8,108 matches
-
bogate făcute vizirului”. O altă personalitate cunoscută în Europa a fost Charles Joseph de Ligne (1735-1814), ofițer în serviciul țarinei Ecaterina a II-a și „vestit fluture de saloane”. Belgian, dintr-o țară care în acel timp era o provincie austriacă, participase la războiul ruso-turc mai sus menționat, pe lângă prințul de Nassau, fiind totodată unul din comandanți în lupta de la movila Răbâia, de lângă Huși. Contele Alexandre d’Hauterive (1754-1830), secretarul lui Alexandru Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, călătorind de la Constantinopol în suita
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova i-au atras atenția și lui Julius Edel, naturalist și etnograf austriac, care în mai-iunie 1835, la invitația Societății Medico-Naturaliste din Iași, a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase, notate de călători
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcționau concomitent. Istoricul hușean este categoric: la Huși, în secolul al XVII-lea, era o biserică catolică, iar în secolul al XVIII-lea erau două biserici, nicidecum trei. În timpul războaielor ruso-austro-otomane (1787-1791), țările române au devenit teatrul operațiunilor militare. Ocupația austriacă și rusă, în această perioadă, a avut urmări ruinătoare pentru Principate. Populația, fără deosebire de religie, din orașul Huși și din satele învecinate, din ținutul Fălciu și din întreaga Moldovă, era obligată să întrețină soldați din armata rusă. Această armată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1815, Berardi, „numit episcop de Bacău”, a intervenit pe lângă nunțiul papal, solicitând ajutorul împăratului Franz-Joseph pentru a numi un episcop care să guverneze o dioceză „formată, în cea mai mare parte, din originari unguri și imperiali”. Fără îndoială, mențiunea originii austriece a populației catolice din Huși avea menirea de a stimula coarda patriotardă a guvernului de la Viena. Vizitând așezarea în 1871, același Berardi raporta că populația catolică era românească, moldovenească - „moldavani”. Totuși episcopul n-a reușit să-și formeze o părere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
A urmat, apoi, ocupația țaristă (aprilie 1828 - aprilie 1834); din iulie 1853 - aprilie 1854, din nou ocupație rusească, iar cea austriacă s-a prelungit până la 30 martie 1857. Știm că în aprilie 1855 au fost încartiruiți, în Huși, 813 soldați austrieci. Din aceeași sursă, aflăm că armatele rusești încălcau granița adeseori. Nu le-a fost deloc ușor hușenilor să suporte asemenea umilințe. După Pacea de la București (1812), ținutul Fălciu și-a schimbat cu totul configurația. Ca urmare a aplicării Regulamentului organic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă austriacă de argint, în valoare de 40 aspri), groș (guruș) - monedă de argint (piastru, în Imperiul Otoman; leu, în țările române), ban (cea mai mică monedă de argint, apoi de aramă, în valoare de 1/3 dintr-o para), lețcae (cea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Anexa II, tabelul 1), consemnează date statistice privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
privitoare la același ținut: 47 - protecție austriacă, 17 - rusă, 6 sudiți respinși de agenția austriacă; total general: 64. Din situația statistică, realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezența a 38 de străini din Turcia stabiliți în Huși și 30 de oameni veniți din alte părți (un număr mare din Transilvania). Tabelul următor prezintă situația supușilor străini din Huși: Analizând datele, se impune sublinierea că era preferată protecția austriacă (40 de persoane). În rândul supușilor străini, se distinge un grup numeros de sârbi și bulgari. Mai numeroși în Moldova, sârbii și bulgarii s-au așezat în orașe și târguri: Galați, Iași, Huși, Tecuci. Se remarcă, mai ales colonia bulgară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia, 53 originari din alte locuri cu pașapoarte. Printre sudiții menționați în documente, ca fiind sub protectoratul consulatelor austriac, prusac și rus, numeroși erau evrei, veniți de foarte multă vreme în Moldova. Documentele menționează negustori evrei, dintr-o perioadă foarte timpurie, după întemeierea Țărilor Române (secolul al XIV-lea). Ei parcurgeau în fiecare an drumul din Leipzig prin Cernăuți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XIX-lea, mai ales după Pacea de la Adrianopol (1829). Nu trebuie trecut cu vederea un anumit grad al dezinteresului autohtonilor pentru sfera comercială, mai ales la nivel internațional. După 1878, când le-a fost recunoscută cetățenia română, evreii, foști sudiți austrieci, ruși, sau prusaci, au devenit importanți industriași și negustori ai orașelor moldovene, contribuind substanțial la creșterea și diversificarea ramurilor de comerț și industrie, la apariția unor noi ramuri. În ceea ce privește evreii meșteșugari, mai puțin numeroși decât negustorii, erau considerați sobri, ordonați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
revoluției de la 1848, Alexandru Ioan Cuza a fost în primele rânduri alături de ceilalți fruntași ai revoluției. Arestat, împreună cu alți tineri revoluționari, au fost trimiși la Galați, iar de aici, în loc să se îndrepte spre Măcin, au ajuns la Brăila. Cu pașapoarte austriece, Alexandru Ioan Cuza a reușit să evadeze, iar apoi a participat la Adunarea Națională de pe Câmpia Libertății de la Blaj (3-5 mai 1848). De aici a plecat în exil, la Cernăuți, apoi la Viena, Paris, Constantinopol și, în sfârșit, a revenit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca să vie după mine la München, unde, chemând telegrafic pe bărbatul meu de la Aix-les-Bains, trebuia să ne întrunim cu toții și de acolo să luăm drumul spre țară. Toată noaptea auzii alergând pe scări și pornind în automobile ofițerii germani și austrieci, convocați la garnizoanele lor. Cu mare greutate sosiră la München cei trei din Carlsbad. Vagoa nele erau năvălite în gări, bagaje mari nu se mai primeau în Germania. Ei lăsară pe-al lor doamnei Elena Perticari, care pleca direct în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
or fi purtând astfel?“ îl întrebai. „De prostie. Sunt proști, proști cum n aș fi crezut niciodată.“ Și așa era. Toate aceste griji erau mărite și de gerul năprasnic care dăinuia, și de știrile rele ce primeam de la Florica. Echipa austriacă fusese înlocuită printr-una germană. Cel dintâi act al acesteia fu închiderea domnului Gheorghiu în camera lui pe două zile și interzicerea de a mai călca în casa de sus. După puțin timp, prima serie de germani plecă, luând cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
p. 109.)] la Domnița Bălașa. [Era o vreme grozavă, viscolise din nou trei zile, zăpada era de un metru pe strade, circulația vehiculelor era cu totul imposibilă.]( Ibidem.) Lume a fost, din această cauză, puțină: autori tățile române, ofițeri superiori austrieci, nici un ofițer german. Lipsa lor se explică astfel prin dizgrația în care căzuse Marghiloman. Toate doamnele care lucraseră sau lucrau încă în spitale, toate prietenele, știind de internarea mea, au venit să-mi strângă mâna. [Ieșind din biserică, m-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ciment. Nu știu însă de nu i au îndulcit arestul pentru chipul cum a cruțat fabrica lui de la Comarnic, unde puțin a trebuit ca să fie repusă în funcțiune, pe când altele, în special cea de la Brăila, fuseseră dărâmate din temelii. Ofițerii austrieci spuneau că la Brăila sunt lupte înverșunate, de aceea au transformat Palatul de Justiție în spital. revoluția rusă În aceste momente de încercare, ca un trăsnet ne lovi știrea de[spre] revoluția rusă. Intram în haos, cine putea prezice care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
contrabandă câteva vase de me naj, obiecte de toaletă (tub de spălat, ibrice, găleți), precum și petrol, proviziuni, untură, săpun etc. D-na Grueff cu fetele veneau des să ne vadă; ne aduceau toate știrile bune ce prindeau, având doi ofițeri austrieci în cartier. Trimiteau zilnic lapte de la moșia lor pentru copilașii Mariuței; au fost bune românce, precum și fiul ei Boian, care lupta în tranșee.]( Ediția I, 1937, pp. 122-123.) D-na Pherekyde îmi aduse un sfeșnic cu benzină pentru mănăstire și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din întreaga omenire conjurată în contra lor. Sancțiunea acestui avertisment nu s-a înfăptuit decât două luni mai târziu, când la 18/29 iulie, pe la orele trei, a sosit un camion automobil pe jumătate încărcat cu sfărâmături de clopote. Ofi țerul austriac, soldații unguri și germani s-au repezit în clopotniță, au scos limbile de la clopote și, fără a întreba pe nimeni, s-au pus cu niște ciocane mari să le spargă. Maica stariță cu maica Evlampia erau duse la Hagiești după
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ionel, exprimată în termeni așa de cruzi, arată îndestul că era convins de detronarea celui dintâi și, prin urmare, de dispariția celui de al doilea de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va pieri în curând, odată cu monarhia austriacă. Nici cu totul veridic nu este, căci de la Sinaia, la 1/14 august 1915, împreună cu Wodianer și toți membrii legațiunii expediaseră la Viena arhivele, argintăria lor și toate obiectele de valoare. Czernin fusese totdeauna un impulsiv, fără tact diplomatic, atrăgându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și toți membrii legațiunii expediaseră la Viena arhivele, argintăria lor și toate obiectele de valoare. Czernin fusese totdeauna un impulsiv, fără tact diplomatic, atrăgându-și mari neplăceri, ca în ziua când a cerut înapoi lui Take Ionescu, prin Ciorăneanu, decorațiunea austriacă. A doua zi a primit 20 de cordoane și cruci de la oamenii politici români. starițul de la sinaia Nu știu cu ce ocazie sosi diaconul de la Sinaia, care ne spuse că toate casele sunt devastate acolo, în afară de a lui Costinescu, Take
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acasă, după ce se îmbătaseră turtă, au golit în frumosul clavir Bechstein paharele de șampanie din care beau pe când dansau. Noi, grație d-nei Cecilia Petrescu, ne mângâiam de aceste mizerii aflând că d-na Silvia Stănescu copiase după hârtiile unui ofițer austriac, în gazdă la dânsa, o listă scrisă la mașină sosită de la Iași: Ionel și Eliza, familia Costinescu, Ion și Nicolae Pillat, dr. și Pia Danielopolu 181 la Iași; Nicol, Tați și Ion, Dinu cu familia la Odessa, unde era ocupat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa mare mizerie și mai mult o mângâiere, spunându-le, totodată, o vorbă de speranță într-un viitor mai bun. fotografii din moldova În seara aceea chiar, adică la 31 decembrie/13 ianuarie, Mariuța primi din Moldova, printr-un ofițer austriac, desigur, român din Ardeal, un plic prețios de la Iași, încredințat lui de Lascăr Catargiu. Conținea două fotografii: una - Tați, Nicol cu Ion, a doua - Adina cu cei trei fii, toți copii foarte crescuți și gentili. O scrisoare de la Lia, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]