10,725 matches
-
Aceste probe sunt: probă de consecințe, probă de utilizări neobișnuite, probă de îmbunătățiri (fiecare probă evaluează fluența, flexibilitatea și originalitatea gândirii), probă de inventarea de probe (care evaluează sensibilitatea la probleme) și probă de desene (care evaluează nivelul de elaborare). Bateria de probe beneficiază de proceduri complete de notare și de stabilire a clasei fiecărui parametru, precum și a clasei generale de creativitate. Sunt prezentate, de asemenea, exerciții pentru antrenamentul evaluatorului în vederea aplicării acestei baterii de probe. 2. Chestionare psihologice de creativitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de desene (care evaluează nivelul de elaborare). Bateria de probe beneficiază de proceduri complete de notare și de stabilire a clasei fiecărui parametru, precum și a clasei generale de creativitate. Sunt prezentate, de asemenea, exerciții pentru antrenamentul evaluatorului în vederea aplicării acestei baterii de probe. 2. Chestionare psihologice de creativitate Chestionar de atitudini creative (după Mihaela Roco [33]) Atitudinea creativă este foarte importantă pentru creativitate. Chestionarul prezentat în continuare vă ajută să vă cunoașteți propriile atitudini creative. Pentru fiecare din afirmațiile prezentate notați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor. Peste patru ani, când am intrat în Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru feluri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor. Peste patru ani, când am intrat în Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru feluri de mâncare: 2 la 12 ore și 2
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Am plecat, dar m-am reîntors auzindu-mi numele chemat de un camarad. În dosul galantarului măsculița mea schimba, cu unul din chelneri, cornetul în contra 2 lei. 142 bucureștii de altădată 255. Sala Franzelaru, situată în mahalaua Antim, pe strada Bateriilor (fostă Cazărmii), în apropiere de strada Sfinții Apostoli era amenajată atât pentru dans, cât și pentru conferințe; aici s-au inaugurat la 9/21 decembrie 1884 conferințele Cercului de studii sociale bucureștean; în anii 1980; după o masivă acțiune de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Manu, mai târziu generalul Gheorghe Manu.2 Generalul Florescu, ministrul de Rezbel, era un bun român, patriot și lucra sârguitor pentru mărirea puterii militare a țării. Ca ministru de Rezbel sub Vodă-Cuza, din 5 regimente de infanterie de linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, 1 batalion de vânători, 1 de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de lăncieri etc.3 De când a devenit ministru de Rezbel sub noul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a țării. Ca ministru de Rezbel sub Vodă-Cuza, din 5 regimente de infanterie de linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, 1 batalion de vânători, 1 de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de lăncieri etc.3 De când a devenit ministru de Rezbel sub noul domnitor, a sporit și mai mult forțele militare. A creat cavaleria ușoară, grupând-o în 8 regimente cu 32 escadroane, infanteria de linie era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la organizarea armatei române; ca urmare a măsurilor luate, la începutul anului 1866 forțele armate române ajunseseră la 7 regimente de linie și 3 batalioane de vânători (trupe de infanterie); un batalion de geniu; un regiment de artilerie cu 8 baterii a câte 6 tunuri fiecare; două regimente de lăncieri (cavalerie) cu reședința la Iași și, respectiv, București, un vas de război, România etc. („Schiță istorică a transformărilor în organizarea armatei de la 1866-1906, România militară“, an. IX, vol. I, nr. 5
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
43. La 26 aprilie/8 mai 1877 artileria turcă a bombardat localitățile dunărene Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași. În aceeași zi, din Calafat, cel mai important punct strategic al apărării românești de la Dunăre, s-a deschis focul - ca răspuns - asupra bateriilor turcești și a cetății Vidin. 44. Prima divizie de cazaci a ajuns la 24 aprilie/6 mai 1874 la Plumbuita, lângă București, dar nu a intrat în oraș. Potrivit convenției româno-ruse unităților militare ruse nu li se îngăduia accesul în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
incendieri operate de bandele de cerchezi și bașbuzuci. Domnitorul, însoțit de comandantul Corpului 2 de armată, general Radovici, pleacă la Oltenița spre a vizita orașul bombardat de turci și trupele române cantonate în apropiere. Domnitorul felicită cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie care s-a distins în lupta contra Turtucaiei.45 În București, însuflețirea crește și opinia publică cere, cu glas tare, ca România să declare război Turciei.46 La 29 aprilie, o mare zi istorică. Anastase Stolojan, deputat liberal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din inițiativa guvernului.47 anul 1877 345 45. Artileria turcească din Turtucaia a deschis focul la 28 aprilie/10 mai 1877, la ora 6 dimineața, asupra detașamentului colonelului Alexandru Peretz, care se pregătea să ocupe poziții de apărare la Oltenița. Bateria română a ripostat imediat provocând incendii în Turtucaia și silind o navă de război turcească să se retragă din dreptul Olteniței. 46. Starea de spirit a opiniei publice românești era reflectată de cotidienele liberale Românul (care preciza, la 27 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
greutate ofițerii i-au oprit. Această știre provoacă în toată Capitala o adevărată frenezie de entuziasm. Ziarele anunță a doua zi că la Dunăre, între Oltenița și Turtucaia a fost și luptă de infanterie. Cu acest prilej s-a distins bateria comandată de căpitanul Lupașcu.57 În general, trupele din divizia colonelului Manu s-au distins prin bravura lor.58 Cu intrarea rușilor în țară, a venit și invazia rublelor rusești. Camerele votează o lege care statornicește astfel cursul acestor monede
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
capeici, 20 bani.59 Gheorghe Mârzescu, deputatul de Iași, este numit comisar al guvernului pe lângă armatele rusești.60 anul 1877 349 au sosit însă la Turtucaia (azi Tutrakan), ci în fața acestei localități, la Oltenița, pe malul românesc al Dunării. 57. Bateria a 3-a din regimentul 3 artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașcu, aflată la Oltenița, a susținut, la 4/16 mai 1877 un duel de artilerie cu un monitor turcesc de pe Dunăre, avariindu-l. Pentru această faptă de arme, căpitanul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
15 mi lioane au fost utilizate pentru „trebuințele armatei“, iar nouă milioane pentru construcția căii ferate Mărășești-Buzău. Când s-a înființat Banca Națională a României, în 1880, românia în război Domnitorul s-a dus în inspecție la Calafat și a intrat într-o baterie; în acel moment turcii au început să tragă. O ghiulea a căzut aproape de Domnitor. Acesta, nepăsător, a spus zâmbind: — Asta-i muzica care-mi place mie.70 Pentru a răsplăti acest gest de vitejie, Consiliul de Miniștri, în urma ra portului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ipotecare au fost retrase, fiind înlocuite cu bilete de bancă, devenite azi de uz curent (Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1915, pp. 158-160). 70. Scena s-a petrecut duminică 15/27 mai 1877, când principele Carol, inspectând bateriile românești de la Calafat, a dat ordin ca acestea să tragă asupra pozițiilor ocupate de trupele turcești peste Dunăre, la Vidin. Bateriile otomane au răspuns, trei obuze explodând în apropierea prințului care „le salută liniștit prin ridicarea chipiului“ (Memoriile, vol. IX
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României, București, 1915, pp. 158-160). 70. Scena s-a petrecut duminică 15/27 mai 1877, când principele Carol, inspectând bateriile românești de la Calafat, a dat ordin ca acestea să tragă asupra pozițiilor ocupate de trupele turcești peste Dunăre, la Vidin. Bateriile otomane au răspuns, trei obuze explodând în apropierea prințului care „le salută liniștit prin ridicarea chipiului“ (Memoriile, vol. IX, p. 88). Momentul, reluat și înfrumusețat mai târziu în numeroase istorioare de uz școlar și popular s-a demonetizat - în memoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că măcelul populației a început și că în același timp câteva vapoare de război bombardează orașul. În realitate era altceva. Trei monitoare turcești de un slab tonagiu s-au arătat pe Dunăre, ieșind din brațul Măcinului; de cum le-au zărit, bateriile rusești instalate pe malul brăilean au deschis focul asupra lor. Dar tunurile rusești erau de calitate inferioară, având bătaia prea scurtă; de aceea toate proiectilele lor cădeau în Dunăre. Cele trei monitoare au ripostat, dar fiindcă Dunărea era agitată în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
focul asupra lor. Dar tunurile rusești erau de calitate inferioară, având bătaia prea scurtă; de aceea toate proiectilele lor cădeau în Dunăre. Cele trei monitoare au ripostat, dar fiindcă Dunărea era agitată în ziua aceea, proiectilele trimise, în loc să cadă asupra bateriilor de uscat, au căzut la întâmplare, ici și colo, găurind câteva ziduri vechi, dar fără să facă explozie. Toată afacerea a ținut vreo 15 sau 20 minute, apoi monitoarele s-au retras pe brațul Măcinului.74 Rușii hotărâră însă să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
două, bombardă Oltenița, apoi se reîntoarse pe canalul Măcinului. Intenția turcilor era - așa se zvonea în Brăila - ca să răzbune scufundarea celor două monitoare bombardând orașul. Era o zi plină de soare și o lume imensă staționa pe lungul mal brăilean. Bateriile rusești de calibru mic și de calitate inferioară, cum am spus - în cepură să tragă asupra crucișătorului, dar fără nici un rezultat. La un mo ment, per soane care se aflau în apropierea mea și priveau vaporul cu un ochean, spuseră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inferioară, cum am spus - în cepură să tragă asupra crucișătorului, dar fără nici un rezultat. La un mo ment, per soane care se aflau în apropierea mea și priveau vaporul cu un ochean, spuseră că turcii, impasibili până atunci, au descoperit bateriile și au deschis ma gazia cu munițiuni. Rușii trăsese până atunci 53 lovituri de tun, iar ghiulelele lor cădeau când prea departe, când prea aproape; aceasta se vedea după săriturile apei. Noi, de pe mal, număram loviturile. Lovitura 54 e trasă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înaltul comandament al armatei ruse (Memoriile, vol. IX, p. 69). După cum se poate lesne constata, Bacalbașa încurcă în aceste pagini cronologia evenimentelor. 77. Canoniera cuirasată Lufti-Djelil a fost scufundată de artileria rusească la 29 aprilie/11 mai 1877 („29 aprilie. Bateriile rusești de la Brăila au bombardat și scufundat În sfârșit vestea cea mare, împăratul Alexandru al II-lea sosește în București. Venirea țarului e precedată de o întreagă armată de polițiști și de spioni cari intră în țară și invadează Bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvernului, mustră pe acest ziar, spunându-i că nu este în interesul țării ca să facă asemenea insinuări sau denunțări. Armata română ia totuși - și fără încheierea acestui tratat - o parte activă la cucerirea cetății Nicopole. Au luat parte la luptă bateriile românești de la Islaz.95 C.A. Rosetti, care primise demnitatea de primar al Capitalei numai spre a primi pe țarul Rusiei, își dă demisia din această demnitate. Războiul începe peste Dunăre în condițiuni nenorocite pentru turci; din cauza aceasta și fiindcă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rusia, în care problema integrității depline a teritoriului național românesc să fie pusă cu toată claritatea posibilă. 94. Din articolul apărut în Pressa, la 29 iunie/11 iulie 1877 și comentat în: ROM., 6/18 iulie 1877, p. 599. 95. Bateriile române de la Islaz și Turnu Măgurele, precum și trupele noastre de infanterie, de la Islaz și până la gura Oltului au luat o parte activă, prin foc susținut de artilerie și infanterie, de pe malul românesc al Dunării la luptele pentru cucerirea cetății Nicopole
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintâi știri asupra bătăliei de la 30 august sosesc. Se află că regimentul 13 de dorobanți (curcanii, cum îi botezase soldații din celelalte arme, fiindcă purtau la căciuli pene de curcan) din județul Vaslui a fost glorios 113, de asemenea și bateria de artilerie de sub comanda căpitanului Alexandrescu.114 Țarul Rusiei a acordat trupelor române care au luat reduta Grivița vreo 40 cruci Sf. Gheorghe, iar domnitorul decorează drapelul Regimentului 13 de curcani cu „Steaua României“. În această bătălie s-a distins
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]