3,921 matches
-
ale grupurilor electrogene Articolul 84 În cadrul executării acestor lucrări se efectuează cel putin următoarele operații: a) verificări preliminare - se efectuează la PIF și RK: ... - se verifică vizual corespondență dintre aparatajul primar montat și proiectul de execuție a instalației aferente de automatizare; - se verifică vizual corectitudinea marcajelor panourilor, aparatelor, releelor, cablurilor și conductoarelor. b) verificarea elementelor componente - se efectuează la PIF, RT, RC și RK: ... - verificarea generală; - revizia, repararea și reglarea la parametrii stabiliți; - măsurări și încercări ale izolației; - verificări specifice funcționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
a) Rezistență de izolație a circuitelor, împreună cu întregul aparataj racordat. Concluzia încercării: c) Verificarea corectei montări a circuitelor și aparatajelor aferente planurilor: ....................................................................... d) Proba pe viu privind funcționarea corectă a instalațiilor de comandă, de protecție, de măsurare, de semnalizare, de automatizare și de blocare: ....................................................................... e) Probe cu curenți primari: f) Probe cu curenți secundări: ....................................................................... g) Valoarea măsurată a rezistenței de trecere la priză de pământ a panoului respectiv este de: ............................................... Ohm h) Observații: ........................................................................ 2. Motivul încercării: PIF, RT, lucrări RC, RK
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
acesteia necesită cunoașterea randamentului pompei în orice punct de funcționare, lucru ce nu poate fi cunoscut decât prin efectuarea unor simulări de funcționare. Se iau în considerare numai factorii ce influențează esențial performanță sistemului (sarcina termică, modul de reglare și automatizare etc.). Modul de abordare este acela de a separa valoarea pierderilor de sarcină ce depind de dimensionarea conductelor și factorul de pierderi al pompelor ce ține de randamentul acestora. Calculul este realizat pentru o zonă a clădirii cu o anumită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
5 Energia auxiliara totală necesară pentru instalația de alimentare cu apă caldă de consum Energia auxiliara este energia necesară echipamentelor electrice prezente în instalația de alimentare cu apă caldă, respectiv pompele de distribuție, circulație, vanele și echipamentele de control și automatizare. Necesarul de energie auxiliara se calculează pentru fiecare sistem component al instalației de alimentare cu apă caldă de consum: W(ac,x). Totalul energiei auxiliare se obține prin însumarea energiei utilizate în fiecare element component a instalației. Energia auxiliara este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
W(ac,d) energia electrică utilizată în sistemul de distribuție (ex. pompă necesară distribuției și recirculării apei calde de consum); W(ac,s) energia electrică utilizată în sistemul de acumulare a apei calde de consum (exemplu sistemul de control și automatizare pentru boilere); W(ac,g) energia electrică utilizată în sistemul de preparare a apei calde de consum, care poate fi tratată separat sau poate fi considerată împreună cu energia auxiliara necesară instalațiilor de încălzire a clădirii, daca același echipament satisface ambele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
P(hidr) în care P(pompă) - reprezintă puterea pompei [kW] Pentru calculul lui C(p) se utilizează valorile din J.1. Tabel J.1 - Valori pentru constantă C(p) *Font 9* ┌─────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐ │ Pompă │ Pompă │ DELTA [p(constant)] │ DELTA [p(variabil)] │ │ cu automatizare │ fără automatizare C(p) │ 0,97 │ 0,66 │ 0,52 │ └─────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴─────────��─────────────┘ Factorul de încărcare f2â(D) al pompei se determina făcând raportul între debitul de apă recirculat în condiții nominale și debitul maxim de recirculare a apei. În cazul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în care P(pompă) - reprezintă puterea pompei [kW] Pentru calculul lui C(p) se utilizează valorile din J.1. Tabel J.1 - Valori pentru constantă C(p) *Font 9* ┌─────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐ │ Pompă │ Pompă │ DELTA [p(constant)] │ DELTA [p(variabil)] │ │ cu automatizare │ fără automatizare C(p) │ 0,97 │ 0,66 │ 0,52 │ └─────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴─────────��─────────────┘ Factorul de încărcare f2â(D) al pompei se determina făcând raportul între debitul de apă recirculat în condiții nominale și debitul maxim de recirculare a apei. În cazul în care pompă nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
97 │ 0,66 │ 0,52 │ └─────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴─────────��─────────────┘ Factorul de încărcare f2â(D) al pompei se determina făcând raportul între debitul de apă recirculat în condiții nominale și debitul maxim de recirculare a apei. În cazul în care pompă nu are sisteme de automatizare în funcție de nivelul debitului de apă recirculat, atunci se consideră a(D) = 1. Dacă există date privind consumurile de energie electrică ale pompei, atunci acestea pot fi direct utilizate. Funcționarea intermitenta a pompei Dacă nu este necesară o furnizare continuă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în continuare, a celor două straturi ale societății: bogați și săraci, adică cei care au acces la noile tehnologii și se pot bucura de avantajele lor, respectiv cei care se „minunează” de ceea ce se întâmplă pe glob; șomajul cronic datorat automatizării producției, deși se urmărește prin noile proiecte privind societatea informațională, elaborate de Uniunea Europeană, să se elimine acest efect prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor informaționale<footnote D.C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997. footnote
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
utilizare. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor de fabricație și sunt în curs de extindere la activități de tipul: automatizarea prelucrării, traducerea automată dintr-o limbă în alta, automatizarea asamblării în procesul de manufacturare, verificarea documentelor. Dacă echipamentele și rețelele reprezintă suportul fizic al oricărui sistem informatic, software-ul este suportul logic, prin intermediul căruia se organizează și se gestionează informațiile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor de fabricație și sunt în curs de extindere la activități de tipul: automatizarea prelucrării, traducerea automată dintr-o limbă în alta, automatizarea asamblării în procesul de manufacturare, verificarea documentelor. Dacă echipamentele și rețelele reprezintă suportul fizic al oricărui sistem informatic, software-ul este suportul logic, prin intermediul căruia se organizează și se gestionează informațiile vehiculate. Din multitudinea coordonatelor pe care se derulează evoluția
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Knowledge Work Systems. Aceste sisteme pot fi regăsite pe orice nivel al conducerii - operativ, tactic, strategic - insuflând astfel opinia că sistemele expert ar fi doar o extensie a sistemelor de sprijinire a deciziilor. Tot în această perioadă apar sistemele de automatizare a muncii la birou - Office Automation Systems (OAS), care se preocupă de tratarea comunicației umane. În general, sistemul informațional al întreprinderii nu este o construcție uniformă, ci este format din diferite subsisteme între care există anumite relații. Corespunzător domeniului funcțional
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de date sau pentru sarcini slab definite. Automatizate • Operațiile sunt asigurate de calculator, fără intervenția factorului uman. Pregătirea sarcinilor aparține însă omului. • Foarte eficiente, dacă lucrările sunt repetitive și de volum mare. • Se încadrează aici sistemele informatice clasice. Gradul de automatizare al procedurilor Asistate • Operațiile sunt asigurate printr-un dialog om-calculator. • Conducerea este asigurată de om, dar multe operații sunt realizate de calculator. • Se încadrează aici sistemele suport pentru decizii și sistemele expert. Sursa: D. Airinei ș.a., Introducere în informatica economică
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Sistemul informatic este partea componentă a sistemului informațional, care asigură prelucrarea rațională și eficientă a datelor îndeosebi cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul și, în primul rând, al calculatoarelor electronice. Evoluția galopantă a tehnologiilor informatice din ultimii ani a condus la automatizarea unei părți considerabile a sistemului informațional, care se localizează nu numai la faza de prelucrare, ci și la fazele de preluare a datelor și de valorificare a informațiilor obținute. Astfel, sistemul informațional devine, din ce în ce mai mult, un sistem informatic<footnote D.
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în interiorul sistemului informațional: copiatoare, mijloace audio-vizuale, telefaxuri. Noțiunea de sistem informatic este legată de informatizarea activității organizației, adică de folosirea resurselor informatice pentru organizarea și administrarea informațiilor. Informatizarea transformă sistemele informaționale manuale în sisteme informatice prin: substituirea mijloacelor de lucru (automatizarea sarcinilor); miniaturizarea echipamentelor; reducerea timpilor de lucru; eliminarea erorilor; prelucrarea unui volum mare de date; distribuirea eficientă a informațiilor; ameliorarea performanțelor prin introducerea sistemelor interactive; calitatea prezentării informațiilor; comunicarea extinsă, datorată interconexiunii generalizate. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor Specializarea producătorilor și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Îndeosebi atunci când au ajuns, din diferite motive, la stadiul de ineficiență și se impune ca măsură de supraviețuire restructurarea lor. Prin această variantă, angajații aflați la o vârstă avansată sunt obligați să solicite pensionarea. Aceste situații apar Îndeosebi În cazul automatizării proceselor productive sau restrângerii activității. 2. Reducerea programului de lucru - este o măsură Întâlnită tot mai des, mai ales În țările Uniunii Europene, aceasta fiind văzută ca o soluție de minimizare a pierderilor, efectul fiind dat de reducerea numărului săptămânal
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
la nivelul Întreprinderii, În: punerea În funcțiune a unor capacități noi sau dezvoltarea capacităților existente; creșterea gradului de mecanizare a proceselor (autodotări, introducerea unor mașini noi, Înlocuirea mașinilor și liniilor de fabricație uzate fizic și moral etc.); ridicarea gradului de automatizare a proceselor de producție; perfecționarea tehnologiilor de fabricație. Considerăm că efectul final al acțiunii unor factori și folosirii rezervelor se poate măsura prin economia relativă de personal, care pentru promovarea progresului se poate determina cu următoarele relații de calcul recomandate
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2 PT.CUPL.BIFAZIC 2,148 1,906 242 62170 BU 306530 2.1.22.5.3 BOBINA BLOCAJ BB 032- 1000 2,461 2,165 296 99759 BU 33111 2.1.16.5 INSTALAȚIE PROTECȚIE, AUTOMATIZĂRI LA CELULA SLATINA 20,177 20,034 143 99759 BU 33179 2.1.16.5 PANOU COMANDĂ PROT.ȘI AUTOMATIZĂRI GURĂ IALOMITEI 16,172 13,678 2,494 99759 BU 307030 2.1.22.5.3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209619_a_210948]
-
3 BOBINA BLOCAJ BB 032- 1000 2,461 2,165 296 99759 BU 33111 2.1.16.5 INSTALAȚIE PROTECȚIE, AUTOMATIZĂRI LA CELULA SLATINA 20,177 20,034 143 99759 BU 33179 2.1.16.5 PANOU COMANDĂ PROT.ȘI AUTOMATIZĂRI GURĂ IALOMITEI 16,172 13,678 2,494 99759 BU 307030 2.1.22.5.3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2 PT.CUPL.BIFAZIC 2,148 1,904 244 99759 BU 307040 2.1.22.5.3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209619_a_210948]
-
106794 200MVA 220/110KV- 3321505 2,799,732 1,761,816 1,037,916 62196 SB 3375288 2.1.16.5 PANOURI C-MDAMAS,SEMNAL PROT-3375288 651,384 590,104 61,280 62196 SB 3375289 2.1.16.5 INSTALAȚIE AUTOMATIZARE ST 220KV 3375289 256,676 232,529 24,147 62197 SB 2100000 2.1.16.5 CELULĂ 400KV MINTIA-2100000 1,035,926 446,720 589,206 62197 SB 2171013 1.1.3 CABINA STINS INCENDIU 400MVA SB SUD AT3-2171013 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209619_a_210948]
-
3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2 PT.CUPL.BIFAZIC 2,148 1,906 242 62170 BU 306530 2.1.22.5.3 BOBINA BLOCAJ BB 032- 1000 2,461 2,165 296 99759 BU 33111 2.1.16.5 INSTALAȚIE PROTECȚIE, AUTOMATIZĂRI LA CELULA SLATINA 20,177 20,034 143 99759 BU 33179 2.1.16.5 PANOU COMANDĂ PROT.ȘI AUTOMATIZĂRI GURĂ IALOMITEI 16,172 13,678 2,494 99759 BU 307030 2.1.22.5.3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209618_a_210947]
-
3 BOBINA BLOCAJ BB 032- 1000 2,461 2,165 296 99759 BU 33111 2.1.16.5 INSTALAȚIE PROTECȚIE, AUTOMATIZĂRI LA CELULA SLATINA 20,177 20,034 143 99759 BU 33179 2.1.16.5 PANOU COMANDĂ PROT.ȘI AUTOMATIZĂRI GURĂ IALOMITEI 16,172 13,678 2,494 99759 BU 307030 2.1.22.5.3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2 PT.CUPL.BIFAZIC 2,148 1,904 244 99759 BU 307040 2.1.22.5.3 FILTRU CUPLAJ AKE 100A2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209618_a_210947]
-
106794 200MVA 220/110KV- 3321505 2,799,732 1,761,816 1,037,916 62196 SB 3375288 2.1.16.5 PANOURI C-MDAMAS,SEMNAL PROT-3375288 651,384 590,104 61,280 62196 SB 3375289 2.1.16.5 INSTALAȚIE AUTOMATIZARE ST 220KV 3375289 256,676 232,529 24,147 62197 SB 2100000 2.1.16.5 CELULĂ 400KV MINTIA-2100000 1,035,926 446,720 589,206 62197 SB 2171013 1.1.3 CABINA STINS INCENDIU 400MVA SB SUD AT3-2171013 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209618_a_210947]
-
inspectoratului școlar, în vederea dobândirii unităților de competențe cheie "Rezolvarea de probleme" și "Organizarea locului de muncă" din standardul de pregătire profesională. NOTĂ: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfășoară în atelierele-școală. Domeniul pregătirii de bază: Electronică automatizări Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală Total ore/an = 9 ore/săptămână x 36 săptămâni = 324 ore Modul I. Tehnologie electronică Total ore/an 72 din care: Laborator tehnologic - Instruire practică 36 Modul II. Circuite electrice Total ore/an
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210174_a_211503]
-
de învățământ care au plan de școlarizare pentru calificările de nivel 3 "Tehnician audio-video", "Tehnician producție film și televiziune" și "Tehnician multimedia" aplică la clasa a IX-a, în anul școlar 2009-2010, planul de învățământ pentru pregătirea de bază "Electronică automatizări" din Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.312/2009.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210174_a_211503]