3,955 matches
-
opinia noastră, această disoluție afectivă a cuplului constituie o nouă traumă așa că rezultă o „traumă la pătrat”. încercând să identificăm și alte cauze care conduc la o asemenea situație indezirabilă, putem lista măcar încă două, în afara celor menționate: asimetria de atașament față de copil (care, de regulă este mai pronunțată în cazul mamei) și durată mai extinsă a travaliului de doliu matern, comparativ cu cel patern. Copiii cuplului respectiv atât cei deja existenți, cât și cel care se poate naște peste un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a fetusului, F. Veldman (1989) a fondat haptonomia (de la latinescul hapsis a atinge), prin care oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se bazează pe această din urmă. Specificul ei este dat de respectarea disponibilității fetale, ceea ce anulează orice manevră intruzivă, atingerea părinților fiind blândă, cu semnificație nu doar tactilă, ci prevalent psihologică (Peric, 2005). Cât privește aportul auzului prenatal la cristalizarea atașamentului față de propria mamă, R. Parcutt (2006) îi acordă o importanță majoră, dat fiind receptivitatea particulară a fetusului nu doar față de sunete pur și simplu, ci cu predilecție față de vocea maternă. Din dorința de a nuanța problema atașamentului ce se cristalizează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prenatal la cristalizarea atașamentului față de propria mamă, R. Parcutt (2006) îi acordă o importanță majoră, dat fiind receptivitatea particulară a fetusului nu doar față de sunete pur și simplu, ci cu predilecție față de vocea maternă. Din dorința de a nuanța problema atașamentului ce se cristalizează între mamă și copilul pe care îl poartă în uter, vom apela din nou la J.T. Condon (1993), care reperează cinci aspecte: dispoziția de a cunoaște copilul, de a interacționa cu acesta, de a evita separarea (pierderea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu acesta, de a evita separarea (pierderea), de a proteja, de a-i gratifica trebuințele. Desigur că fiecare dintre aceste dimensiuni își subsumează un set de acțiuni specifice, asupra cărora nu vom zăbovi. Important de remarcat însă este faptul că, atașamentul prenatal este rezultanta conlucrării dintre următoarele „ingrediente”: atitudinea gravidei față de sarcină, calitatea relației de cuplu a viitorilor părinți (inclusiv cea din timpul concepției), prezența unui suport social, capacitatea mamei de a-și reprezenta imaginar copilul (Cranley, Verner, 1982; Cranley, 1984
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Oedipului și dincolo de această limită se excortează de consecințe evident disfuncționale, cu rezonanțe în timp. Mecanismul care regizează disoluția și eliminarea acestui complex este cel al identificării copilului cu părintele recuzat. în acest scop, părintele preferat nu trebuie să stimuleze atașamentul preferențial al copilului față de el (printr-o suplimentare deloc inocentă a amabilității și solicitudinii cu care îl tratează), după cum este interzis ca părintele ostracizat să-i declare un război frontal sau să-l trateze cu o atitudine indiferentă, chiar glacială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unică, acceptată și utilizată în lumea științifică (Manciaux, 2001). Există o multitudine de definiții ale rezilienței, suprapunându-se în esență. Vom enunța câteva dintre definițiile rezilienței, mai mult sau mai puțin cunoscute în lumea specialiștilor. John Bowlby (1992), părintele teoriei atașamentului, care a preluat din fizică și a utilizat pentru prima dată figurativ termenul reziliență, insistând pe rolul atașamentului în construirea rezilienței, o definea ca: „resort moral, calitate a unei persoane care nu se lasă descurajată, nu se dă bătută”(apud
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în esență. Vom enunța câteva dintre definițiile rezilienței, mai mult sau mai puțin cunoscute în lumea specialiștilor. John Bowlby (1992), părintele teoriei atașamentului, care a preluat din fizică și a utilizat pentru prima dată figurativ termenul reziliență, insistând pe rolul atașamentului în construirea rezilienței, o definea ca: „resort moral, calitate a unei persoane care nu se lasă descurajată, nu se dă bătută”(apud Manciaux et al., 2001, p. 15). în mod firesc, conceptul de reziliență a fost preluat și dezvoltat intens
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care nu se lasă descurajată, nu se dă bătută”(apud Manciaux et al., 2001, p. 15). în mod firesc, conceptul de reziliență a fost preluat și dezvoltat intens, mai ales în ultimul deceniu, de cei mai cunoscuți cercetători din domeniul atașamentului. Numeroase studii arată că acei copii care au avut șansa dezvoltării unui atașament securizant sunt mai rezistenți la stres și „par a se redresa spre o funcționare normală în urma unor perioade de tulburări comportamentale”(Stroufe et al., 1990, apud Weinfield
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2001, p. 15). în mod firesc, conceptul de reziliență a fost preluat și dezvoltat intens, mai ales în ultimul deceniu, de cei mai cunoscuți cercetători din domeniul atașamentului. Numeroase studii arată că acei copii care au avut șansa dezvoltării unui atașament securizant sunt mai rezistenți la stres și „par a se redresa spre o funcționare normală în urma unor perioade de tulburări comportamentale”(Stroufe et al., 1990, apud Weinfield et al., 1999, p. 81). Așadar, în viziunea teoriei atașamentului, reziliența este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
șansa dezvoltării unui atașament securizant sunt mai rezistenți la stres și „par a se redresa spre o funcționare normală în urma unor perioade de tulburări comportamentale”(Stroufe et al., 1990, apud Weinfield et al., 1999, p. 81). Așadar, în viziunea teoriei atașamentului, reziliența este o construcție permanentă, care ține de dezvoltarea umană. „S-a descoperit că acei copii care sunt rezilienți în fața stresului sau care își revin în urma eforturilor, fie că au beneficiat precoce de o îngrijire și un sprijin adecvat, fie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o îngrijire și un sprijin adecvat, fie că au avut un sprijin sporit în perioada de recuperare; reziliența este mai degrabă un proces decât o trăsătură”(subl. n., Egeland Carlson, Stroufe, 1993, apud Weinfield et al., 1999, p. 81). Calitatea atașamentului este văzută ca parte importantă a acestui proces numit reziliență. Autorii citați nu susțin ideea rezilienței inerente copilăriei. Alți autori văd reziliența ca pe o „aptitudine a indivizilor și sistemelor (familiile, grupurile și colectivitățile) de a învinge adversitățile și situațiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stresul ce poate avea intensitatea traumei e o construcție permanentă de-a lungul întregii vieți, manifestându-se din copilărie, favorizată de caracteristicile personale și de cele de mediu (mai ales rețeaua socială de sprijin și în primul rând figura de atașament) și evoluând impredictibil. O persoană rezilientă la un anumit tip de stres nu va fi neapărat rezilientă și la altul și poate să nu se manifeste rezilient la o acumulare de factori stresori. De fiecare dată când dificultățile sunt învinse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2001 (apud Johnson, Wiechelt, 2004), pe treimea rezilientă dintr-un lot de copii crescuți în condiții de sărăcie și adversități. Factorii protectivi descoperiți, promotori ai rezilienței copiilor, au fost: cel puțin o relație emoțională strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală și participări la grupuri de interese generaționale și tabere; un limbaj și o capacitate de reflecție superioare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Primul născut Fetiță (în copilărie) Factori de reziliență ai copilului Sentimentul că stăpânește lucrurile Sentimentul că e eficient, se descurcă O bună conștiință de sine și o bună stimă de sine Factori prezenți în familie Cel puțin o figură de atașament securizantă care să promoveze încrederea și autonomia copilului Practici de creștere a copilului bazate pe emoții pozitive, sprijin și structurare Coeziune, stabilitate și comunicare constructivă în familie Atașament strâns între frați Bună rețea de sprijin social a familie (rudenii, prieteni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stimă de sine Factori prezenți în familie Cel puțin o figură de atașament securizantă care să promoveze încrederea și autonomia copilului Practici de creștere a copilului bazate pe emoții pozitive, sprijin și structurare Coeziune, stabilitate și comunicare constructivă în familie Atașament strâns între frați Bună rețea de sprijin social a familie (rudenii, prieteni, vecini) De altfel, urmărind factorii sociali determinanți în construirea rezilienței copilului, în lista de mai sus, itemii care țin de familie sunt în același timp și factori de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a coopera/conduită responsabilă în relația cu ceilalți Abilități de coping flexibile și active (de exemplu, abilitatea de a mobiliza suportul social la nevoie, dar și abilitatea de relaxare) O atitudine încrezătoare, optimistă, față de viață (sensul coerentei) Comportamente specifice atașamentului securizant Talente, înclinații, interese, hobby-uri. Factori prezenți în instituția educațională Reguli și structuri clare, transparente, consistente Climat apreciativ (afectuos, promovând respectul față de copil și acceptarea lui) Standarde înalte, dar rezonabile (putând fi realizate de către copil) și încurajarea pozitivă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiziologia organismului. Sunt frecvente cercetările axate pe stresul și suferința copilului care au ca element de măsurare nivelul de cortizon, hormon influențat de stresul la care este expusă persoana. Există autori care subliniază faptul că unele caracteristici temperamentale, precum și calitatea atașamentului copilului, pot juca un rol de mediatori asupra adaptării sociale și hormonale a copilului. Un copil cu un temperament facil, activ, calin își va găsi mai ușor la nevoie un sprijin din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și Noonan (2010, p. 492) afirmă: „Legătura dintre stresul traumatic și alterările sistemului de imunitate, deși puțin înțeleasă, continuă să 259REZILIENȚA atragă atenția”. Aceiași autori susțin că rădăcinile a numeroase boli cu care copiii aflați în sistemul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care copiii aflați în sistemul de protecție a copilului se confruntă trebuie căutate în experiența lor traumatică, de început, aceea care poate că a determinat includerea lor în sistemul de protecție. în consecință, ei sugerează că intervențiile vizând dezvoltarea unui atașament securizant sunt mai importante decât medicamentele în sporirea imunității copiilor. Făcând referire la efectele violenței asupra imunității și a homeostaziei organismului, alți autori arată că „apar tot mai frecvent dovezi cu privire la faptul că abuzul și neglijarea copilului au efecte semnificative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avut parte de pierderi grave (un copil care a murit, o persoană iubită care a suferit un accident, handicap), ei au manifestat mecanisme de adaptare (coping) mature, făcând față situației în mod constructiv. Bărbații de succes au avut un bun atașament în copilărie față de mamă, cu internalizarea valorilor familiei. S-au zbătut pentru identitatea lor, pentru a se desprinde de controlul matern, iar la final și-au internalizat valorile mamei și ale familiei de origine. Bărbații de succes au avut mame
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de conduită (să se supună autorităților, acasă și la școală). Unii autori au demonstrat că există o coerență a competențelor de-a lungul vieții, trecând de la o vârstă la alta. O bună relaționare cu ceilalți în copilărie și construirea unui atașament securizant se dezvoltă și evidențiază ulterior bune relații colegiale și de prietenie, bune relații de cuplu și la o vârstă mai târzie, bune relații cu propriii copii. în același mod, există studii care arată că manifestările comportamentale antisociale manifestate la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fel de probleme de adaptare. Acești copii și adolescenți s-au dovedit capabili să-și selecteze și creeze un mediu protectiv pentru ei, un mediu care le-a susținut și întărit abilitățile și deprinderile. De la vârsta mică, au dezvoltat un atașament securizant care le-a susținut comportamentele de explorare. „Atașamentul securizant se acompaniază cu competențe sporite în confruntarea cu stresul emoțional, cu o reglare emoțională eficientă și astfel constituie o bună preachiziție a unui management de succes al stresului.”(Wustmann, 2005
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-au dovedit capabili să-și selecteze și creeze un mediu protectiv pentru ei, un mediu care le-a susținut și întărit abilitățile și deprinderile. De la vârsta mică, au dezvoltat un atașament securizant care le-a susținut comportamentele de explorare. „Atașamentul securizant se acompaniază cu competențe sporite în confruntarea cu stresul emoțional, cu o reglare emoțională eficientă și astfel constituie o bună preachiziție a unui management de succes al stresului.”(Wustmann, 2005, p. 17) Copiii rezilienți, deveniți adulți rezilienți, s-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității care pot fi controlate de individ; în general, bune procese cognitive, forță fizică, o imunitate și o sănătate bună, un temperament facil; un atașament securizant care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai individului pot să țină de interacțiunea cu ceilalți. Interacțiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]