46,651 matches
-
tău ascuns, probabil că broaștele-spioni și-au făcut datoria cu vârf și îndesat, au primit bani buni de la oștirile dușmane pentru răul pe care ți l-au făcut. trebuie să te aperi, caută sprijin în jur, nu este timp să chemi din munți armata celor o mie de dragoni adolescenți, numai vulturii harpagornis ai lacului kanas te pot salva acum, vulturii care se hrănesc cu petunii magice, scoate tu la vedere un fir de petunie magică și pentru fiecare două maimuțe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
soțul tău să treacă din sufletul lui în sufletul tău, pe podețul de lemn mâncat de cari, prinde-i brațul slab, trage-l de partea ta, strânge-l în brațe, fii el. șase deasupra: pământul tremură, nu intra în panică, cheamă-ți armatele de dragoni aurii, pe care le-ai hrănit trei ani în munți și nu le-ai aruncat până acum în luptă, mângâie fiecare din cei o mie de dragoni adolescenți pe bot cu mâna ta stângă, acum nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a bătătorit un pic și se prelungește în lumina ceții, dinspre șes către munte, pe tot drumul pe care trebuie să mergi tu. scoate din desaga-fără-fund săniuța ta cu șenile de argint marcat, pune-ți fesele obosite pe ea și cheamă vulpile-zburătoare-cu-cap-cenușiu, e vremea să înaintezi gentil, nu năvalnic, e perioada în care vulpile trag bine și mult, ele vor putea să te ducă departe, unde ai tu nevoie să ajungi, te vor trece liniștit munții, te vor apropia de ființa
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
este o bisericuță, care, pe lângă icoane și veverițe-călugăr, tăinuiește provizii cerești, drumul tău lung și întortocheat, pe uscat și pe apă, te-a adus până aici, acum trebuie să găsești o soluție să îl continui, apele portocalii ale lacului te cheamă, îți cauți pe mal pluta de nuiele, e dispărută, nici o nuia nu mai este la locul ei, veverițele-călugăr au mărunțit tot lemnul bine plutitor și și-au făcut provizii de vreascuri pentru la iarnă, aranjate sunt toate deja sub bisericuță
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un domn legat prin recunoștință de Franța.38 Importantă Dunării atât pentru România, cât și pentru Europa, reiese clar din spusele lui Nicolae Iorga, care afirma că România este un stat "de necesitate europeană,"39 prin rolul pe care este chemată să-l joace în crearea și menținerea unor căi de comerț și de aceea statul nostru se află în atenția estului și vestului, nordului și sudului, deopotrivă și în tot timpul.40 Carol I a recunoscut importantă pe care o
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Europa Centrală, prin care ea putea să-și sporească prestigiul pe care l-a dobândit în 1871, iar sprijinul Austro-Ungariei l-a obținut prin acordarea unei politici libere în privința sferei ei de interes politico-economic în direcția răsăriteana. Italia a fost chemată și ea la alcătuirea Triplei Alianțe; Rusia a fost mulțumită prin retrocedarea Basarabiei, iar Franța, care se află într-o perioadă de reviriment, avea nevoie de simpatiile Austriei. Anglia a rămas singură reprezentanta a principiului libertății navigației pe Dunăre. Urmărea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ea fiind vizibil susținută în mod constant atât la Moscova de către Alexandru Bârlădeanu, cât și de Gheorghiu-Dej, care cu ocazia Consfătuirii reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările comuniste ale Europei cu privire la schimbul de experiență în dezvoltarea agriculturii, l-a chemat la el pe Andropov, spunându-i că "noi nu putem să ne transformăm într-o bază de aprovizionare cu furaje pentru alte țări."158 Înainte de susținerea programului de industrializare al RPR, cel mai mic nivel de consum de energie electrică
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ne poticnim undeva, o luăm de la capăt. Dacă vi se pare că ceva nu merge și noi nu băgăm de seamă, vă rog să ne atrageți atenția. Eu am să fiu tot timpul pe scenă sau în sală. Dacă mă cheamă directorul sau mai știu eu cine, umpleți timpul discutând cu actorii. Mai sunt încă scene care se cer șlefuite. Încercăm să găsim ce trebuie adăugat sau scos. Așa, la prima vedere, parcă-ar merge. Dar trebuie să ne mai limpezim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a luat totul. Dar tu, tu cine ești? CEZARA: Ghicește. Îți dau voie. IERONIM: Să ghicesc, dacă-mi ceri tu. Ești... ești o vioară, în care dorm toate sunetele, așteptând să fie trezite la viață. Și mâna care te va chema la viață sunt eu. Îți voi spune tu, pentru că mi-ești dragă. Și te voi numi Cezara, ca unei domnițe a trecerii mele. Și vom trăi veacuri de încântare și de iubire... BUFONUL: Veacuri... Pentru un ceas, acolo fie; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
IERONIM: Nu de babe și de nălbari am trebuință, mamă; am nevoie de ochii aceia care m-au privit, în vis, până-n adâncul sufletului. Două stele întârziate și palide de-atâta așteptare. Trebuie să-i găsesc, chiar dacă dragostea asta va chema asupra mea moartea. MAMA: N-o va chema, căci ție ți-a fost menită tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte. Dacă nu-ți găsești altfel liniștea și pacea, du-te și caută-ți dragostea. IERONIM: Unde, mamă, unde s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trebuință, mamă; am nevoie de ochii aceia care m-au privit, în vis, până-n adâncul sufletului. Două stele întârziate și palide de-atâta așteptare. Trebuie să-i găsesc, chiar dacă dragostea asta va chema asupra mea moartea. MAMA: N-o va chema, căci ție ți-a fost menită tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte. Dacă nu-ți găsești altfel liniștea și pacea, du-te și caută-ți dragostea. IERONIM: Unde, mamă, unde s-o caut? (Rumoare, voci care se apropie. Intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
FATĂ: Cântărețul, a venit Cântărețul orb! UN BĂIAT: Cântărețul orb! O FATĂ: Ce vești ne-aduci, Cântărețule? IERONIM: Tu ești vestitul cântăreț care porți veștile dintr-o parte a lumii spre cealaltă parte? CÂNTĂREȚUL ORB: Eu sunt, Făt-Frumos. IERONIM: Mă cheamă Ieronim. De ce-mi spui Făt-Frumos? CÂNTĂREȚUL ORB: Te-am cunoscut după glas. Chiar dacă n-am mai trecut pe aici de când te-ai născut, eu te cunosc și te știu. Tu ești Făt-Frumos al Teiului. Mă-nchin ție, știind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i decât doar o trecere firească dintr-o stare într-alta. Făclia numită Viață nu moare niciodată, trece dintr-o inimă în alte inimi. IERONIM: Bătrânule înțelept, unde pot găsi liniștea dorului meu? Că-n vis mi s-a arătat, chemându-mă, chipul frumuseții desăvârșite, dar nu știu unde s-o caut. CÂNTĂREȚUL ORB: Am să-ți spun, Făt-Frumos. Și-ai să pleci să-ți cauți dragostea. Drumul va fi lung, prin pustiuri, prin cei trei codri de aramă, de argint și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ți-vă că ați văzut prin câte încercări a trebuit să treacă Făt-Frumos... Asta-i! Nea Costică, trecem direct la Frumoasa fără corp! NEA COSTICĂ: Direct, șefu'. Ne trebuie o lecuță de timp, aici e mai complicat. (spre culise) Iordache, cheamă băieții! (spre public) Ce chestie, domnule! Auzi: Frumoasa fără corp! Cine dracu' a mai văzut așa ceva? Cum adică "fără corp"? (spre culise) Gata, băieți, puneți mâna! (Mașiniștii intră, încep instalarea scenei.) REGIZORUL: În regulă, ies și eu puțin. Aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
blestem. Rupeți vraja care-o împresoară pe Frumoasa fără corp! Locul ei nu-i în singurătate, locul ei este lângă mine! Locul ei este între oameni! Pentru că povestea noastră este povestea tuturor îndrăgostiților! (Efect sonor. Intră Cezara.) CEZARA: M-ai chemat, Făt-Frumos? Ți-am auzit glasul și m-am trezit. Cred c-am dormit... Am dormit de la începuturile lumii până la venirea ta. Cine ești tu, Făt-Frumos? IERONIM: Un om. Numele meu este Ieronim. CEZARA: Dar e un nume de călugăr! Ieronim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am văzut. Da' nici nu zic ba! SMARANDA (iese, trece spre cuptor. Trebăluiește ceva): Nu zici ba! Mai bine n-ai zice nimica și-ai vedea ce-i de făcut. Iaca, plozii foiesc în dosul șurii și-așteaptă să-i chem la mâncare. Acu' zi și tu: ce le pun dinainte? VASILICĂ (scoate capul de după perete): Gata-i, mămucă? SMARANDA: Iacătă-l-ăi! Piei de-acolo! Când te-oi chema eu, atunci să vii. VASILICĂ: Apoi văd că nu ne mai chemi... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i de făcut. Iaca, plozii foiesc în dosul șurii și-așteaptă să-i chem la mâncare. Acu' zi și tu: ce le pun dinainte? VASILICĂ (scoate capul de după perete): Gata-i, mămucă? SMARANDA: Iacătă-l-ăi! Piei de-acolo! Când te-oi chema eu, atunci să vii. VASILICĂ: Apoi văd că nu ne mai chemi... Și ne cântă burta mai ceva ca trâmbița lui Pandelache Horodincă. SMARANDA: N-ai plecat? (Vasilică se retrage bodogănind) Ei, bărbate, spusu-ți-am sau ba? DĂNILĂ: Apoi da... Om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i chem la mâncare. Acu' zi și tu: ce le pun dinainte? VASILICĂ (scoate capul de după perete): Gata-i, mămucă? SMARANDA: Iacătă-l-ăi! Piei de-acolo! Când te-oi chema eu, atunci să vii. VASILICĂ: Apoi văd că nu ne mai chemi... Și ne cântă burta mai ceva ca trâmbița lui Pandelache Horodincă. SMARANDA: N-ai plecat? (Vasilică se retrage bodogănind) Ei, bărbate, spusu-ți-am sau ba? DĂNILĂ: Apoi da... Om găsi noi vreun chip să ieșim la lumină de azi pe mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Vasilică, dragu' mamei, du-te și mai aveți o lecuță de răbdare; îndată-i gata și mâncarea. VASILICĂ: Iaca mă duc. Da' de când ne tot amăgești... s-a cam terminat răbdarea... SMARANDA: Haide, haide, întrece-te tu cu vorba! Vă chem eu acuși. (Vasilică pleacă bombănind) Și să nu te-aud mârâind, că mă iau cu vătraiul după tine! Of, Dănilă, du-te și tu unde-i vedea cu ochii. Și mai leapădă odată securea aceea, că nu pleci, doamne ferește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
stăpân. (Se urcă în car) Da' știi că nu-i rău aici? Să te tot lăfăiești! (Scurtă pauză) Bun, acuma să socotim: de-oi fi eu Dănilă Prepeleac, înseamnă că am isprăvit negustoria începută; de n-oi fi, atunci se cheamă că am găsit o căruță. Ba-s Dănilă Prepeleac, ba nu-s el... Parc-aș fi, parcă nu... Și mă prinde-un somn, mamă, mamă! Cât m-oi mai gândi, să mă las așa, ușurel, pe-o coastă... (Adoarme. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dacă o duc eu bine, vi-i bine și vouă. Dacă nu, rămâneți cu coarnele boante și cu cozile cât un ciot. Ați înțeles? DRACII (puternic): Am înțeles! CODÂRLIC: Tare bine! Acu', la rând, cum v-am dăscălit. Eu te chem și tu răspunzi la apel. Ați înțeles? DRACII: Am înțeles! CODÂRLIC: Ghimizdroc Lăudărosu'. GHIMIZDROC: E-he, de când îs eu aici! Dinainte de a fi ieșit din baltă. Eu știam ce-o să se-ntâmple încă de-alaltăieri! CODÂRLIC: Tu nu mai clămpăni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ceilalți. VASILICĂ: Alei, iaca vine-ncoace! (fuge în casă. Efect descendent) DĂNILĂ (din culise): Nu vă temeți, dragii tatei! Nu te speria, Smarandă, că eu îs! Intră urmat de Codârlic, acesta pune sacul jos.) SMARANDA: Da' ce plocon se mai cheamă ș-aista, Dănilă? De unde-ai agonisit dihania asta? DĂNILĂ: N-am acuma vreme de povestit. Unde-s copiii? SMARANDA: În casă, unde-ai vrea să fie? DĂNILĂ: Tare bine! (strigă spre casă) Ei, măi gloată, stați pe loc. Numai suflecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
apare în ușă) Aha, ca din pușcă s-a dus pe urlați, la cei de-o samă cu dânsul! Din ușă, către cei din casă) Florică, scoate-i binișor pe ușa din spate și stați după casă până v-oi chema eu aici. (Zarva din casă se potolește) SMARANDA: Ptiu, bătu-l-ar pustia, că era să mă dărâme! Cată să fac rost de niște păr de lup, să afum plozii, să le treacă de spaimă. DĂNILĂ: Care spaimă? Nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a scenei, pe centru. Cei trei sfetnici intră pe ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui îi ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da-ncolo, era om de treabă, nimic de zis! Iaca, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
intră pe ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui îi ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da-ncolo, era om de treabă, nimic de zis! Iaca, într-o bună zi... POSACUL: Gata, ajungă-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]