4,287 matches
-
Lefter traduce în mod abuziv severitatea printr-o formă a absenței dis- cernământului, prin nebunia furioasă. Sigur, Lefter folo- sește o figură de stil, exagerarea vine aici din unghiul unei antipatii și nu din cel al analizei psihologice. Vedem însă calmul și laconismul cu care șeful expediază comportamen- tul neplauzibil al funcționarului. În fața acestui calm avem tumultul afectiv, agitația nebună, reacțiile emoționale exo- gene ale acestuia determinate de pierderea unui potențial câștig fabulos. Este Lefter Popescu un nevrotic ? Fiecare dintre reacțiile
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nebunia furioasă. Sigur, Lefter folo- sește o figură de stil, exagerarea vine aici din unghiul unei antipatii și nu din cel al analizei psihologice. Vedem însă calmul și laconismul cu care șeful expediază comportamen- tul neplauzibil al funcționarului. În fața acestui calm avem tumultul afectiv, agitația nebună, reacțiile emoționale exo- gene ale acestuia determinate de pierderea unui potențial câștig fabulos. Este Lefter Popescu un nevrotic ? Fiecare dintre reacțiile sale stă sub semnul lui „simț enorm și văz monstruos”, gesticulația sa este aiuritoare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Pentru că figurile unui politeism minor, autorități, comisar, căpitan de poliție, șef etc. s-au dizolvat, unicul zeu, Norocul, con- duce către uzufructul beatificat al capitalului ; comoara lui Lefter se scrie cu cifre. Urmarea extazului este o stare de serenitate, de calm aparent cu care Lefter își scrie demi- sia, modalitatea sa de extragere din profanul existenței mundane pentru a accede la condiția celestă a elecțiunii prin hazard. Să privim atent textul demisiei pe care nara- torul ni-l pune intenționat sub
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
retrocedeze semnatarului dis- tincția care i se cuvine și delicatețea aproape nevrotică care rezonează cu aristocratismul său. Modestia este tru- cată, vestmânt de camuflaj pentru un orgoliu princiar sub care se ascunde resentimentul. Acest mesaj transmite o stare de surescitare, calmul instalat este consecutiv unui tensiuni nervoase foarte mari, iar Caragiale face apel la o stilistică pe care literatura romantică o consacrase. Știm că îi este impropriu procedeul, de aceea apariția unor astfel de mărci stilistice care vehiculează o mostră de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
-nțelegi...”. Violența așa cum o enunță Lache constituie un instrument politic, dar nu atât violența fizică stârnește oprobriul dignității burgheze, cât faptul că ea nu respectă spațiul sacrosant al intimității. Revolta lui Lache decurge dintr-o violare a intimității, a unui calm familial care se acordă cu satisfacția deplină a îndeplinirii angajamentelor contractuale, adică a responsa- bilității de pater familias. Onoarea de familist și-o apără și jupân Dumitrache cu același aplomb belicos. Sentimentul familiei pe care-l exaltă Lache se redimensionează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a nu mă mai face de râs ca să văd dacă am mesaje de la Dana, am constatat cu stupoare că uitasem și adresa și parola și tot ce ținea de căsuța mea poștală electronică. De data aceasta un alt operator cu calm și bunăvoință mi-a explicat pe îndelete ce trebuie făcut și m-a ajutat să trec peste spaima legată de tehnica aceasta. 18 decembrie 2000 - Gaithesburg De la Frankfurt la Washington am zburat cu un avion atât de mare încât nici
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Relația dintre creator și restul spectacolului. Spectacolul controlează aici creatorul. La Orientali cuvântul induce starea („sunt mort = mor”). Fraza trebuie să ia o formă în spațiu. Nu există diferență între vis și realitate. Fiecare poveste va avea o altă culoare. Calmul corpului (statuie). Teatrul NO - deschis, vulnerabil, lipsă de manierism, simplu, ritual. În toate piesele există un gând pentru eternitate. Eternitatea nu se visează, se trăiește. Relația cu spectatorii? Cine sunt spectatorii? Sunt ostaticii prinși de autor și ținuți până în momentul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
noi trei am avea o atitudine similară de lucru. Nimic mai neadevărat, suntem extrem de diferiți, aș putea spune chiar opuși unul altuia. Ciulei e cel mai solid ca structură, un alergător de cursă lungă, traversând văi și munți cu tenacitatea, calmul și noblețea celui care știe că va termina maratonul. Pinți e cel mai neliniștit, mai agitat interior. Când era mai tânăr, Îmi aduc aminte că avea crampe la stomac Înaintea unei premiere, Încât de multe ori nici nu voia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Paris? Te invit, dar trebuie să fii cu noi cel puțin un an“. Am spus spontan „Da“, fără să gândesc, fără să știu nici măcar ce Însemna această ofertă. Aud și azi Însă tonul acestui „Da“ spus cu toată convingerea, cu calm, intensitate, un „Da“ care mi-a schimbat viața. Urcând scările, Îmi imaginam că am să fiu primit Într-o sală festivă, plină de cupe de șampanie, aranjate pe mese În jurul cărora o elită artistică internațională, comunicând prin traducere simultană (un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În fața publicului de copii, am făcut un pariu cu mine Însumi să mă abțin de la obiceiul de a fugi ca un titirez printre actori, Împingându-i, trăgându-i, dându-le ordine cum să se miște și iată că, menținând un calm și o atenție constante, am realizat că pot să lucrez Într-un fel nou. Cum exercițiile de dragul exercițiilor nu duc nicăieri, vestea că vom avea un spectacol pentru copii ne-a dat un elan nou și ne-a salvat, cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
bine să fii singur, ai nevoie de prieteni.“ Mi-a scris pe coperta cărții lui Uspensky un număr de telefon și o adresă și, privindu-mă lung cu ochii lui albaștri, plini de Înțelegere, mi-a transmis o stare de calm și liniște. După ce Brook a dispărut În ceața nopții, sentimentul de Încredere cu care am rămas mi-a dat senzația că despărțirea nu a avut loc. Dilemă În aeroportul din Amsterdam La aterizare, după un zbor destul de zdruncinat de la Teheran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
spectatori. Cum evenimente catastrofice ne amenință din ce În ce mai mult viața curentă, găsesc și mai justificată credința În intuiția care m-a ghidat Încă din copilărie, aceea a teatrului ca loc al speranței, ca antidot Împotriva pesimismului. Pe Aeroportul JFK Îmi regăsisem calmul, dar fără nici un merit personal. Într-o secundă, asigurările pe care le primisem la telefon, că totul era În ordine cu tatăl meu, mă făcuseră să trec de la disperare la liniște. Schimbarea atât de bruscă și radicală a stării mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ca părinte, la fel ca și În teatru, ca să Înveți, trebuie mai Întâi să dez-Înveți, În primul rând toate șabloanele mecanice despre educație și despre raporturile dintre părinte și copii. În relația mea cu ei mi-au fost de ajutor calmul, blândețea, observația atentă, dar În special Încrederea. Un copil, ca și un actor, are nevoie de Încrederea ta, vrea să simtă că va primi sprijinul tău În orice ar face, că ești cu el și te bucuri când reușește, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
națională? Ne-am vândut țara să punem texte În cuvinte pe care nimeni nu le Înțelege? Dom’le Măciucă, vă știu ca intelectual care ați crezut În dramaturgia românească, cum să lăsați să iasă o asemenea gogomănie?“. Măciucă, Înarmat cu calmul lui imperturbabil și o curtoazie bine educată, a reușit În zece secunde să o calmeze pe faimoasa pensionară, care a ieșit, aruncându-mi din ușă un ultim avertisment dramatic: „N-o să mai calc cât trăiesc În biroul acesta!“. De fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
neamului la loc de cinste În repertoriu, calmând spiritele și bucurând pe toată lumea. Dar În ziua aceea, după plecarea ei, i-am mulțumit lui Măciucă pentru abila lui intervenție. În timp, am avut multe ocazii să-i apreciez diplomația și calmul cu care a știut să aplaneze tensiunile inerente din colectiv și să mențină teatrul În activitate În condiții destul de grele, atunci când nu eram În țară. După intensitatea trilogiei, aveam nevoie să ne destindem și noi, și publicul. Spectacolul Audiția, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu aer, care Împroșcau alice de ceară sau mici sulițe cu ciucuri, având consecințe neletale, dar deseori foarte dureroase. În 1912, impresionantul revolver Îmbrăcat În sidef, cu care venise Iuri, a fost confiscat și Încuiat la loc sigur, cu mult calm, de preceptorul meu, Lenski, dar nu Înainte ca noi să fi spulberat un capac de cutie de pantofi (ca preludiu la adevărata țintă, un punct) pe care am țintit-o pe rând la o distanță de gentlemani, pe o alee
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu rădăcini cu tot! Doamne apără și păzește! caută el Răsăritul, să se sfințească de apărătură. Să căscăm bine ochii, sare Negrilă înspăimântat. Chestia aiasta cu salcia mă și furnică pe șira spinării! Ține-ți-vă firea, spune Alexa cu calm. Isaia, știe el ce face. E uns cu toate alifiile. Un răstimp, se lasă tăcere și, parcă, cucuvaia din schitul părăsit se vaicăre și cobește și mai sinistru, înfiorându-i cu gânduri rău prevestitoare... Da' Isaia nu mai vine, bre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu-i mai poate urma nici o moarte. Budha promite o moarte căreia nu-i mai poate urma nici o naștere, deci nici o altă moarte”. Dorința ei (a sfintei Tereza n.n. V.Cr.) de moarte, care nu are nimic maladiv, depășește cu mult calmul stoic și ascensiunea platoniciană. De fapt, omul nu poate iubi moartea de dragul morții. Nu se poate iubi moartea dacă aceasta nu e transformată într-o stare care nu mai este moarte. Adevărata dragoste de moarte nu poate fi decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nouă pentru mine - se reduce la tăcere. Nu sfătuiesc pe nimeni să mă smulgă din ea, silindu-mă să-mi spun părerea. Nici dacă mă silesc singur, rezultatul nu este mai bun. După această tăcere inițială, privesc timp îndelungat, cu calm și poate aparent distrat (...)... felul meu de a privi distrat, pe care l-am numit aparent, dar care e de fapt real într-o anumită măsură. În orice caz nu e vorba de un efort : nu mă așez pe rând
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Admiratorii” mei suedezi sunt interesanți, dar numai împreună, și un gând răutăcios mă face să compun în vise o singură persoană din trei, o persoană care să aibă fantezia lui X, neînfricarea în fața morții prin cocaină a lui Y și calmul de băiat de cincizeci de ani al lui Z. Sigur că ar ieși ceva monstruos să compui o ființă din trei, și restul să-l trimiți printre „materialele” de rebut. S-ar putea spune că există în mine ceva malefic
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
1975 va fi unul foarte greu, chiar îngrozitor. Nimic nu mă făcea să bănuiesc că lumina vine mai ales când întunericul e cel mai de nepătruns. Am impresia că eu am scris rândurile astea ale lui Kafka: „Nici o secundă de calm nu mi-e îngăduită, nimic nu mă asigură, totul trebuie dobândit, nu doar prezentul și viitorul, ci și trecutul”. A simți deodată că ești suspendat, locuind în iluzia unei clipe, ca într-o capcană, și porțile trecutului și viitorului sunt
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care fusese secretară cu propaganda undeva, prin țară. Trecuseră ceva ani de atunci și se părea că urma să aflu răspunsul la întrebarea îndrăzneață din liceu. În sfârșit vine curentul. Dăm drumul la televizor, iar apelurile repetate ale crainicului, la calm și la ordine, mi-au accentuat starea de neliniște. Afară, în curte, Miki urla a pustiu, alături de alți câini care răspundeau prin urlete mai slabe. Se pare că există un soi de comunicare între patrupede în anumite momente doar de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
multe ajutoare cu pachete alimentare. La întâlnirea din 1 ianurie 1946 a celor trei miniștri cu regele Mihai I, Vâșinski i-a explicat că U.S. caută soluția cea mai bună ca Londra și Washington să recunoască guvernul Groza. Regele cu calmul său a tot pus fel de fel de întrebări și a cerut o mai largă cooperare cu oameni politici consacrați în diplomație. Din primăvara anului 1946 relațiile dintre Casa Regală și sovieticii au tot slăbit. La recomandarea Moscovei, regele l-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
multe ajutoare cu pachete alimentare. La întâlnirea din 1 ianurie 1946 a celor trei miniștri cu regele Mihai I, Vâșinski i-a explicat că U.S. caută soluția cea mai bună ca Londra și Washington să recunoască guvernul Groza. Regele cu calmul său a tot pus fel de fel de întrebări și a cerut o mai largă cooperare cu oameni politici consacrați în diplomație. Din primăvara anului 1946 relațiile dintre Casa Regală și sovieticii au tot slăbit. La recomandarea Moscovei, regele l-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a fost o greșeală. Era să moară de un ulcer, dar s-a vindecat și i-au dat domiciliu forțat, undeva prin Basarabia; aproape de noi, dar inaccesibil pentru Maria Ivanovna, cetățeană exilată, antirevoluționară. Nici el nu putea veni... Atunci, cu calm, nemțește (era pasionată, ca o rusoaică, și în același timp ordonată, ca o nemțoaică) s-a gândit că odată și odată, după aproape treizeci de ani de nenorocire, o să fie și bine... oricum, mai bine... Lumea, în România, începuse să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]