38,100 matches
-
V.D. Zamfirescu nu s-a sfiit, la rându-i, să psihanalizeze pentru sine acele "rezistente" obturatoare de interes din atitudinea lui Constantin Noica. Au trecut aproape 12 ani de la această convorbire și iată că beneficiarul indemnului se intoarce odiseic spre cititor, cu prima parte a materializării acestui ambițios proiect: întâiul volum din Filosofia inconștientului (Editură Trei, 1998). Se pot observa, în urma lecturii, instrumentele cu care a lucrat autorul: elementele unei indispensabile, abundente și variate bibliografii. În mijlocul acestei acumulări de informație, consecventă
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
lucrul cu inconștientul i-a fost, fără îndoială, de un mare folos orientativ. M-aș grăbi să remarc, înaintea ctitoririi - tipic noiciene, a - unui interes european pentru această carte (perfect posibil, de altfel), dublă ei semnificație - sintetică și critica - pentru cititorul autohton. Desigur, traducerile din sfera psihanalitica (îndeosebi din Freud și Jung) se află în plin avânt în anii din urmă (editorii, chiar și dintre cei fără prea mult fler, au observat că psihanaliza "prinde" la români); să recunoaștem însă că
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
eficiente, alături de cea economică, pentru realizarea în timp a trudnicei aspirații de (re)integrare europeană." v Textele publicate în nr.1, unele în versiuni bilingve, juxte cu germană, maghiară, ba chiar și...friulana, sînt toate la cota de interes a cititorului pretențios, de la frumoasele poeme vesperale ale lui Ion Horea și cele ale Ilonei Kun Kriza, la mărturisirile tulburătoare ale lui Franz Hodjak despre noțiunea de patrie (păcat însă că acestea din urmă au apărut, cu jumătate de an înainte, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
decenii. Manuscrisul se află în posesia lui Iv Martinovici, căruia Dan Constantinescu îi scria: "cînd va bate ceasul sorocit, intenționez să scot această carte unică într-o ediție de lux și una de mare tiraj în România". Din păcate pentru cititorii români, ceasul sorocit întîrzie să bată căci, cu toate strădaniile, Iv Martinovici nu a găsit încă un editor dispus să multiplice comoara din arhiva să, tot așa cum n-a putut să publice nici cele două volume de poeme inedite ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
de altii că el. Nu un limbaj uscat sau unul perifrastic, ci un limbaj care să nu iasă din limitele exactității care, la o adică, să poată fi probata cu dovezi palpabile. v Tot pentru izolarea presei care își minte cititorii cu bună știință ar trebui că știrile care se dovedesc neadevărate sau articolele care pornesc de la așa-numitele intoxicări ale presei să fie dezmințite rapid și cît mai vizibil chiar de publicațiile care le pun în circulație. Cîte dintre ziarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
care pornesc de la așa-numitele intoxicări ale presei să fie dezmințite rapid și cît mai vizibil chiar de publicațiile care le pun în circulație. Cîte dintre ziarele care au luat de bun așa-zisul caz Rona Hartner au cerut scuze cititorilor - măcar cititorilor! - pentru că i-au dezinformat? În general, la noi în presă, dezmințirile se dau numai cînd se ajunge la tribunal, chiar și atunci doar cu jumătate de gură. Se publică "drepturi la replică", dar redacțiile ziarelor se feresc, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
de la așa-numitele intoxicări ale presei să fie dezmințite rapid și cît mai vizibil chiar de publicațiile care le pun în circulație. Cîte dintre ziarele care au luat de bun așa-zisul caz Rona Hartner au cerut scuze cititorilor - măcar cititorilor! - pentru că i-au dezinformat? În general, la noi în presă, dezmințirile se dau numai cînd se ajunge la tribunal, chiar și atunci doar cu jumătate de gură. Se publică "drepturi la replică", dar redacțiile ziarelor se feresc, în marea lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
fatal, la nuvelă și schița. Apoi, n-am avut burghezie pînă la sfîrșitul secolului nouăsprezece (în țările Europei de Apus aceasta se formase încă în secolul al XVI-lea), care, de obicei, creează publicul care citește literatura. Iar lipsa publicului cititor nu îngăduia apariția scriitorului profesionist. Apoi românul nostru întîrzia pentru că individul nu e încă detașat de mediu. Nu se pot crea caractere de vreme ce nu există conflicte, tranzacțional și adaptabil cum e românul. Dar românul românesc a devenit, totuși, o realitate
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
cărți de curînd publicate de o editură prestigioasă, Institutul European de la Iași. Amîndouă au cuvîntul "artă" în titlu, amîndouă mi-au creat o oarece stupoare, din motive diferite. Însă în ambele cazuri, stupoarea a fost aceeași: a incompetenței și inadecvării. Cititorul ce-și va plimba privirile pe rafturile librăriilor va fi, poate, atras de aceste două titluri, Arta de a seduce și Arta de a trăda, ba chiar ispitit să fantazeze vreo legătură subtilă între tratatele cu pricina. O legătură există
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
poate spune așa. Mai întîi de toate, cine sînt Casamayor și Tatiana Lebedeva? Nu avem un răspuns. M-am străduit, recunosc nu cu prea multă insistență și probabil de aceea fără succes, să aflu eu unul, spre a-l oferi cititorilor. Dar o asemenea misiune revine editurii, traducătorilor sau prefațatorilor, nu unui recenzent. Traian D. Stănciulescu, semnatarul prefeței (la care voi reveni de îndată) la Arta de a trăda, a încercat și el, fără succes ca și mine, să descopere identitatea
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
nerealizată. Gestul autorului adaugă acestui text scris la persoana întîi o macabră garanție a autenticității, a identității dintre eul narator și eul auctorial, transformîndu-l într-o confesiune cu implicații tragice, dincolo de orice metaforă, dincolo de alegoria (atît de șocantă pentru oricare cititor format în spațiul logocentric de tip european) Logosului absent la Cina de taină a unei noi Sfinte Familii (mamă, tată, copil-narator). Gestul autorului, după apariția cărții, hrănește (ca o "pîine") tăcerea noastră, a tuturora. Dar Pîine de tăcere este o
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
nefericirii, al tăcerii, un născut întru damnare, iar nu întru salvare, neîntrupat. Pentru că nu i s-a dat cuvîntul, ori întruparea numai întru Logos, o știm, se poate face. Fără ostentație, dar cu siguranța sensului protejat, Pasquali mizează pe competența cititorului. Cina celor trei are, mereu și mereu, în centrul mesei un bloc de tăcere. De fiecare dată, naratorul reușește să îl numească sau să îl sugereze altfel, dar senzația la lectură este a unei capacități infinite de prelungire a fețelor
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
cele atinse de mamă, e praful - cît al pietrei, cît al tăcerii - iar nu harul. O Sfîntă Familie rescrisă invers, damnată. Blasfemie, textul lui Pasquali se vrea asta, contînd probabil și pe implicațiile contextuale mai dificil de sesizat de către un cititor străin, însă: pentru că o asemenea alegorie, atribuită imaginației unui narator-copil, născut din părinți italieni (catolici?), crescut în Valais (unde catolicii sunt "puri și duri"), primește o dimensiune violentă, suplimentară. Blasfemia dintîi, cea care marchează destinul naratorului ca și textul cărții
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
Povestirile lui Tournier m-au dezamăgit pentru că ele sînt scrise în gamă romanescă, ceea ce presupune că autorul lor are aroganța romancierului, captivat de firul propriilor sale idei, preocupat de construcție și de semnificații pînă la a ignora prezența implicită a cititorului, esențială într-o povestire. O chestiune de ton, de inflexiune a stilului, poate. Dar una fundamentală. Aș împărți povestirile incluse în acest volum în cîteva categorii: cea a parabolelor și alegoriilor, din care fac parte "Familia Adam", "Amandine sau cele
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cele mai frumoase texte din Piticul roșu au sincope produse de intervenția autorului care insistă să explice tehnica folosită, să atragă atenția asupra simbolurilor, să comenteze asupra unei construcții importante sau mai subtilă. Pe undeva, Tournier nu are încredere în cititorii săi, îi trage de mînecă, explică și învață, dublează prin parafraze, parazitîndu-i propriul text cu un fel de poluare pedagogică. Recunosc, am mare reținere față de "vocațiile pedagogice" manifestate în afara școlii, pentru că mi se pare o gravă dovadă de aroganță să
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
evident pentru a nu fi inutil. În "Cocoșul sălbatec", orbirea temporară a unei soții înșelate, ca mod de a refuza să vadă infidelitatea soțului, e explicată prin introducerea unui medic psihiatru care, explicîndu-i soțului necredincios motivele orbirii, explică, de fapt, cititorului, metafora din povestire. E posibil ca Tournier să fi simplificat structura și tehnica povestirilor sale din motive asemănătoare acelora care l-au determinat să-și rescrie, practic, un întreg roman, Vineri sau limburile Pacificului, spre a-l face pe înțelesul
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cartier își păstrează în gură guma de mestecat în timp ce sărută fetele. El nu se miră deloc că poezia lui Mihai Eminescu i-a emoționat pe Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, I. Negoițescu, Edgar Papu și atâția alți cititori supercompetenți. Ăștia sunt "ștabi", "mahări", "merțani", cărora trebuie să le regulezi dacă nu fiicele (așa cum reiese dintr-un excelent portret psihologic făcut băieților de cartier de Marius Ianuș), atunci măcar ideile literare. T. O. Bobe descrie batjocoritor statuia lui Eminescu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Henan, leagănul Chinei și al fluviului Galben, cu frumoase temple budiste și taoiste, Chengdu, capitala provinciei Sichuan, barajul de la Dujiangyan ș.a.m.d. Frazarea vibrantă a reportajului e semn că Ioan Holban ia parte la o inițiere, ăn timp ce cititorul aproape că regretă că nu s-a nascut chinez sau că n-avem și noi chinezii noștri. Nu putea lipsi Shanghai, concurent doar cu Frankfurt an privința zgârie-norilor, pavoazate cu ănsemnele tuturor marilor firme din lume, germane, japoneze, americane. După
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
acest om cât o lacrimă în rostogol pe obrazul planetei. Iar Grigore Vieru nu este singur, stejarii cei mai viguroși tot în pădure cresc, el face parte dintr-o generație cu cărți și opere ce s-au impus în conștiința cititorilor în ultimele decenii. Aș numi doar pe câțiva dintre ei, mult mai mulți cuprinși în antologia apărută de curând la noi: Liviu Damian, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Leo Butnaru, mai tânărul, dar foarte dăruitul Valeriu Matei
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei ănselătoare, de o feminitate diabolica. an convorbirea lor amoroasă, există o pagină an care Balzac - tot timpul pe fază, demascând prefăcătoriile prințesei prin fel de fel de observații lucide autoriale ce retează, pentru cititor, avântul cuceritor al mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un elogiu feminității și rolului pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că o forță a naturii. Citam: "- Am auzit adesea - vorbește prințesa - niște specii
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
pare a scrie (doar) pentru sine. Pentru că e cumplit de greu să presupui că ar mai citi cineva (în afara doar a vreunui recenzent chinuit de curiozitate) un roman cum este Dezastrul sau, apărut - impardonabil - la Editură Eminescu. Pe asemenea cărți, cititorii își pot aplica singuri teste: daca, în ipoteza că pot ajunge, cu răbdare sisifica, pînă pe la pagina 50, să zicem, stupoarea persistă, atunci e semn de sănătate mintală. Dacă lectorul trece însă și de pagina 100 și încă mai caută
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
în ultima parte a articolului - probabil din cauza folosirii unor surse românești mai vechi -, persistă includerea între puținii autori reprezentativi ai secolului a lui Zaharia Stancu. Dincolo de aceste detalii, prezentările domeniului lingvistic românesc alcătuiesc un ghid întru totul recomandabil pentru informarea cititorului străin.
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
parte, nu mai este un secret pentru nimeni că spiritualitatea românească oscilează permanent între naționalism și europenism, oscilație întreținută de jocul unor forțe de sens contrar: aspirația de a deveni european și eternă inerție orientala. Destinată în primul rând publicului cititor de peste hotare, cartea în discuție reușește să scuture multe dintre prejudecățile, inerțiile și complexele care țin de provincialism și de o anumită mentalitate tribala, oferind o "radiografie" justă a spațiului arhitectonic românesc. Spațiul, si mai ales modul în care este
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
nimic. El e victima care tace, tragedia e a lui, nu a Masenkăi. an finalul povestirii, a doua zi dimineață, cănd visele de peste noapte s-au dus odată cu ăntunericul și toată lumea revine la rolul pe care l-a avut dintotdeauna, cititorul se desparte de cei doi călători pe fundalul vorbelor aspre și al muștruluielii severe aplicate de tatăl adoptiv al copilului. Suficient pentru a trezi suspiciuni că orfanul e la fel de chinuit că și femeile care cochetează cu ipostază de criminale, poate
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
bisericească, poposind la un congres, care-și trimite discipolii de ocazie să adune lumea, să vină să-i sărute mîna în public ca să primească binecuvîntarea unui ..." (Acest citat prea lung nu dovedește decît dorința Cronicarului de a-i determina pe cititorii săi să-și procure Euphorionul nr. 10 fie și numai pentru a parcurge întregul eseu al lui Marin Tarangul. Merită.) * Hazardul face ca, după revista sibiana, să le vină rîndul la lectură "caietelor botoșănene" HYPERION nr. 4, unde peste ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]