3,838 matches
-
să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a lătrară, / Șarpe verde-a șuierară, / Șoimul vânăt de-a țipară."362 Șarpele fertilizator și apotropaic, ca substitut al Arborelui cosmic, este reprezentat în colinde, prin intermediul usturoiului crescut din capul îngropat al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este prezent ca dușman, ca pericol care pune în dezechilibru ordinea lucrurilor: "În jos înspre răsărit / Este-un măr mândru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de texte în revista care apărea pe o hârtie deosebit de bună, uneori, și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Folclor a Moldovei și Bucovinei. A primit, împreună cu colectivul care a elaborat Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1997), cu teza Colindatul și colindele în Moldova. Colaborează cu studii și articole de specialitate la reviste academice și de cultură - „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de lingvistică și știință literară”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Pe lângă importanța științifică reală, culegerea Descântece din Moldova (1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
simple (denumirea agentului nociv); invocații; porunci și exorcisme; analogii; analogii narative; analogii directe; analogii indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
Majestatea Sa le trimitea prin intermediul Europei Libere erau mai curând percepute în țară drept un pigment exotic, amintire a unui timp revolut, un fragment resuscitat din cartea de istorie al cărui potențial subversiv era, din nefericire, mult mai scăzut decât colindele pe care, cu dibăcie, le transmiteau angajații secției românești ai acestui post de radio, excepțională armă de propagandă și luptă împotriva comunismului, inteligent finanțată de americani. Colindele erau de fapt interzise de comuniști pentru potențialul lor "obscurantist", care îi împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de istorie al cărui potențial subversiv era, din nefericire, mult mai scăzut decât colindele pe care, cu dibăcie, le transmiteau angajații secției românești ai acestui post de radio, excepțională armă de propagandă și luptă împotriva comunismului, inteligent finanțată de americani. Colindele erau de fapt interzise de comuniști pentru potențialul lor "obscurantist", care îi împiedica pe oamenii acelei Românii să devină, în masă, marionete decerebrate. Nu se mai temea nimeni de rege; Ceaușescu pusese laba pe Castelul Peleș, scoțându-l din circuitul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
umblă cu vicleimul. Vicleimul este o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara, În ajunul Crăciunului, atît cei cu steaua cît și cei cu vicleiul Începeau colindul din casă În casă. Stelarii Își anunțau prezența cu ,, Steaua de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul stelelor : ,, Steaua despre răsărita strălucește Sfînta naștere a lui Hristos mărturisește Căci Hristos cel prea puternic Astă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
folclorului românesc G. nu a mai publicat decât o culegere precară (și ca dimensiuni, și ca interes), Din literatura populară de astăzi a Basarabiei, realizată „în vara anului 1918”, în județele Chișinău, Tighina și Akerman. Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
mieros: Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) "Colinde, colinde! E vremea colindelor, / Căci gheața se-ntinde / Asemeni oglinzilor / Și tremură brazii / Mișcând rămurelele, / Căci noaptea de azi-i / Când scânteie stelele." (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!) (g) " Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) "Colinde, colinde! E vremea colindelor, / Căci gheața se-ntinde / Asemeni oglinzilor / Și tremură brazii / Mișcând rămurelele, / Căci noaptea de azi-i / Când scânteie stelele." (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!) (g) " Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) "Colinde, colinde! E vremea colindelor, / Căci gheața se-ntinde / Asemeni oglinzilor / Și tremură brazii / Mișcând rămurelele, / Căci noaptea de azi-i / Când scânteie stelele." (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!) (g) " Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) "Colinde, colinde! E vremea colindelor, / Căci gheața se-ntinde / Asemeni oglinzilor / Și tremură brazii / Mișcând rămurelele, / Căci noaptea de azi-i / Când scânteie stelele." (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!) (g) " Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) "Colinde, colinde! E vremea colindelor, / Căci gheața se-ntinde / Asemeni oglinzilor / Și tremură brazii / Mișcând rămurelele, / Căci noaptea de azi-i / Când scânteie stelele." (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!) (g) " Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a numeroase studii de profil complex, etnografic și lingvistic, C. abordează din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B.P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ovid Densusianu, multiple aspecte ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania u Slowian i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Slowian i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
au întâlnit-o la năvălirea lor spre sudul Europei”. În noile spații, datinele romane sunt supuse la „schimbări violente, din care ies atât de transformate încât sunt aproape de nerecunoscut”. Cu toate că ulterior au apărut o serie de contribuții importante la cunoașterea colindelor (Ovidiu Bârlea, I.R. Nicola, Ion Taloș, Traian Herseni, Ghizela Sulițeanu, Monica Brătulescu), cercetarea lui C. rămâne unul dintre reperele fundamentale ale domeniului. O continuare firească a studiului despre colindat este cel despre aspectul contrastant al colindatului, Descolindatul în orientul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]