4,753 matches
-
reprezentată de preocuparea profesorului Leon Ballif(1892-1967), succesorul profesorului Parhon la conducerea Spitalului Socola. Colaborator al profesorului C.I. Parhon, cu o frumoasă educație de fiziolog, pe care și-a desăvârșit-o În laboratorul lui Sherrington la Oxford și Cambridge, a conștientizat utilitatea unui gest chirugical În soluționarea anumitei patologii a sistemului nervos central. Cunoscând disponibilitatea și preocupările neurochirurgicale ale doctorului Al. Moruzi, reputat chirurg ieșean, prof. L. Ballif, În calitate de director al Spitalului Socola, Îi pune la dispoziție În anul 1933, Într-
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
o astfel de taină. A aborda, așadar, fenomenul convertirii presupune a-ți asuma unele riscuri. De altfel unul dintre scriitorii pe care ne propunem să-i abordăm, Frossard, amână vreme de 34 de ani publicarea mărturiei propriei convertiri, tocmai deoarece conștientizează adevărul următoarei afirmații a lui Bernanos: "Convertiții sunt incomozi", ce se constituie în incipitul volumului său cu caracter memorialistic Dumnezeu există, eu L-am întâlnit. Faptul e confirmat, întărit chiar, de Frédéric Gugelot, în studiul său Relatările despre convertire în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lume profund secularizată, cum e societatea modernă. Așadar, dificultatea redactării unor astfel de texte vine dintr-o altă zonă. Frossard o spune clar, în debutul volumului său memorialistic Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, când, referindu-se la propria convertire, conștientizează că un asemenea eveniment ar putea fi ceva "inacceptabil pentru spiritele contemporane, care preferă căile raționale unor "coups de foudre" mistice...". De aici derivă, de altfel, și cea de-a doua nuanță pe care se impune să o facem, anume
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un astfel de eveniment. Ea contrazice teoriile conform cărora orice convertire "este punctul culminant al unui înainte care o pregătea în străfunduri"6. E pur și simplu "chemarea" căreia cel "ales" îi răspunde. Cel ce avea să devină academician francez conștientizează că mărturisirea unei asemenea convertiri ar scandaliza "spiritele contemporane, care preferă căile raționale unor "coups de foudre" mistice...", ceea ce-l determină să amâne vreme de aproximativ trei decenii redactarea și publicarea ei. Iată, așadar, că e posibil ca un ateu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
poate fi interpretat ca un imbold exterior, ca o inspirație chiar, întrucât imaginile a ceea ce urma să relateze i se perindau de la sine ("mi s-au perindat imaginile"), sub forma unui "puhoi de impresii", ceea ce-l determină pe Steinhardt să conștientizeze că " Efectul, desigur, bate înspre artificial", "artificial" însemnând, în context, opusul realului, al realității, ceea ce afectează, fără îndoială, exactitatea reproducerii, dar sporește, cu certitudine, farmecul literar-artistic al Jurnalului, atunci când acest "artificial" este rodul unui spirit cuceritor precum Nicolae Steinhardt. Este
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
secțiune a cărții își anunță intenția de a renunța "să vorbesc la persoana întâi...", formulare improprie și imposibilă în condițiile în care textul e o "mărturie" ce se face de la un capăt la altul la persoana întâi. Faptul acesta e conștientizat de autorul însuși spre final, când acesta mărturisește: "În sfârșit, regret că am vorbit atât de des la persoana întâi..."19. De altfel, această prezentare subiectivă a unei realități obiective e o altă caracteristică a textului literar. Iată un motiv
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
influență nefastă asupra "Românului", pe care "îl corup", sunt menționați și evreii. Nici nu e greu astfel de înțeles felul în care Steinhardt e privit de foștii săi coreligionari, după convertirea sa. Totodată, ținând seamă de cele prezentate mai sus, conștientizăm și adevărul zguduitoarei afirmații a lui Bernanos, cu care Frossard își deschide volumul memorialistic (Dumnezeu există, eu L-am întâlnit), anume aceea care sună astfel: "Convertiții sunt incomozi". Dar despre imaginea lui Steinhardt în ochii ex-coreligionarilor, ceva mai târziu. Acum
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
catolic, apostolic și roman" cu origini evreiești, pentru care până la vârsta de 20 ani Dumnezeu nu exista, tânărul André având ferme convingeri marxiste, fiind, de altfel, fiul secretarului general al Partidului Comunist Francez. Este însă o mărturie amânată, deoarece convertitul conștientizează adevărul următoarei afirmații a lui Bernanos: "Convertiții sunt incomozi", ce se constituie de altfel în incipitul cărții sale. "Din acest motiv și din altele am amânat multă vreme să scriu această carte", spune Frossard, care-și va publica volumul abia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
care va pune totul pe seama "lipsei de înțelegere a profesorilor" și a "climatului de la Paris", pentru că odată cu avansarea tatălui său pe linie de partid, familia se va muta la Paris. Adolescentul începe să capete apucături mondene pe care le va conștientiza și pe care și le va reproșa abia după botez. "Nimeni n-ar fi putut recunoaște copilul blând și tăcut, lăudat pe vremuri de maturii dornici de liniște, în uriașul imbecil agresiv, preocupat de musculatura sa, care își petrecea diminețile
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de aspirație spre desăvârșire. Toată retorica modernismului secularizat despre iubire, toleranță, ecumenism pălește în fața acestei adevărate lecții de sublim. Lecția aceasta e oferită de cei care cred că "ceea ce suferim noi poate fi de folos generațiilor viitoare", ei care au conștientizat că " Într-o țară în care domnește tirania, închisoarea este un loc de onoare". Iată o altă ipostază a închisorilor comuniste. După ipostaza "închisorilor academie" oferită de Steinhardt în Jurnalul fericirii, literatura "gulagului românesc" oferă o altă carte mărturie, însă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
creștine e reflectat și în textele lor cu caracter memorialistic. În ceea ce privește felul în care teoretizează actul credinței, diferențele provin din dimensiunile intelectual-culturale ale acestora, Steinhardt detașându-se net din acest punct de vedere. E suficientă parcurgerea volumelor lor pentru a conștientiza acest fapt. Dincolo de aceste diferențe rămâne însă asumarea deplină a credinței de către fiecare din cei trei și, mai important decât orice, faptul că toți își mărturisesc în mod public credința în Dumnezeu, ceea ce-i transformă în unii dintre cei mai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
E una dintre cele mai covârșitoare impresii, pe care mi le-a lăsat. A.S.: Să fie acesta unul dintre avantajele convertirii la o vârstă mai înaintată? R.D.M.: Cu siguranță că cei convertiți la maturitate au acest mare avantaj, de a conștientiza darul pe care-l primesc. Noi cei care ne naștem într-o anumită tradiție religioasă adesea nu-i percepem frumusețea. Aidoma țăranului care trăiește într-un peisaj încântător, dar pe care nu-l vede... Trebuie să vină orășeanul, "veneticul", ca să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
intelectualilor rămâne un important subiect de dezbatere chiar și după ce "cortegiul funerar" care a anunțat "sfârșitul epocii ideologice", la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, s-a risipit. În opinia autorului, chiar și atunci când preferă să nu conștientizeze acest lucru, declarându-se "liberi și independenți", intelectualii se plasează tot într-un context ideologic. Apelul la un sens larg, general, al conceptului de ideologie nu înseamnă că, pe de altă parte, pozițiile axiologice și atitudinale ale intelectualilor nu capătă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
relativa paralizie a aparatului de partid, aflat într-o expectativă încordată. Știind că legile statului comunist se înclină în fața voinței partidului, pe fondul unui discurs politic contradictoriu, în care stalinismul pur, dar nemărturisit, se îmbina cu chemările la deschidere, nomenclatura conștientiza că doar secretarul general era cel care putea pune în mișcare sistemul. Absența unui viziuni clare și cuprinzătoare a liderului, care să ofere apropiaților o hartă a carierei personale, iar sistemului un orizont cert, a creat un spațiu de incertitudine
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
domina cei ce se simțeau "premergători ai cântecului de tractor" sau "coș de uzină-n oraș". Produsele culturale ale acestei categorii politico-estetice stârnesc râsul oricărui cititor cu un nivel mediu de educație; dar, zâmbetele se sting în clipa în care conștientizăm că această categorie a existat și a lucrat "cu elan muncitoresc" în societatea românească aproape jumătate de secol. Iar acest fapt a lăsat urme. Bibliografie Benda Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993. Bocancea Sorin, "Intelectualii și politica. Obsesia unei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
oricărui regim dictatorial este, așadar, încă de la instaurare, aceea a omogenizării ideologice. Din această perspectivă, principalul "handicap" al instalării regimului comunist în România a fost, în opinia mea, cel al lipsei de legitimitate. Or, în acest punct, reprezentanții regimului au conștientizat acut că, în paralel cu identificarea și anihilarea, respectiv reconvertirea, prin "reeducare", a "dușmanilor de clasă", trebuie creat un aparat simbolic care, subordonat fiind celui de partid, să producă și să propage discursul legitimator, iar ulterior pe cel proiectat să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acele modalități discursive care dau o notă specifică, originală creației scriitorilor amintiți. Am făcut eforturi să păstrăm o abordare neutră (motiv pentru care am redus la minimum informațiile legate de biografia poeților în discuție, biografie care generează adesea cele mai multe parti-pris-uri), conștientizând faptul că, după ce textul e terminat și publicat, chipul autorului nu mai este niciodată la fel ca la început indiferent de ceea ce crede el însuși despre sine. Proiecția lumii asupra sa îl va ascunde și modela. Cunoscuții vor fi tentați
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unde sunt?", interogațiile care cristalizează neputința de a oferi o imagine concretă unui spațiu abstract redau veșnica peregrinare a eului creator în căutarea unui ideal pe care intuiește că l-a cunoscut deja, dar nu are puterea de a-l conștientiza. Poemul reflectă o viziune tragică asupra creatorului, acesta are deja în inima sa imaginea absolutului, e conștient de comoara pe care are putința să o intuiască, dar nu are și capacitatea de o vedea, "În spațiul lor e inima mea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
căci toate toamnele-s la fel și vă asigur:/ Niciuna n-are temă originală". Se observă o anumită discreție în negarea literaturii, textul se scrie la comandă, cu un subiect anume sau unul consacrat ("și despre toamnă"), numai că poetul conștientizează aceasta și se autoridiculizează. E ca și în alte locuri o discuție despre ce devine poemul/ literatura în momentul în care marile teme se banalizează prin uz. Într-un astfel de caz, textul se răsucește spre interior și desprinderea de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
miturilor a trecut și atunci, așa cum invitase și avangarda, accentul nu mai cade pe spiritualitate, ci pe trăirile fiziologice, pe reacțiile corpului, pe senzorial, pe sexualitate sau senzualitate, ca și pe existența sa cotidiană, în lumea contemporană preponderent urbană. Se conștientizează și faptul că diferitele măști pe care le folosea eul liric în modernism, simple convenții, îndepărtau textul poetic de real. Se va opera, în consecință, o deschidere a universului poetic spre datele biograficului. Elementele autobiografice vor dubla astfel încercările de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care s-au referit ca fiind "poporul". Mečiar a făcut deseori observația că partidul său și-a conceput măsurile "doar și exclusiv în interesul poporului" (Slovenská republika, 15 iunie 1995) și a subliniat că "fiecare membru al HZDS trebuie să conștientizeze faptul că slujește poporul" (Slovenská republika, 2 decembrie 1996). Totuși, a ne orienta atenția doar pe relația lui Mečiar cu "poporul" ne poate face să nu vedem principalul factor dinamic, acela că, după 1992, afirmațiile lui Mečiar și partidul său
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ba chiar și-a făcut publică relația cu o femeie mulatră, ceea ce l-a costat până la urmă unul din posturile de la ziar. Dar cel mai remarcabil la acest pasaj este probabil faptul că prin speculația sa liberă, Hearn și-a conștientizat propria subiectivitate în timp ce încerca să o înțeleagă pe cea a lui Jones. Este un subiect pe care Hearn îl va aborda mai departe în tentativa de a acoperi spațiul dintre subiectivitate și obiectul din ultima propoziție a povestirii, după cum reiese
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dincolo de "cifrele din suma interesantă a oamenilor uciși" pentru a-și implica un alt fel de subiectivitate într-o lume nedeterminată. Odată ce s-a înțeles de ce jurnalismul literar modern a apărut atunci când a apărut, este de asemenea important să se conștientizeze, așa cum sugerează discuțiile anterioare ale lui Boswell și Johnson, că nu a apărut într-un vid istoric. În realitate, înainte de era modernă a existat dintotdeauna o formă de jurnalism literar. 3 Predecesorii jurnalismului literar american modern În ce a devenit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tropii retorici a ceea ce numim azi informație și modele de relatare nu erau atât de importante atunci pe cât sunt astăzi în rapoartele despre experiențele lumii reale. Cu toate acestea, acta, sau buletinele oficiale romane demonstrează faptul că această preocupare era conștientizată. Acta senatus, sau documentele senatului roman, datează probabil din 449 î.e.n, după istoricul roman Suetonius. Acestea, împreună cu acta diurna sau documentele zilei, au fost făcute publice pentru prima dată de către Iulius Caesar în anul 59 î.e.n
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]