5,357 matches
-
din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un alt lucru important: cum este să fii violat, el înțelege astfel gravitatea actului comis și reacționează ca o femeie, 425 Ibidem, p. 20. 426 Ibidem, p. 27. 427 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 112. 428 Brian
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele informații în legătură cu ritualul iubirii și necesitatea unei moralități care vor duce la schimbarea cavalerului în bine și îi vor dărui posibilitatea fericirii.431 Personajele feminine dominau în satire prin forța cuvântului și prin agresivitate, aveau indiscutabil o putere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
forța cuvântului și prin agresivitate, aveau indiscutabil o putere care le făcea remarcate, dar în povestirile sentimentale deveneau suverane asupra inimilor masculine, datorită calităților lor. Alison reușește să manipuleze povestirea astfel încât să atace tot ce era misogin în cultura epocii: bătrâna este agresivă, are abilitatea de a conduce, de a domina, de a cere satisfacție, dar în același timp este iubitoare și morală, demnă de a fi râvnită de cavaler.432 Puterea pe 429 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 302. 430 Susan
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întâmplătoare, ci dimpotrivă, strategică, combătând părerile misogine medievale, ale lui Teofrast sau Ieronim spre exemplu, cu un gen care elogiază suveranitaea femeii în plan emoțional. Sensul povestirii târgoveței este unul didactic, moralizator: violul a transformat-o pe tânără într-o bătrână, a urâțit-o, a pervertit-o, inocența a fost pierdută, însă va fi în final recâștigată, atunci când femeia va fi stimată, acceptată și prețuită, ceea ce duce la o nouă metamorfozare, pozitivă, într-o frumoasă soție, cu aspect de zână.435
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le servi de data aceasta onorabil pe doamnele de la curte, dar și pe cea care îi va fi soție. Povestea poate fi privită ca un antidot împotriva autorității masculine, dar, asemeni Prologului, nu reușește să impună o certă dominare feminină. Bătrâna își dorește dragostea cavalerului, de aceea, după ce el o acceptă, se transformă într-o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul soțului făcând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorește dragostea cavalerului, de aceea, după ce el o acceptă, se transformă într-o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul soțului făcând.”437 Bătrâna optează, în cele din urmă, pentru acea frumusețe tăcută, a obedienței voite.438 Istorisirea târgoveței nu reușește să își apere cauza deoarece întâlnim și alte ambiguități, argumentele aduse sunt parțiale, uneori lipsite de logică. De exemplu, perdaful conjugal îl îndeamnă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de logică. De exemplu, perdaful conjugal îl îndeamnă pe cavaler să lase de o parte atracțiile materiale sau aspirațiile de ascensiune socială și să se dedice mai mult laturii spirituale, dar, în final, tânărul își găsește perechea potrivită, în postura bătrânei metamorfozate, și bunăstarea. Bătrâna respinge ierarhia socială și aristocrația bazată doar pe legăturile de sânge în același discurs, cu toate acestea se adresează reverențios reginei pentru a i-l încredința pe cavaler.439 Percepția târgoveței din Bath asupra suveranității dovedește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perdaful conjugal îl îndeamnă pe cavaler să lase de o parte atracțiile materiale sau aspirațiile de ascensiune socială și să se dedice mai mult laturii spirituale, dar, în final, tânărul își găsește perechea potrivită, în postura bătrânei metamorfozate, și bunăstarea. Bătrâna respinge ierarhia socială și aristocrația bazată doar pe legăturile de sânge în același discurs, cu toate acestea se adresează reverențios reginei pentru a i-l încredința pe cavaler.439 Percepția târgoveței din Bath asupra suveranității dovedește din nou aceeași neconcordanță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
art. cit., p. 272. 436 G. Chaucer, op. cit., p. 307. 437 Ibidem. 438 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., pp. 404-405. 439 Susan Crane, Alison's Incapacity ..., p. 25. 124 nu a obținut nimic, a cedat bunurile acumulate lui Jankin, iar bătrâna din basm se exprimă elocvent împotriva bogăței; alteori suveranitatea este echivalentă cu puterea de constrângere, de dominare fizică. În cele din urmă poate însemna nevoia de încredere și de apreciere a propriei persoane pe care să o primească de la soți440
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
critică invazia fraților cerșetori, este o dovadă că ia în derâdere unele realități sociale. Avem, la început, o supremație masculină (reprezentată prin violul cavalerului), pentru ca apoi să se impună cea feminină (ghicitoarea propusă de femeile de la curte, salvarea oferită de bătrâna care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin și, astfel, pe toți din tagma lui, având posibilitatea, prin surogatul ei - bătrâna, de a se imagina din nou tânără și frumoasă.443 Independența feminină, cel puțin în istorisire, a reușit să se impună, cu precădere în planul mariajului, așa că se poate spera, în opera lui Geoffrey Chaucer, la o îmbunătățire a relațiilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că rolul lor devine din ce în ce mai important. Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci femeile au puterea de a schimba lumea. Regele și cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
patristice, a impus propria exegeză.453 Eșecul ei din Prolog, dar și din basmul pe care îl istorisește, constă în faptul că nu poate să demonstreze necesitatea imperioasă a autorității feminine în căsnicie. Personajele ei nu sunt întru-totul credibile, regina, bătrâna, cavalerul pot fi, de fapt, așa cum am subliniat, personificări ale târgoveței.454 Nevasta din Bath nu are simțul discreției, al intimității, nici pe cel al decenței, face din viața ei un spectacol public, simte nevoia de a se confesa, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Donnele angelicate dețin, cu certitudine, calități care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune gurii frâu e cea dintăi./ Așa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună dreptate, de complexitatea trăirilor unei căsnicii normale. O bătrână, ce trecea drept evlavioasă în comunitate, ascultând nemulțumirea femeii, vine cu niște sfaturi de un libertinism neașteptat: tinerețea trebuia trăită cu toate satisfacțiile pe care vârsta le putea aduce, deoarece rolul primordial al femeii era acela de a oferi plăcere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu niște sfaturi de un libertinism neașteptat: tinerețea trebuia trăită cu toate satisfacțiile pe care vârsta le putea aduce, deoarece rolul primordial al femeii era acela de a oferi plăcere și de a da viață, iar sentința finală a discursului bătrânei („Din viață și din lumea asta atâta ai cât îți iei singur”876) o determină pe tânără să nu caute doar lamentarea condiției ingrate în care se găsea, ci să trăiască după bunul plac. Este o altă donna demonicata ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autentice. 1033 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 90. (trad. n.) 1034 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 531. (trad. n.) 1035 Alexandru Balaci, op. cit., p. 124. 277 Povestirea nevestei din Bath poate fi subintitulată un fel de „căutare a iubirii”1036, fiindcă cererea bătrânei, care i-a oferit sprijin cavalerului, dezvăluie nu dorința de a deține autoritatea în cadrul menajului asupra soțului, ci de a avea alături un bărbat capabil să o respecte și să o iubească. Târgoveața ar putea fi privită într-o lumină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care erau, de fapt, bătrânele cu mai multă experiență în domeniul nașterilor. În perioada interbelică a luat ființă la Bacău întâia școală din județ pentru pregătirea oficianților sanitari și a moașelor. După cel de-al doilea război mondial, la Oncești a luat ființă un punct
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a întors fața de la pământeni. Peste 700 de case au fost înecate de ape, linia ferată a fost frântă și un om a sfârșit în apele învolburate ale Trotușului. Și în localitatea Mănăstirea Cașin au murit doi oameni, iar o bătrână din Helegiu a dispărut și ea sub ape. Din datele centralizate la nivelul județului Bacău, până la data de 14 iulie 2005, numărul caselor inundate era de 2114, din care 108 au fost distruse. Au fost evacuate 460 de persoane, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasluianul, iar construcția ei a durat între anii 1993-1995, fiind sfințită de către Î.P.S. Eftimie Luca, episcop al Romanului. Ambele biserici (cea nouă și cea veche de la Făgheni) au clopotnițele așezate în față, lângă intrare, care stau ca niște bătrâne evlavioase, gătite de sărbătoare, cu straie curate și sobre, după cuviință. Biserica cea nouă păstrează încă urmele șantierului. Dacă îți arăți uimirea și întrebi de ce s-a construit noul lăcaș, părintele Hodoba te lămurește, zâmbind: „E ambiția tărnicenilor. De aproape
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
astfel există pericolul de a pierde sarcina. Trebuie să strângă surcele de pe rindea, ca să aibă copilul părul creț. După obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul lehuziei mama avea durerile specifice de după naștere, numite „răsuri”, atunci i se dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce-a lăsat’’. Se descânta de trei ori lunea, marțea și miercurea, după care viermii de la rana animalului cădeau. Frecvent întâlnită în casele cu mai mulți copii, râia era vindecată tradițional prin descântecul „de râie”. Cunoaștem acest descântec de la o bătrână care îl învățase prin anul 1925 și l-a practicat atunci când a fost nevoie, atât pentru copiii ei, cât și pentru cei din vecini. Pentru acest descântec ea folosea următoarele: untură de porc, ceapă, cheatră vânătă, pucioasă și un vârf
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
șase,/ I- oi desface cu șapte./ Cine i-o făcut cu șapte/ I-oi desface cu opt./ Cine i-o făcut cu opt,/ I-oi desface cu nouă./ I-oi desface de tot/ Ți-i dau peste cap”. În timp ce descânta, bătrâna Elena Bătrânu stătea cu mâinile în apă, împreunând de fiecare dată degetele și desfăcându-le pe rând, după fiecare vers. La urmă dă mâinile peste capul celui descântat, desfăcându-le. Apa în care s-au ținut mâinile se folosea la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
într-o coadă, cu coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă de casă și mai recent pânză de târg, era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prezent că globalizarea și faptul că majoritatea articolelor de îmbrăcăminte pot fi procurate din magazine, au făcut ca preocuparea femeilor pentru meșteșugurile casnice să fie abandonată, articolele vestimentare specifice portului popular regăsindu-se doar în vechile lăzi de zestre ale bătrânelor. NUME, SUPRANUME, PORECLE. TOPONIMIE Încă din antichitate, au fost cunoscute porecle. Pe lângă numele primit la naștere, unii indivizi primeau un al doilea nume, care se referea la calitățile ori defectele acestuia, la acțiunile ieșite din comun săvârșite de către această persoană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]