6,191 matches
-
adesea fiind folosit ca medicament sau pentru ungerea osiilor de la căruțe. După cum precizează Ortensia Racoviță „păcura se ardea în gropi deschise pentru a o lipsi de producte volatile, pe când păcura groasă ce rămânea era singura întrebuințată în comerciu, pentru ungerea căruțelor”. În ceea ce privește exploatarea cărbunilor din bazinul Comănești, această activitate își are începuturile în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La început, cărbunii au fost utilizați pentru a pune în mișcare vapoarele de pe Dunăre și pentru a pune în funcțiune moara
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie despăgubiți de către consiliul comunal Bacău cu o sumă ce se ridica la „jumătate din valoarea proprie a cărnii”. După cum ne indică raportul medicului veterinar pe anul 1911, transportul cărnii de la abator la hala de victualii era efectuat „în căruțe căptușite în interior cu tablă spălată, carnea fiind acoperită cu învelitori de pânză groasă ținută în stare de curățenie”. Evident, volumul de comercializare a acestui produs alimentar a fost în strânsă legătură cu evoluția demografică, dar și cu realitățile politice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
diferite obiecte casnice sau, chiar, un anumit număr de animale domestice. De pildă, Ionica Vasile (casnică din Mărgineni) urma să aducă în casa viitorului soț (agricultor din Bacău-Fântânele) următoarea „avere” (ianuarie 1892): „1.600 lei în numerar, doi boi la căruță și un plug cu fiarele necesare (240 lei), 12 oi (120 lei), haine, așternuturi și alte obiecte în valoare de 240 lei”. La polul opus se aflau sumele vehiculate în jurul căsniciilor contractate în lumea marilor negustori sau, putem, doar, presupune
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ciobalacia, jud. Cahul, semnase o chitanță pentru suma de 8.000 de lei ce-i primise de la Prefectura Fălciu, „...pentru întreținerea mea și a soției mele pe 5 zile socotite cu 5oo lei ziua, cât și cheltueli de transport cu căruța (din lipsă transport CFR) dela Huși la Iași”. Știutorul de carte Bârdan Toma își declarase cetățenia „basarabeană” iar țara în care dorea să se repatrieze, „Basarabia”, în com. Fălăeștii (probabil, Făleștii) Noi, jud. Lăpușna. Ciubotaru Petru voia să se reîntoarcă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
X 1.800 lei/camera/zi=127.800 lei+serviciile 7%=136.740 lei”. Vârstnicii orașului își amintesc cu neplăcere de aceste mizerabile „hoteluri”, foste tractiruri, ajunse acum stabilimente de 5 stele, dar numai prin prețuri. Chiar și proprietarii de căruțe cu cai (N. Moraru, C.I. Stavăr ș.a.) ca și unul din birjarii orașului, C. Plugaru, au făcut bani frumoși (tot de la bugetul MAI!) transportând de la hoteluri la gară bagajele „repatriaților sovietici”. Pentru o căruță, tariful era de 4.000 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prin prețuri. Chiar și proprietarii de căruțe cu cai (N. Moraru, C.I. Stavăr ș.a.) ca și unul din birjarii orașului, C. Plugaru, au făcut bani frumoși (tot de la bugetul MAI!) transportând de la hoteluri la gară bagajele „repatriaților sovietici”. Pentru o căruță, tariful era de 4.000 de lei/zi iar pentru birjă (având o capacitate mai mică) numai 2.000 de lei. Gh. Alexa de pe strada Sf. Nicolae nr. 4 a primit 4.000 de lei pentru ”...spălarea cu petrol și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
desființarea păguboaselor și venalelor comisii aliate de control, în anul 1946. „Notă informativă din 9 Septemvrie 1945. Informez că populația atât dela țară cât și din localitate (Bârlad, n.a.) este foarte nemulțumită de faptul că ostașii ruși se duc cu căruțele și încarcă fânul iar porumbul îl rup și îl dau la cai, așa că în ultimul timp cetățenii sunt foarte revoltați zicând că mai bine i’ar împușca (subl.ns.) decât să le ia porumbul de hrană și furajul vitelor pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o "...bibliotecă vestită / Așa plină, că-n zadar / Am dori să mai încapă / Și un bibliotecar." La rîndu-i, Iorga s-a arătat profund dezamăgit de spectacolul jubiliar Povestea neamului unde domnia lui Carol I era înfățișată "printr-o femeie în căruță cu patru cai, ținînd ca pe o tabla coroana, pe cînd cei mai mari domni ai noștri călăresc ca niște jandarmi din garda regală în jurul ciudatului simbol"; în necrologul dedicat lui Caragiale, ca și în cazul altor oameni cari au
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un atribut: Leneșul mănâncă puțini colaci. Din coadă de câine nu faci sită de mătase. Fiecare din noi pe ale lui le știe. Am douăzeci de frumoși, douăzeci de cuminți, optzeci de nebuni.;sau o propoziție atributivă: Nu fugi după căruța care nu te-așteaptă. Doi, care erau mai mici, începură să plângă. Nu dorm toți câți au ochii închiși. Când regentul este un verb, o interjecție, un adjectiv atunci subordonatul său este un complement: Vai de câinele care latră pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
puțini ajungeau Înăuntru pentru Închinăciune, dar stăteau acolo În pridvor și În curte pe Dâmbul unde se slujea În Mănăstirea Doamnei. Probabil că În Toplița să mai fi fost astfel de bisericuțe din lemn În acea vreme. Bătrânii mergeau cu căruțele trase de cai ori de boi, alții rămâneau acasă să Îngrijească de gospodărie. Ei aveau biserica În suflet, că doar credința sinceră, iubirea lui Dumnezeu și al aproapelui, faptele bune și curățenia sufletească ne aduc mântuirea. Așa se spunea pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Când tocmai primise acasă trista veste, văduva Ioana cu cele cinci fete, cea mică În scutece, trebuie să plece În refugiu. Armatele române trecuseră Carpații. Tânăra văduvă strânge repede doar câteva lucruri și, după ce-și urcă fetele Într-o căruță, pleacă În refugiu ajungând până la Dej cu Întregul convoi. Ținte pentru refugiu era Ungaria, deci câteva sute de kilometri spre vest. Tocmai când un ordin confuz e gata să Întoarcă din drum convoiul, un ofițer maghiar ce flutura un steag
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru mămăligă mai măcinăm noi și În Toplița. Erau săteni care aveau și cai bună. Până acolo, la moara secuilor erau vreo douăzeci de kilometri, iar pe Șesul Ditrăului mai ieșeau noaptea haitele de lupi la șosea. Din cele zece căruțe care Își propuneau să meargă la moara din Ditrău, era necesar ca cel puțin doi proprietari să fie Înarmați. O flintă În fața convoiului și alta În spate. Astfel Înarmați, convoiul pleca la drum Înainte de ivirea zorilor. Totul se pregătea de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cel puțin doi proprietari să fie Înarmați. O flintă În fața convoiului și alta În spate. Astfel Înarmați, convoiul pleca la drum Înainte de ivirea zorilor. Totul se pregătea de cu seară. Drumul, nu tocmai ușor, dura până seara. Dormeau acolo, În căruțe, și a doua zi, ajungând la rând, după ce măcinau grâul și dădeau vama care se cuvenea, se Întorceau. La Întoarcere o parte mare din drum Îl făceau noaptea. Din această cauză trebuiau să fie foarte prudenți, puteau fi atacați de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
românesc mergeau alături de nevestele lor să asculte slujba lui Vlădica. Copiii de la școli mergeau cu Învățătorii lor și recitau acolo poezii patriotice. Momentele erau emoționante, Înălțătoare. Cei care nu mai prindeau un loc pe platformele trase de mocănițe, mergeau cu căruțele sau chiar pe jos. O luau așa direct peste dealuri. Cu urcușurile și coborâșurile erau ei obișnuiți. Și acum primăvara era pe sfârșite iar afară era cald. Cei care erau cu dare de mână și aveau căruțe cu cai buni
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mocănițe, mergeau cu căruțele sau chiar pe jos. O luau așa direct peste dealuri. Cu urcușurile și coborâșurile erau ei obișnuiți. Și acum primăvara era pe sfârșite iar afară era cald. Cei care erau cu dare de mână și aveau căruțe cu cai buni, toamna, Înainte de căderea zăpezii, după ce-și rânduiau gospodăria, se urcau În căruță bărbat și nevastă și mergeau acolo la poalele Ceahlăului, la Mănăstirea de la Durău. Cunoșteau ei drumurile muntelui și pe mulți gospodari din satele prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și coborâșurile erau ei obișnuiți. Și acum primăvara era pe sfârșite iar afară era cald. Cei care erau cu dare de mână și aveau căruțe cu cai buni, toamna, Înainte de căderea zăpezii, după ce-și rânduiau gospodăria, se urcau În căruță bărbat și nevastă și mergeau acolo la poalele Ceahlăului, la Mănăstirea de la Durău. Cunoșteau ei drumurile muntelui și pe mulți gospodari din satele prin care treceau, pe unde aveau să le fie masul. În două zile ajungeau. Puneau În căruță
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căruță bărbat și nevastă și mergeau acolo la poalele Ceahlăului, la Mănăstirea de la Durău. Cunoșteau ei drumurile muntelui și pe mulți gospodari din satele prin care treceau, pe unde aveau să le fie masul. În două zile ajungeau. Puneau În căruță un sac-doi de grâu și câte ceva din celelalte recolte și le duceau acolo la acei călugări care sunt oamenii lui Dumnezeu și or Înălța rugi și pentru ei. Ajunși acolo, Își descărcau darurile și, după ce participau la Sfânta Slujbă, luau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
e treaba noastră! (Pauză.) Nu înțelegi? Cunoști legenda sfântului Dumitru? Foka [1]: Nu. Kaliaev [2]: [a] Trebuia să se întîlnească în stepă cu Dumnezeu însuși, și se grăbea, [b] cînd a dat de un țăran [c] căruia i se împotmolise căruța în noroi. [d] Atunci sfîntul Dumitru i-a dat o mînă de ajutor. [e] Noroiul era gros, făgașul adînc. [f] S-a trudit o oră. [g] Și cînd s-a isprăvit, [h] sfîntul Dumitru a dat fuga la întîlnire. [i
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
s-a isprăvit, [h] sfîntul Dumitru a dat fuga la întîlnire. [i] Dar nu l-a mai găsit pe Dumnezeu acolo. Foka [2]: Și* ? Kaliaev [3]: Și atunci sînt unii care vor întîrzia întotdeauna la întîlnire fiindcă există prea multe căruțe împotmolite și prea mulți frați de ajutat. (VI, 15) Faptul că povestirea alegorică nu permite auditorului (Foka) interpretarea corectă a "maximei morală" implicită îl obligă pe narator să formuleze explicit evaluarea finală în forma unei "Morale". Putem spune că sancțiunea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sfîrșit de trăsuri, de șarete, de tomberoane, de calești, de cabriolete și de faetoane. Și acest vacarm care abia în noapte de se potolește, acele urlete, acele țipete ale vînzătorilor de zarzavaturi, fructe, apă, boarfe, mături, nisip. Aceste scrîșnete de căruțe care se ciocnesc, se agață între ele pe străduțele strîmte, se încîlcesc și se fac grămezi, de unde se aud înjurături, amenințări și lovituri de bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care știau să scrie și să citească și care posedau avere. Aceste condiții limitau numărul românilor la vot întrucât erau puțini care îndeplineau aceste condiții. Cercul electoral de care aparținea satul Cuvin era la Radna. Locuitorii din Cuvin mergeau în căruțe la votare, astfel că erau cetățeni conștiincioși și nu acceptau „adălmășurile” celor implicați în campanii electorale, susține Drecin Ioan. Această perioadă sub ocupația Austro-Ungară a dezvoltat foarte mult zona Ardealului, și a contribuit la împărțirea teritoriilor într-un mod favorabil
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
a fost mutată ulterior în clădirea școlii nr.3 de lângă casa parohială unde a rămas până în prezent. 2.5. MIJLOACE DE TRANSPORT ALE SATULUI CUVIN Cu siguranță cel mai răspândit mijloc de transport până spre sfârșitul secolului XX au fost căruțele trase de cai. Totuși, de la începutul secolului XX au existat și alte mijloace de transport: 1. Tramvaiul electric a fost introdus în anul 1906 de o firmă particulară. Traseul acestui mijloc de transport a fost Arad-Pâncota, Arad-Lipova. „Săgeata verde” , așa cum
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
mutat în Cuvin, fratele Cornel Miculiț - soțul ei, a început să repare gropile din ulița pe care locuia și el. Făcea acest lucru cu materialul propriu și fără să fie plătit de cineva. Odată un om s-a oprit cu căruța și l-a întrebat cine este, (deoarece știa că este un nou venit în sat) și de ce face acest lucru că trebuie să fie oameni de treabă cei care s-au mutat. Răspunsul fratelui Cornel „pentru că sunt pocăit” l-a
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
doar cu familile membrilor din comitet (Fratele Leric Zenovie și Salița, Leric Gheorghe, Miculiț Cornel și Lenuța), fratele păstor Popescu Florea și candidații. Fratele Leric Ghiță își amintește faptul că la canal a mers dimineața cu motoreta iar frații cu căruța. Însă candidații au fost duși în două ture în căruță pentru ca să nu sesizeze cineva ceva. Sora Lenuța Miculiț își amintește faptul că atunci când fratele Popescu a ridicat mâna să boteze un candidat a trecut un tren (canalul era lângă linia
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Salița, Leric Gheorghe, Miculiț Cornel și Lenuța), fratele păstor Popescu Florea și candidații. Fratele Leric Ghiță își amintește faptul că la canal a mers dimineața cu motoreta iar frații cu căruța. Însă candidații au fost duși în două ture în căruță pentru ca să nu sesizeze cineva ceva. Sora Lenuța Miculiț își amintește faptul că atunci când fratele Popescu a ridicat mâna să boteze un candidat a trecut un tren (canalul era lângă linia de tren) cu călători, trenul a încetinit iar oamenii din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]