifestă o anumită afinitate intoleranței, fanatismului și terorismului religios, iar hindusimul, budismul au fost pacifiste încă de la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ales președinte al Comisiei monumentelor istorice de pe lângă Academia Română - Filiala Iași. În timpul cât a fost președintele filialei U.A.P. Iași, a inițiat și a condus lucrările până la finalizarea lor, inclusiv supraetajarea la Atelierele de creație a artiștilor plastici ieșeni de pe strada Armeană. A fost membru fondator al Filarmonicii din Iași, membru al Asociației Oamenilor de Știință și Artă în cadrul Filialei Iași a Academiei Române și membru de onoare al Fundației „Sf. Apollonia” Iași. A fost membru al U.A.P. din 1950. La 1
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pe timpul războiului de șapte ani (aliată cu Franța și Rusia pentru a cuceri Prusia), când imperiul său sărăcise într-atât încât ea a fost obligată să facă apel la toate comunitățile mai bogate ale imperiului. Una din aceste comunități, cea armeană din Transilvania (Gherla), pe atunci sub autoritatea Ungariei, oferi Mariei Theresa o sumă foarte importantă. Astfel, o delegație a acestei comunități se prezentă la Viena. Împărăteasa, mișcată de darul binevenit a chemat șambelanul Curții căruia i-a ordonat să conducă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Transilvania (Gherla), pe atunci sub autoritatea Ungariei, oferi Mariei Theresa o sumă foarte importantă. Astfel, o delegație a acestei comunități se prezentă la Viena. Împărăteasa, mișcată de darul binevenit a chemat șambelanul Curții căruia i-a ordonat să conducă delegația armeană să viziteze Palatul și să aleagă, în schimb, ca semn de mulțumire, una din operele de artă ale Palatului. După vizită, s-au hotărât și arătară șefului Palatului opera asupra căreia se deciseseră. Șambelanul încremeni: era tabloul "Coborârea lui Iisus
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
trebuia respectat așa că răspunse delegației: de acord, într-un timp cât mai scurt, necesar ambalării și transportului, îl veți avea la Gherla. Mulțumiră împărătesei și plecară, nu înainte de a-i lua măsurile exacte pentru a-i pregăti locul în biserica armeană din Gherla. Într-adevăr, după cca trei-patru săptămâni (în acea vreme, transporturile se făceau încet și erau cam 800 km de parcurs), delegația armeană și toată comunitatea armeană din Gherla aștepta cu nerăbdare sosirea tabloului, locul ales pentru a-l
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și plecară, nu înainte de a-i lua măsurile exacte pentru a-i pregăti locul în biserica armeană din Gherla. Într-adevăr, după cca trei-patru săptămâni (în acea vreme, transporturile se făceau încet și erau cam 800 km de parcurs), delegația armeană și toată comunitatea armeană din Gherla aștepta cu nerăbdare sosirea tabloului, locul ales pentru a-l adăposti fusese între timp consolidat, în interiorul bisericii într-o latură a acesteia, folosindu-se un zid ce putea fi întredeschis și închis cu ajutorul unui
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a-i lua măsurile exacte pentru a-i pregăti locul în biserica armeană din Gherla. Într-adevăr, după cca trei-patru săptămâni (în acea vreme, transporturile se făceau încet și erau cam 800 km de parcurs), delegația armeană și toată comunitatea armeană din Gherla aștepta cu nerăbdare sosirea tabloului, locul ales pentru a-l adăposti fusese între timp consolidat, în interiorul bisericii într-o latură a acesteia, folosindu-se un zid ce putea fi întredeschis și închis cu ajutorul unui sistem destul de ingenios, cunoscut
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
va fi protejată contra oricărei încercări de furt sau înstrăinare. În sfârșit, ziua cea mare sosi și într-o caleașcă, însoțită de o gardă armată, tabloul cu mare grijă ambalat, își făcu apariția în Gherla și condus imediat la Biserica Armeană, unde i se pregătise locul. Multă lume, aproape toată comunitatea armeană adunată pentru a fi de față la marele eveniment. Odată despachetarea terminată, tabloul apare în fața publicului care izbucnește în ovații și urale. Într-adevăr, una din capodoperele marelui Rubens
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sfârșit, ziua cea mare sosi și într-o caleașcă, însoțită de o gardă armată, tabloul cu mare grijă ambalat, își făcu apariția în Gherla și condus imediat la Biserica Armeană, unde i se pregătise locul. Multă lume, aproape toată comunitatea armeană adunată pentru a fi de față la marele eveniment. Odată despachetarea terminată, tabloul apare în fața publicului care izbucnește în ovații și urale. Într-adevăr, una din capodoperele marelui Rubens era acum în fața lor, le aparținea, erau plini de admirație și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mulțumit, a dat ordin să fie ambalat și expediat la Gherla, gândind să păstreze pentru moment originalul adăpostit la Palat. Maria Theresa, mișcată de atitudinea șambelanului, de buna lui intenție, nu luă nicio măsură împotriva lui, dar chemă urgent delegația armeană, dorind ca promisiunea inițială să fie respectată, ea însăși cerându-și scuze pentru "neînțelegere". Totuși, față de asemănarea extraordinară, împărăteasa a rugat să i se dezvăluie cum au descoperit că este doar o copie. Atunci ei au mărturisit că, în momentul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
doar o copie. Atunci ei au mărturisit că, în momentul când l-au ales, au făcut un mic semn ce nu putea fi observat decât de ei și astfel suverana a fost obligată să ordone înlocuirea și predarea originalului delegației armene. Tabloul a ajuns la Gherla și a fost instalat în încăperea ce i se rezervase în Biserica Armenească, unde a rămas și se găsește și astăzi... Personal, în anul 1939, am avut satisfacția să-l văd și trebuie să mărturisesc
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
De fapt, trebuie să recunosc că era un adevărat lux, în comparație cu alte închisori, unde se dădeau brice vechi și tocite, pentru ca deținuții să se bărbierească între ei. Mă aflam deci în fața acestui om cu barba roșcată și chip de negustor armean. M-a întâmpinat cu multă căldură. Era de mai multă vreme decât mine în pușcărie și cunoștea toate dedesubturile anchetelor. Era locotenent-colonelul de artilerie Orezeanu, nepot al generalului Orezeanu, care fusese director al Căilor Ferate Române. Acest ofițer al statuluimajor fusese și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]