7,848 matches
-
Sfânta Scriptură și, treptat, se apropie de tărâmul lin și liniștitor al Bisericii. Trece pe la manihei, însă nemulțumit în sufletul său, mai caută până ce ajunge să fie botezat. Timp cât stă printre manihei va învăța doctrina acestora. O motivație a atracției către maniheism ni se dă în Mărturisiri, în felul materialist, păgân în care Îl concepea Fericitul Augustin pe Dumnezeu. Este mereu cu sufletul îndoit, mereu are frământări și, cu sufletul neliniștit, caută adevărata credință, pe care o va găsi la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
etape, pe cât de de zbuciumate, pe atât de interesante. Această viață este punctată cu întâmplări, noutăți și atitudini extrem de sugestive, care oferă hrană spirituală abundentă generațiilor postaugustiniene. Opera lui scrisă, deși veche de peste 15 veacuri, prezintă aceeași prospețime, lumină și atracție ca în vremea autorului. Personalitatea lui Augustin domină până astăzi creștinismul apusean. Învățătura și spiritualitatea lui se prezintă nu numai drept cel mai grandios sistem teologic patristic al Apusului, ci și ca o plenitudine incomparabilă a trăirii acestei învățături. Augustin
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Dumnezeu. Preocupările bătrânului învățător erau către știință, istorie, cultură și arte. îl pasionau cercetările istorice pentru care-și dedica tot timpul liber și toate economiile materiale, mergând până la a-și sacrifica familia. Muzeul creat de el era un punct de atracție al comunei DĂNEȘTI, iar bătrânul colecționar se mândrea cu această casă-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii sale familii. Amprentele trecutului au căpătat o dăinuire dăneșteană! Străvechile exponate din ceramică, os, metal și lemn, adunate în casa părintească, constituie rodul cercetărilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dar care mai târziu s-au pierdut fără urmă, ca de altfel și un brevet de inventator eliberat de OSIM București despre care țin minte că purta pe copertă steagul României cu cele trei culori. Muzeul era un punct de atracție al comunei iar tata era un bun amfitrion pentru toți cei care-i călcau pragul. Ne mândream și noi mai ales că lumea era foarte interesată de casa-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii noastre familii. Era un fapt obișnuit să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
neîntrerupt efort îndreptat spre adunarea unor mărturii istorice și preistorice referitoare la cultura materială și spirituală a oamenilor din vatra satului și din împrejurimi “. Casa soților Buraga a devenit prin munca lor neobosită și plină de dăruire, un punct de atracție pentru oamenii locului, vizitat și de numeroși specialiști din țară. Mii de exponate de ceramică, metal, os, etc. rod al cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de Costache Buraga stau mărturie pe aceste meleaguri a unei civilizații milenare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
intelectualul lucid și ambițios, nu va situa nicicând iubirea în centrul existenței lui, că e capabil să învingă o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor, Otilia îl părăsește, căsătorinduse cu Pascalopol. Povestea romantică de iubire este astfel urmărită de la fascinația atracției spontane la incertitudinile sentimentului deja cristalizat, de la trăiri contradictorii, precum gelozia și culpabilitatea, la opțiunea lucidă care pune capăt idilei. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție, de structură și/sau de limbaj ale romanului ales semnificative pentru analiza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
malaria contractată pe șantierul de la Tamluk, Allan este invitat să locuiască în casa inginerului Narendra Sen. Descoperind treptat bogăția, frumusețea, profunzimea unei civilizații și spiritualități străvechi, Allan se simte fascinat de această lume. Curând apare și dilema sufletească, marcată de atracția tot mai puternică față de Maitreyi și, pe de altă parte, de revolta împotriva unei presupuse conspirații a familiei Sen de al atrage în capcana căsătoriei. Fermecătoarea adolescentă cu suflet complicat și comportament contradic toriu reprezintă însă o provocare și un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care le aflăm în tradiția Părinților și în Sfânta Scriptură de care vorbește Cassian, în continuare, sunt: ,,prima renunțare este aceea prin care disprețuim cu totul orice bogăție și mărire a lumii, a doua, prin care respingem obiceiurile, viciile și atracțiile vechi ale sufletului și ale trupului, iar a treia, cea prin care, întorcându-ne mintea de la toate cele prezente și vizibile, contemplăm numai pe cele viitoare și le dorim pe cele ce nu se văd”. Analizând treptele mântuirii prin punerea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dezvoltarea spiritului creativ decât prin generarea unei manifestări opuse, în totală contradicție cu ceea ce fusese până atunci și anume romantismul. Sintetizând, iluminismul literar nu a reprezentat decât, ca și în cazul lui Voltaire, prelungirea diluată și oarecum nuanțată a clasicismului. Atracția pentru principiile clasice poate fi motivată la scriitorul francez și prin fascinația pe care acesta o avea pentru perioada în sine care le-a generat. În introducerea la opera sa Secolul lui Ludovic al XIV-lea, Voltaire distingea "patru vârste
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cu mari însușiri și cu tot atât de mari cusururi"214, Ion Heliade Rădulescu și-a demonstrat proteismul și în ceea ce privește opțiunile estetice, pornind sub auspicii clasice, datorate, în mare măsură, educației primite la Sf. Sava și sfârșind prin afilierea la romantism datorită atracției pe care au exercitat-o ideile exprimate în prefața la Cromwell. Această trecere de la o paradigmă ideologică la alta este vizibilă în scrierile teoretice, căci la nivelul operelor propriu-zise amestecul elementelor este mult mai complex. În studiul său aproape exhaustiv
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
literare. De altfel, deși pașoptiștii puteau disocia teoretic între cele două noțiuni, practic operele lor le-au topit, această îmbinare corespunzând influențelor estetice multiple sau pur și simplu unei dimensiuni ontologice mai aparte care a permis manifestarea destul de evidentă a atracției pentru echilibru și ordine într-o epocă a zbuciumului și a libertății romantice. V. Recuperări clasice în secolul al XX-lea V.1. Contextul general Spre deosebire de epocile anterioare care, fiind privite din unghiul unor mișcări spirituale cu rol omogenizator, au
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
căpătat un înțeles mai concret, mai "medical", acela al unei mixturi sau al unei infuzii utilizate de femei în scop sedativ, prozaic. De altfel, corespundea psihologiei femeii de odinioară utilizarea unor astfel de preparate în scopul de a tempera unele atracții extraconjugale. La țară și la oraș am întâlnit astfel de practici care continuă, evident, practici folcloristice mai vechi și care poate căpăta o semnificație medico-legală (Romanescu; 1970, 1973 etc.). Dimpotrivă, pentru a obține simpatia unor persoane, în scopuri special matrimoniale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dat banii care îi erau necesari pentru a putea rămâne încă șase luni la Cambridge. Este adevărat, cu scopul de a-i îngădui să cunoască mai bine mediul filozofic academic britanic și de a se elibera în acest fel de atracția pe care o exercita atunci asupra lui. Wittgenstein se putea înșela atunci când era vorba de a aprecia ceea ce este bun pentru prietenii săi, dar se simțea obligat să-i ajute să găsească un mod de a trăi și o carieră
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cuvinte ne vom putea elibera de tentația de a căuta să stabilim semnificația lor, identificând, de exemplu, anumite obiecte pe care le desemnează ele. O asemenea redirecționare a atenției, a direcției privirii, este extrem de importantă pentru a slăbi forța de atracție a unor imagini prea simple ale limbajului, o forță de atracție pe care 216 GÂNDITORUL SINGURATIC filozofii au amplificat-o în mod considerabil. „Folosirile cuvintelor pot să difere unele de altele în felul în care frumusețea se deosebește de un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
stabilim semnificația lor, identificând, de exemplu, anumite obiecte pe care le desemnează ele. O asemenea redirecționare a atenției, a direcției privirii, este extrem de importantă pentru a slăbi forța de atracție a unor imagini prea simple ale limbajului, o forță de atracție pe care 216 GÂNDITORUL SINGURATIC filozofii au amplificat-o în mod considerabil. „Folosirile cuvintelor pot să difere unele de altele în felul în care frumusețea se deosebește de un scaun. Ele sunt incomparabile în acel fel în care anumite lucruri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spun oamenii ca și ceea ce fac ei în afara unui context. Evident că, pentru cel care a ajuns să vadă lucrurile în acest fel, preocupări ca aceea de a identifica o „formă generală a propoziției“ își vor pierde orice putere de atracție. Pe măsură ce se desprinde de supozițiile și ideile călăuzitoare ale Tractatus-ului, Wittgenstein înclină să considere viziunea „logicianului“ asupra limbajului, acea viziune pe care o acceptase în mod neproblematic, drept o perspectivă idealizantă, care ipostaziază anumite trăsături și face abstracție de altele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cititori decât cel al cercetătorilor cu pregătire tehnică, ne par a fi solubile cu metode științifice. Tot așa cum astronomia a pierdut mult din interesul ei pentru oameni când a încetat să fie astrologie, filozofia trebuie să piardă din puterea de atracție atunci când devine mai puțin darnică în promisiuni.“7 La începutul drumului său în filozofie, Wittgenstein a împărtășit pe deplin vederile lui Russell. El și-a însușit modul acestuia de a lucra drept paradigmă. Este ceea ce reiese și din recenzia pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de restricții și limitări, vorbitorul nu se simte deloc opresat și nu numai că i se pare firească această situație, dar i s-ar părea anormal dacă lucrurile s-ar petrece altfel. (Este, deci, un fenomen asemănător cu cel al atracției gravitaționale, care este un aspect al normalității, în vreme ce lipsa acestei "poveri" ar produce neobișnuitul.). S-ar putea crede în acest caz că limba, fiind un instrument foarte necesar pentru viața umană, este acceptată ca atare, cu toate aspectele deterministe limitative
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relației dintre trăsăturile limbii și caracteristicile filozofării, dar presupusă de fiecare dată ca participînd implicit la finalizarea unei astfel de relații. La acest nivel, particularitățile cuvintelor se pot manifesta și în alt mod decît realizarea structurilor propoziționale prin compatibilitățile și atracțiile semnificative ale cuvintelor apaținînd diferitelor clase morfologice (părți de vorbire). Deseori s-au făcut aprecieri de către exegeți care remarcau faptul că anumite deducții din filozofia lui Platon sau tranzițiile operate în filozofia lui Hegel se bazează uneori pe înrudirile radicale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și etern. S-ar putea spune de aceea că, în poezie, iubirea este un paliativ la răspunsul în legătură cu nemurirea, problemă frecventă pe terenul filozofiei, și din acest motiv creația lirică merge pînă la a sacraliza iubirea sub aspectul ei de atracție către sexul opus. Foarte puțin loc își găsește în aceste împrejurări iubirea pentru aproapele, care privește umanitatea în general (aceasta fiind o problemă a filozofiei practice și a teologiei). Chestiunile care țin de filozofia practică pot apărea și ele în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care se exprimă pe sine, ci devine o abstracțiune a unicului reprezentativ, a omului în general. În această postură, individul creator poate fi din punct de vedere psihologic extravertit sau introvertit, fără ca aceasta să condiționeze valoarea realizărilor, deoarece forța de atracție a rezultatului activității modelează receptorul în sensul operei sale. Prin urmare, motivația operei este de fapt realizarea unui echilibru conceptual cu receptorul, căruia i se propun alternative emancipatoare pentru a i se induce o schimbare de orizont. Prin faptul că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
structurale ale grupului (structura de comunicare, structura formală și cea informală, procesele care au loc În interiorul grupului (de realizare a sarcinii, de comunicare, afectiv -apreciativ, de influență, relațiile și interacțiunile dintre membri, climatul psihosocial al grupului (preferințe, intenții, dorințe, atracții declanșate de conviețuirea În grup, cunoașterea liderilor, detectarea normelor, valorilor și regulilor care tind să domine viața internă a clasei, măsura În care grupul dispune de unitate, metodele și intrumentele specifice de cunoaștere a acestuia. Urmînd cu perseverență acest traseu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
locuri fixe de adunare. Grupul informal este grupul constituit spontan, fără o organizare explicită, iar relațiile dintre membri exprimă modul de distribuție a simpatiei și antipatiei În grup. Structura informală evidențiază poziția membrilor populari și a celor respinși, polii de atracție și de conflict dincolo de structura oficială. Gradul de afirmare a formalității sau informalității corelează cu mărimea grupului: cu cât grupul crește mai mult În dimensiuni, cu atât se diminuează elementele informale și se amplifică cele formale și invers. Același autor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
membrilor, mai exact, existența unor atitudini asemănătoare la membrii grupului față de același obiect. Când membrii grupului care dispun de atitudini aflate În consens sunt conștienți de acordul atitudinii lor, avem de-a face cu Împărtășirea consensului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura În care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de Încredere mutuală, consensul cognitiv și afectiv al membrilor, succesul În activitatea comună și satisfacțiile generate de viața de grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura În care grupul satisface
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
prevenire a acestor erori este Îmbinarea observării psihosociale cu alte metode, rezultatele urmând a fi comparate Între ele. 2.Tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice includ instrumente folosite pentru a măsura comportamentul social al membrilor unui grup, relațiile reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare, etc. Inițate de J.L.Moreno¹, aceste tehnici includ următoarele modalități de cunoaștere: a testul sociometric; b matricea sociometrică; c indicii sociometrici; d sociograma; e cadranele sociometrice; f psihodrama. Folosind drept criteriu de grupare obictivele principale pe
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]