3,942 matches
-
unelte de piatră aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu, toate datând din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și "Cetatea Meszke" s-au descoperit în satul Măgheruș. Ceramică pictată de tip "Cucuteni-Ariușd", ceramică ornamentală cu dungi de tip "Coțofeni", o urnă ceramică
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
ceramic roșu, toate datând din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și "Cetatea Meszke" s-au descoperit în satul Măgheruș. Ceramică pictată de tip "Cucuteni-Ariușd", ceramică ornamentală cu dungi de tip "Coțofeni", o urnă ceramică Hallstattiană și ceramică dacică din epoca "La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul industriei alimentare, textile și de prelucrare primară a lemnului, precum și activități în domeniul comerțului, morăritului și panificației, serviciilor și
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În grădina conacului Apor, din satul Turia, au fost dezvelite resturile unor așezării aparținând culturii Srarčevo-Criș, o așezare din epoca bronzului, Hallstatt, "La Téne dacic" și o așezare din evul mediu timpuriu, secolul al XII-lea și
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
Lângă satul Turia, pe un deal se află ruinele cetății Bálványos iar în urma explorărilor, pe baza studierii materialului și a elementelor de construcții descoperite, donjonul a fost încadrat în sec. XII-XIII. Lângă cimitirul roman-catolic din Turia s-a descoperit materiale ceramice aparținând culturilor "Coțofeni, Schneckhenberg și Wietenberg", precum și două locuințe atribuite perioadei dacice din sec. IV-III î.e.n. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul prelucrării lemnului, comerțului și agroturismului, activitățile principale rămân însă agricultura prin cultivarea terenurilor, creșterea animalelor și
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
pe strada Olarilor, strada ce-și păstrează denumirea și astăzi. Prelucrarea lutului și tehnică modelarii vaselor nu se deosebește mult de tehnica celorlalte centre de ceramică din țară. Ca elemente de decor, predomina formele geometrice și cele vegetale. Centrul de ceramic de la Baia Sprie se încadrează în familia ceramicii românești zmăltuită și nezmăltuită. În Baia Sprie se află și astăzi casă în care a pictat între anii 1932 - 1960 unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii băimărene de pictură
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
și astăzi. Prelucrarea lutului și tehnică modelarii vaselor nu se deosebește mult de tehnica celorlalte centre de ceramică din țară. Ca elemente de decor, predomina formele geometrice și cele vegetale. Centrul de ceramic de la Baia Sprie se încadrează în familia ceramicii românești zmăltuită și nezmăltuită. În Baia Sprie se află și astăzi casă în care a pictat între anii 1932 - 1960 unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii băimărene de pictură, Aurel Popp. Prieten cu Ady Endre și Nicolae
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
tipic geto-dacă apare mai întâi în perioada secolelor V-IV î.e.n. După o perioadă considerată „medie” (sec. III-II î.e.n.), epoca de aur a acestei ceramici este atinsă între aproximativ 100 î.e.n. și 106 e.n.; dată la care, odată cu cucerirea romană, ceramica geto-dacă va fi mult influențată (și treptat înlocuită) de produsele lucrate cu tehnica de depurare a pastei folosită de romani. Olarii geto-daci au preluat uneori de la meșterii străini unele procedee tehnice, sau anumite forme și motive ornamentale, imitând (de pildă
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuria cu picior înalt, „fructiera”, cum i se spune de obicei, fiindcă seamănă într-adevăr cu o fructieră clasică. Cea mai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând chiar o dimensiune de 2,20 m. În perioada ei de apogeu (sec. I î.e.n.-sec I e.n.), ceramica geto-dacă era în general lucrată cu roata (această tehnică predominând cantitativ în sec. I e.n.). Apar acum, sub influența ceramicii elenistice, vasele pictate: peste angoba (vopseaua) alb-gălbuie, motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetale redate fie naturalist fie
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
vestigii care atestă o așezare getică din secolele IV-III î.Hr. Ea se întindea de-a lungul drumului cu orientare nord-sud, având o lungime de 380 m și o lățime de 140 m. Tot aici, în 1961, au fost găsite fragmente ceramice atribuite purtătorilor culturilor Poienești-Lucășeuca (sf. sec. III - înc. sec. II î.Hr.) și Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. III-IV d.Hr:). Îndepărtații strămoși ai suslenenilor au trăit de multe ori vremuri de restriște, mai ales în timpul migrației diferitor triburi și popoare. Trezindu
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
autorității sale. Sub Abbasizi, artele cunosc o renaștere importantă datorată deplasării centrului califatului din Siria în Irak. Orientalizarea este perceptibilă prin gustul pronunțat pentru stilizarea personajelor și prin palatele cu multiple arcade, ornate cu nișe. Pătrunderea artei Tang înseamnă pentru ceramica abbasidă o nouă epocă, cea a ceramicii lustruite. Această varietate particulară de ceramică se bazează pe o tehnică dezvoltată la Bagdad și Samara: lutul ars este acoperit cu un strat metalizat , aplicându-i-se un nou tratament termic. Obiectul final
Artă arabă () [Corola-website/Science/306105_a_307434]
-
exemplu fiind [NbCl]. Ați compuși binari ai niobiului includ nitrura de niobiu (NbN), care devine un supraconductor la temperaturi joase și e folosită la detectorii de lumină infraroșie. Principalul carbid de niobiu este NbC, un metal extrem de tare, refractar și ceramic, fiind folosit comercial la uneltele de tăiat. Niobiul este obținut prin reducție electrochimica ale topiturilor de fluoruri complexe K[NbOF] și K[TaF], prin reducția fluorilor cu sodiul la 800 de grade, reducția NbO sau TaO cu carbon la 2300
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
afirmat că primele comunități preistorice au pătruns pe Valea Mureșului. I. Marțian, într-un studiu arheologic publicat în 1921, a menționat existența unei fortificații pe Măgura Uroiului, pe care a atribuit-o dacilor. Repertorium-ul publicat de M. Roska semnalează fragmente ceramice aparținând culturii Wittenberg, precum și descoperirea a două celturi de tip transilvănean pe Dealul Uroiului. În monografia regiunii Hunedoara, Octavian Floca a descris zona Măgurii Uroiului ca fiind locuită încă din preistorie. De asemenea, a adus în discuție existența unui castru
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
cercetarea fortificației care închidea în zona de est platoul. Deși îngreunată de condițiile de iarnă în care a fost desfășurată cercetarea, aceasta a atestat prezența unei locuiri databile la începutul epocii fierului și în epoca dacică. Materialul, constând din fragmente ceramice în mare parte negre lucioase cu decor canelat se încadrează în orizontul cunoscut, Gáva-Holihrady. De asemenea, au fost descoperite figurine zoomorfe ce se încadrează tipologic în plastica orizontului sus menționat. Materialele de epocă dacică au fost sporadice și constau din
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
ei superioară fiind identificată o structură din piatră de andezit-augit. Imediat în spatele acestei fortificații se afla un șanț, probabil contemporan (tranșeu). Pe aceeași magistrală au mai fost practicate trei casete, în una dintre acestea fiind surprinse resturile unei locuințe, inventarul ceramic indicând apartenența ei la epoca bronzului. În paralel, a fost curățată și săpată până la solul viu secțiunea S1/2001, aflată în afara celor două magistrale. În această secțiune au fost identificate, sub nivelul de piatră, o serie de complexe: gropi, locuințe
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
aflată în afara celor două magistrale. În această secțiune au fost identificate, sub nivelul de piatră, o serie de complexe: gropi, locuințe din care s-au păstrat vetrele și urmele structurii de lemn. Materialul provenit din aceste complexe, constând din fragmente ceramice, osteologice și de bronz, aparține începutului primei epoci a fierului. Campania arheologică din vara anului 2004 a avut ca obiectiv cercetarea integrală a uneia din locuințele descoperite în S1/2001 și a posibilului șanț din fața valului. Astfel, au fost trasate
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
valului. Astfel, au fost trasate două secțiuni: S2/2004 paralelă cu S1/2001, având martor de 1m și S3/2004 în prelungirea S1/2001, cu martor de 2 m în exteriorul fortificației. În locuința de sub fortificație a fost descoperit material ceramic similar cu cel din S1/2001, fragmente osteologice și obiecte de bronz, fiind observate urme ale structurii de lemn a locuinței. În partea de est a secțiunii S3/2004 a fost descoperit un perete de chirpic și fragmente de vase
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
indicând un complex notat L1. În colțul sud-vestic al aceleiași secțiuni, a apărut o aglomerare de pietre căzute din fortificație. Imediat sub pietre s-a delimitat stratul de cultură ce aparține epocii dacice. Materialul arheologic din L1 constă din fragmente ceramice, resturi osteologice, scoici, majoritatea foarte arse, ceea ce indică o distrugere violentă. Complexul, cu vase sparte pe loc, aparține epocii dacice: din inventar fac parte vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră și vase lucrate la roată din pastă fină, de
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
obiecte provenite de la populația autohtonă dacică. Cele mai importante descoperiri sunt: tezaurul de argint de la Șaeș, depozitul de unelte agricole de la Lechința de Mureș, brăzdarele de fier și săbiile încovoiate de la Cristești, râșnițele și ceștile de la Corunca și diverse fragmente ceramice la Sighișoara. Cele de mai sus converg către ideea că populația băștinașă din această perioadă devine din ce în ce mai organizată și practică agricultura tot mai intensiv, mărturie stând plugul de fier, dar și extensiv dovadă fiind toparele de fier descoperite, necesare defrișării
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
civilizație pe aceste pământuri precum și continuarea și perfecționarea îndeletnicirilor strămoșești, în acest sens relevant fiind depozitul de unelte de fier de la Mărculeni descoperit în anul 1965. Printre cele mai importante vestigii descoperite din această perioadă se numără obiectele și materialele ceramice descoperite la Cristești. Printre altele în situl de la Cristești au fost descoperite vase de imitație "terra sigillata" un cap din alabastru reprezentând-o pe zeița Junona, dar și cărămizi ștampilate purtând inscripția unităților militare Ala I Bosporanorum militaria, stabilite vremelnic
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
pe zeița Junona, dar și cărămizi ștampilate purtând inscripția unităților militare Ala I Bosporanorum militaria, stabilite vremelnic în castrul de aici. Un alt sit arheologic care merită menționat este cel de la Sighișoara. Aici au fost identificat un depozit de materiale ceramice care conțin mai multe cărămizi inscripționate cu textul "Legiunea a XIII-a Gemina". Celor amintite anterior pot fi adăugate și importantele tezaure monetare de argint descoperite la Cristești, Sălașuri, Sânvasii, Sighișoara și Târgu Mureș. După cucerirea daciei de către romani, apar
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
eficienți acizi Lewis pentru o reacție Friedel-Crafts a halogenilor cu alchenele. Iodura de samariu (II) este un agent reducător destul de utilizat în sinteza organică, ca și în cazul reacției Barbier. În obișnuita forma sa oxidată, samariul este adăugat în materiale ceramice și în sticlă unde ajută la absorbția luminii infraroșii. Ca parte minoră a mischmetalului, samariul este găsit în dispozitivele de aprindere ale unor brichete și ale unor torțe. Samariul-153 radioactiv emite radiații beta și are un timp de înjumătățire de
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
Stilul arhitectonic este Szeceszió (stilul Secession din Ungaria), arhitect fiind László Székely și constructor Arnold Merbl. Casa Brück este formată dintr-un subsol, parter și trei etaje. Fundația și zidurile sunt construite din cărămizi, iar fațada este decorată cu plăci ceramice care înfățișează motive din folclorul maghiar, tipice arhitecturii Szeceszió. Pe fronton sunt inscripționate literele "BS", inițialele primului proprietar. Casa a fost restaurată prin eforturile unui italian, Gianluca Testa, care a cumpărat un apartament și a făcut eforturi pentru a fi
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea Câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit, încă din vechime, condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinca, iar în altă locație, un complex de locuințe și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î.Chr) în cartierele Cetate, Mehala și la Pădurea Verde. Referitor la perioada bronzului, cea mai
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]