5,821 matches
-
locului de arest ori detenție are obligația de a lua, cu prioritate, toate măsurile necesare pentru a permite contactul de îndată al notarului public cu clientul și respectarea drepturilor prevăzute de lege. ... (2) În cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor numai în cazurile și condițiile prevăzute expres de Codul de procedură penală. ... Articolul 66 (1) Notarul public are următoarele drepturi: ... 1. să primească onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în condițiile legii; 2. să aleagă și
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249825_a_251154]
-
candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz." 46. Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 82. - Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
i-au fost încredințate de părți pe parcursul procedurii de mediere. Articolul 36 Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părți într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii. Articolul 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoștință în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252823_a_254152]
-
procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii. Articolul 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoștință în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate. ... (2) Calitatea de martor are întâietate față de aceea de mediator, cu privire la faptele și împrejurările pe care le-
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252823_a_254152]
-
este cazul, a celorlalte persoane interesate. ... (2) Calitatea de martor are întâietate față de aceea de mediator, cu privire la faptele și împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz. ... (3) În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfășura activitatea de mediere în cauza respectivă. ... Secțiunea a 3-a Răspunderea mediatorului Răspunderea mediatorului Articolul 38 Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri: a) încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate; ... b
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252823_a_254152]
-
i-au fost încredințate de părți pe parcursul procedurii de mediere. Articolul 36 Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părți într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii. Articolul 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoștință în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252822_a_254151]
-
procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii. Articolul 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoștință în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă a părților și, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate. ... (2) Calitatea de martor are întâietate față de aceea de mediator, cu privire la faptele și ��mprejurările pe care le-
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252822_a_254151]
-
este cazul, a celorlalte persoane interesate. ... (2) Calitatea de martor are întâietate față de aceea de mediator, cu privire la faptele și ��mprejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz. ... (3) În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfășura activitatea de mediere în cauza respectivă. ... Secțiunea a 3-a Răspunderea mediatorului Articolul 38 Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri: a) încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate; ... b) refuzul de
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252822_a_254151]
-
asupra activității SRI a însărcinat o comisie specială să ancheteze alegațiile primului reclamant. Aceasta s-a prezentat la sediul SRI pentru a efectua o anchetă la fața locului. Conform concluziilor prezentate de reclamant în fața Tribunalului Militar Teritorial, comisia l-a audiat pe directorul SRI, care ar fi lăsat să se înțeleagă că interceptările făcute publice de către reclamant ar fi fost realizate de către acesta în nume propriu. Comisia i-a audiat, de asemenea, pe șeful compartimentului însărcinat cu interceptările, care ar fi
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
concluziilor prezentate de reclamant în fața Tribunalului Militar Teritorial, comisia l-a audiat pe directorul SRI, care ar fi lăsat să se înțeleagă că interceptările făcute publice de către reclamant ar fi fost realizate de către acesta în nume propriu. Comisia i-a audiat, de asemenea, pe șeful compartimentului însărcinat cu interceptările, care ar fi declarat că nu existau autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice ale unora dintre persoanele menționate de reclamant. 14. Curtea nu a fost informată nici cu privire la lucrările întreprinse de comisie
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
fost reprezentat de mai mulți avocați, care s-au angajat prin declarații scrise să nu divulge informațiile clasificate "strict secrete" în temeiul legislației interne. 27. Prima ședință a fost stabilită pentru 23 decembrie 1996, dată la care tribunalul i-a audiat pe reclamant și pe deputatul T.C. 28. În cadrul ședinței publice din 7 februarie 1997, tribunalul a ascultat 11 martori, inclusiv pe T.N., membru al Partidului România Mare, care participase la conferința de presă din 13 mai 1996, precum și 11 ofițeri
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
reclamant în cadrul conferinței de presă, precum și cererile pentru emiterea autorizațiilor de interceptare. Ținând seama de caracterul strict secret al acestor documente, tribunalul le-a depus într-un volum diferit (volumul nr. 9) constituit în acest scop. De asemenea, tribunalul a audiat 2 martori. Ședința a fost amânată pentru administrarea celorlalte probe. 34. La 11 aprilie 1997, tribunalul a audiat alți 2 martori, printre care și al doilea reclamant, Mircea Toma, ziarist la A.C. Acesta a denunțat caracterul lipsit de legalitate al
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
al acestor documente, tribunalul le-a depus într-un volum diferit (volumul nr. 9) constituit în acest scop. De asemenea, tribunalul a audiat 2 martori. Ședința a fost amânată pentru administrarea celorlalte probe. 34. La 11 aprilie 1997, tribunalul a audiat alți 2 martori, printre care și al doilea reclamant, Mircea Toma, ziarist la A.C. Acesta a denunțat caracterul lipsit de legalitate al interceptării convorbirilor sale făcute de la posturile telefonice instalate la domiciliul său și la redacția ziarului A.C. unde lucra
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a respins excepția de neconstituționalitate. 37. La 12 ianuarie 1998, ulterior reluării judecării cauzei, Tribunalul Militar a amânat ședința la cererea avocatului primului reclamant, aflat în imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței. 38. La 9 februarie 1998, tribunalul a audiat 3 martori. În cadrul ședinței, reclamantul a denunțat mai multe erori prezente în răspunsul parchetului general cu privire la autorizațiile emise. 39. În perioada 9 martie-4 august 1998, tribunalul a amânat ședința de 6 ori, în principal din cauza absenței celor 5 martori citați
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
erori prezente în răspunsul parchetului general cu privire la autorizațiile emise. 39. În perioada 9 martie-4 august 1998, tribunalul a amânat ședința de 6 ori, în principal din cauza absenței celor 5 martori citați să se înfățișeze; în cele din urmă, au fost audiați 2 dintre aceștia. 40. La 22 septembrie 1998, reclamantul a depus concluzii scrise. Acesta susținea că nu încălcase niciuna dintre valorile protejate de legea penală și că, în prezenta cauză, nu era întrunită condiția existenței unui pericol social, față de care
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
judecarea în mod echitabil [...] și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. 3. Orice acuzat are, în special, dreptul: [...] d) să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării [...]". ... A. Cu privire la capătul de cerere întemeiat pe nerespectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului egalității armelor 122
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
numărul cel mai mare de voturi. ... (5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputați și de senatori. Fiecare candidat va depune "curriculum vitae" și actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție. Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toți candidații. ... Articolul 6 Curtea Constituțională își desfășoară activitatea în plen, în condițiile prezentei legi și ale Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale, iar
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252604_a_253933]
-
comise între 2 și 9 august 1998, când al doilea reclamant se afla în vizită la tatăl său. Cu toate acestea, o copie a acestei plângeri nu a fost prezentată Curții. 32. Prima reclamantă, D.C. și alți martori au fost audiați. Doi martori, B.G. și S.F., au informat autoritățile, între altele, că al doilea reclamant le-a spus că a fost agresat sexual de tatăl său. Mai mult, ei au asistat la comportamentul violent al lui D.C. față de doamna M. și
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
în măsura în care niciunul dintre părinți, nici altă persoană nu avea dreptul să ia copilul de la centrul de plasament, deoarece: "probele deja prezentate în cauză arată că minorul a fost abuzat sexual." 38. La 15 iunie 1999, al doilea reclamant a fost audiat de poliție în prezența mamei sale, a unui psiholog și a unui avocat care a fost numit din oficiu. Din răspunsurile celui de-al doilea reclamant la întrebările adresate de poliție a reieșit faptul că: "Îi place să locuiască cu
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
hotărârea sa, instanța a făcut referire la hotărârea din 16 aprilie 2002 (a se vedea C, infra) și la raționamentul cuprins în aceasta. Totodată, a hotărât după cum urmează: "Având în vedere că indiferent cât de mulți martori ar fi fost audiați în cauză, nu s-ar fi putut stabili cu certitudine dacă adevărul este de partea reclamantei sau de partea lui D.C., a fost necesară testarea celor doi cu ajutorul poligrafului. În urma testului, s-a stabilit că reclamanta a disimulat, în timp ce D.C.
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
ceea ce îl privește pe copil, instanța - într-o fază preliminară - a considerat că este necesar ca ambii părinți să fie supuși atât unui test poligraf, cât și unei examinări psihiatrice. De asemenea, instanța a considerat că este oportun să îl audieze și pe cel de-al doilea reclamant, chiar dacă avea mai puțin de 8 ani. Toate discuțiile cu copilul au fost înregistrate pe bandă audio și, după cum se arată în hotărârea judecătoriei pronunțată la 16 aprilie 2002, "transcrierile urmau să fie
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarate admisibile. B. Cu privire la fond (a) Argumentele părților (i) Reclamanții 97. Reclamanții au susținut că ancheta penală inițiată împotriva lui D.C. nu a fost eficientă și că autoritățile naționale au refuzat să audieze martori care cunoșteau comportamentul violent al tatălui lui A.C. și au ignorat probele medico-legale și opiniile experților care au dovedit că D.C. a abuzat sexual de fiul său. De asemenea, etapa actelor premergătoare urmăririi penale a durat mai mult de
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
garantate prin Convenție a fost ineficient. În special, deși instanțele naționale au ascultat-o pe prima reclamantă referitor la excepția de inadmisibilitate cu privire la plângerea sa împotriva rezoluției procurorului de a nu începe urmărirea penală împotriva lui D.C., acestea nu au audiat-o pe reclamantă asupra fondului și nu i-au permis să prezinte probe în acest sens. În ultimul rând, nu există probe la dosar că autoritățile naționale au oferit fiului doamnei M. consiliere psihologică față de abuzul sexual la care acesta
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
îi) Guvernul 101. Guvernul a susținut că autoritățile naționale au efectuat o anchetă efectivă, care a stabilit că D.C. nu a comis actele ilegale de care a fost acuzat. 102. În acest context, Guvernul a argumentat că autoritățile naționale au audiat o serie de martori, au solicitat rapoarte medico-legale din partea experților, teste poligraf și l-au audiat pe cel de-al doilea reclamant, în prezența mamei sale și a unui psiholog. Probele au fost analizate de instanțele naționale și acestea au
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]
-
stabilit că D.C. nu a comis actele ilegale de care a fost acuzat. 102. În acest context, Guvernul a argumentat că autoritățile naționale au audiat o serie de martori, au solicitat rapoarte medico-legale din partea experților, teste poligraf și l-au audiat pe cel de-al doilea reclamant, în prezența mamei sale și a unui psiholog. Probele au fost analizate de instanțele naționale și acestea au pronunțat hotărâri motivate, în ceea ce privește fondul cauzei. 103. Mai mult, Guvernul a arătat că mecanismul juridic pentru
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]