3,868 matches
-
de o carte sacra ce a fost scrisă și îndelung comentată într-o limbă și o cultură atât de diferită de a noastră, transferul de semnificații nu are cum să nu fie parțial, sacrificând nu numai o mare parte a conotațiilor, ci aproximând și sensurile denotative. De aceea, orice nouă traducere, mai ales dacă e însoțită și de note, este un câștig pentru cititorii limbii-țintă și posedă o complementaritate cu celelalte dinaintea ei. 2.3.2. Probleme de traducere La analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
perceput mai degrabă ca un sinonim al lui „satisfăcător”; acest fapt împiedica în mare măsură perceperea semnificației participiului activ Š"kir și a formei intensive Šakór. Pentru claritate, le-am putea echivala cu „Recunoscător”, însă am riscă să adăugăm o conotație ce ar constitui chiar o erezie în context coranic: recunoscător este cineva care a primit o binefacere de care avea nevoie; or, All"h nu are nevoie de nimic, este ghan. La fel, echivalarea lui al-′aqq cu „Adevărul” - și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Poate că traducătorii Septuagintei nu au voit neapărat să transforme expresia într-o definiție ontologica a dumnezeirii; pur și simplu limba greacă nu le permitea altă opțiune. Multe limbi însă pot traduce literal expresia ebraica păstrându-i toată polisemia și conotația de mister. În orice caz, limba noastră o poate face. Deși patru dintre traducerile românești au pornit de la versiunea Septuagintei, ele diferă în transferarea participiului prezent ho Àn. Iar cele care au pornit de la originalul ebraic au avut probabil în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
substantive în anexiune, din care al doilea termen este k">Ä:, cu articol hotărât, constituie o mare provocare pentru traducători, tocmai din pricina acestui de-al doilea termen, care implică nu atât strălucire exterioară, cât greutate, importanța. Deja grecescul dóxa are conotații puternice de „strălucire, faima”. Or, ka>Ä: desemnează o prezență ce se impune prin consistentă, prin valoare reală, prin dinamismul propriei existente. Mult mai des se întâlnește expresia Ke>Ä: YHWH - în teofanii, descrise folosind elemente materiale: văpăi de foc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BS, C); ho theòs ho dynatós; ischyrós, exousiastes (Is 9,5) (LXX); „Deus/ Dominus potens” (Vg); „Dieu/Yahvé le vaillant” (BJ); „the mighty God/ Lord”. GibbÄr este un adjectiv folosit adesea substantival cu sensul de „bărbat viteaz și puternic”. Are conotații războinice. Contexte: YHWH ’ElohQy-nó hó’ ’ElohQy ha’elohm wa’A:onQy h"’a:onm ha’Ql hagga:Äl haggibbÄr we hannÄr"’ ’ašer lo’ yiœ"’ p"nm we lo’ yiqqaƒ šoƒa: (Dt 10,17; cf. Neh 9,32
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
conform definiției din Old Testament Lexicon „brotherly feeling of those born from the same womb”225. Cand se spune despre Dumnezeu că este raƒóm i se evocă sentimentele „materne”, necondiționate, față de fapturile sale. Traducerile citate nu reușesc să sugereze aceste conotații, cu excepția lui „Dieu de tendresse” din Bible de Jérusalem. În limba română constatăm că și pentru ƒannón, si pentru raƒóm, si pentru ƒ"s:226 echivalentele sunt aceleași, interschimbabile. „Milostiv”, „îndurător” sugerează însă o distanță între cel care are sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dobândi, Dumnezeul legământului fiind realmente „răspunzător de iubirea să”. Rod al acestei iubiri sunt iertarea, reașezarea în hâr și restabilirea legământului lăuntric.229 Această exegeza a termenului ƒese: ne ajută, pe de o parte, să stabilim sensul de bază și conotațiile lui ƒas:, dar ne și semnalează imposibilitatea transferării acestui adjectiv într-o altă limbă fără pierderi serioase. În limba română, „milostiv” este prea palid, iar „cuvios” poate sugera, eventual, astăzi, atenția și respectul lui Dumnezeu față de fapturile sale, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește la Dumnezeu că salvator din primejdii și strâmtorări. Abia în Noul Testament mântuirea va dobândi conotația eshatologica pe care o are pentru creștini și numele de Mântuitor îi va fi aplicat lui Isus Hristos 238. Semnificație: salvator al credinciosului sau al poporului din primejdii și necazuri. 3.1.16.2. Go’el: „cela ce mântuiaște” (Is 41
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
grecește, lýtron este prețul de răscumpărare pentru sclavi. Astăzi, mai ales pentru creștini, „Răscumpărător” e perceput că sinonim cu „Mântuitor”, ambele fiindu-i des aplicate lui Hristos în Noul Testament. De aici și fluctuația constatată în traducerile românești. Se pierd astfel conotații importante mai ales pentru cariera acestui cuvânt în traducere grecească, în Noul Testament: „mântuirea” nu implică neapărat un preț pe care trebuie să-l plătească cel care o efectuează. Ea consemnează doar efectul acțiunii acestuia asupra beneficiarului: izbăvirea lui, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este un scurt rezumat hristologic, se spune despre Hristos că s-a așezat en dexiăi tQÎs megalosýnQs, „de-a dreapta Măririi” (Evr 1,3). Traducerea în românește cu „Mărire” ni se pare cea mai adecvată dacă vrem să păstrăm pentru „slavă” conotațiile lui k">Ä: - de transcendență și totdată de prezență 247. 3.2.1.1.7. ouranós, la plural, înlocuiește numele lui Dumnezeu numai în expresia basileía tÄÎn ouranÄÎn, „împărăția cerurilor”, prezența doar în Evanghelia după Matei, ai cărei destinatari erau
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
l-a trimis în lume pe Fiul său pentru a-l face cunoscut pe El (1,18), pentru a mântui lumea (1In 4,9-10.14 ) și pentru a împărtăși oamenilor viața veșnică a lui Dumnezeu (1In 5,11-12). La Ioan, conotația transcendență este exprimată explicit și insistent: Fiul este de origine cerească (e.g. 1,14; 17,1-5). În corpusul paulin, acest nume se întâlnește relativ rar: de patru ori ho hyiòs to¤ theo¤ (Rom 1,3; 2Cor 1,19; Gal 2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
că denotând mai ales transcendență: se știe că heruvimii sunt îngeri și că locul lor este în cer (creștinilor le poate sugera imaginea tronului lui Dumnezeu din Apocalips, înconjurat de îngeri). La BÄrQ’ (3.1.10.1.), „Creator”, se pierde conotația „din nimic”, neexistând în românește un verb echivalent care să aibă ca subiect exclusiv pe Dumnezeu. La ŠÄpQ” (3.1.11.3.) se pierde semnificația „cârmuitor”. Despre ‚annón (3.1.14.1.) spuneam că „binevoitor” ar fi traducerea să cea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu „îndurător, plin de indurare” și celelalte cu „plin de dragoste”. Totuși, bogăția semantica a acestor nume nu poate fi redata în românește (și nici în foarte multe alte limbi). Și sall"ƒ/solQaƒ (3.1.15.1.) pierd o conotație importantă când sunt traduse cu „iertător”: verbul s"laƒ, ce descrie exclusiv acțiunea lui Dumnezeu, spune despre acesta că iartă păcatul însănătoșindu-l totodată pe cel care a greșit, reînnoindu-l spiritual. s’Plț NoœQ’ (3.1.15.2.) a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.2.2.6.6.): „Cel dintâi și Cel de pe urma”. Acest mod de a exprima veșnicia lui Dumnezeu le este propriu ambelor cărți sacre. Nu numai expresiile ca atare, dar și componentele lor sunt echivalente perfecte, chiar si in privinta conotației eshatologice a celui de-al doilea termen. Expresiile hQ archg kaì tò télos (3.2.2.6.5.) și tò Alpha kaì tò Ä méga (3.2.1.3.4., 3.2.1.3.5. și 3.2.2.6
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cât și ka>Ä: sunt cel mai adesea, si pe bună dreptate, traduse în românește cu „slavă”. Iar (al-)Mamd s-ar traduce cel mai corect „Cel plin de slavă” sau „Slăvitul”. Vocabula ebraica are însă - după cum am arătat - conotații speciale, referitoare la transcendență și la prezența, care se pierd la transfer. 4.2.5. al-Matn (2.1.6.5.) și Țór, Sela‘, mețó:"h (3.1.16.5.). Toate aceste nume exprimă statornicia de neclintit a lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare. Ceea ce vede preexistă în zestrea ei de imagini memorabile și amintirea le restituie cu generozitate. Exercițiul de admirație invocat are ca finalitate o sporire sensibilă a conotațiilor și sugestiilor lirice. În fapt, acuarela are capacitatea de a da un sens realității ca secvență. Fluiditatea culorilor de apă, inefabilul lor fac ca imaginea să devină similară respirației naturii. Peisajul în acuarelă nu trăiește prin mase sau cantități, ci
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
greaca veche, el era folosit cu sensul de „a spune”, „a povesti”, „a explica”, „a expune”, „a raționa” (p. 625). De-a lungul timpului, ambele cuvinte au cunoscut, În limbajul elitelor culturale ale Antichității, diferite glisări semantice, care au generat conotații specifice, fără a elimina, În uzajul comun, sinonimia lingvistică inițială. Cercetătorii au identificat numeroase exemple de acest fel: „În Odiseea I, 56, aimylioi logoi, cuvinte măgulitoare, sau În Teogonia, 229, hesiodică, pseudeis logoi, minciuni, cuvinte care mint. Și tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acultural ales pentru Înmormântare: ape, zone cu mărăcini sau lanurile de „bucate”. Mai mult, Îngroparea este urmată de un alt act ritual - dezgroparea - efectuat, În lumea rânduită a adulților, În forme strict reglementate ceremonial sau În situații excepționale, Încărcate de conotații malefice (S.F. Marian, 1995, pp. 266-269). Aceasta conduce la o succesiune de gesturi magice, cu scop fertilizator: spargerea statuii și risipirea peste ogoare, aruncarea În fântână sau pe apă, formulele propițiatorii. În final are loc un ospăț, acțiune ceremonială specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adversari, confruntarea cu alți concurenți etc.), urmează secvența de consacrare, prin care liderul respectiv se transformă din simplu candidat În „ales al poporului”: aceasta este marcată de acte ceremoniale precum depunerea jurământului, preluarea Însemnelor puterii, mutarea Într-o reședință cu conotații simbolice, izolarea de ceilalți prin intermediul șefului de protocol, a gărzilor de corp, a calendarului și obligațiilor prezidențiale. Studiile consacrate riturilor de instaurare au adoptat fie o perspectivă funcționalistă, fie una conflictualistă. Prima paradigmă subliniază capacitatea acestor ceremonii de a etala
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spațial prin șirurile de manifestanți, sonor prin sunetele fanfarei). În partea doua a zilei, parada capătă accente de sărbătoare populară, prin consumul excesiv de alimente și băuturi, prin relaxarea ordinii, prin apariția măștilor și a recuzitei carnavalești și prin elementele cu conotație sexuală. În aceste momente, manifestările solemne (slujba religioasă și discursurile oficiale) Își pierd semnificația și ocupă un loc marginal: Pe la ora prânzului, primele grupuri de mărșuitori ajung „pe Câmp”. O parte dintre participanți se reped asupra mâncărurilor oferite pe holurile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altă față. Mutațiile politico-sociale provocate de al Doilea Război Mondial, dezvăluirea ororilor provocate de fascism, critica totalitarismului sovietic în L'Homme révolté, 1951, de Albert Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea" scriitorului și a literaturii au dezvăluit conotațiile ideologice ale noțiunii. Simțul comicului și întoarcerea la Caragiale spre absurd sunt motivate prin formație intelectuală, structură caracterială și predispoziții ereditare. "Neam de comedian valah", Caragiale a fost înzestrat cu "simțul comicului", cu aptitudinea de a imprima unui gest aleatoriu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și noi "lista" exemplificărilor de procedee reductibile la arta lui Caragiale, preluate și valorificate de pe alte poziții în special de scriitorii valului optzecist din literatura noastră. Finalul acestei liste nu poate fi, evident, decât un "etc.", lipsit sau nu de conotațiile pe care i le-a conferit utilizarea caragialiană. Capitolul V Absurdul Motivul pentru care va trebui să insistăm și asupra noțiunii de absurd este că, alături de comic și de celelalte constante referitoare la specificul tipologic, tematic și stilistic, absurdul definește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de arșice tot noaptea, "în tăcerea cea mai sinistră"95, Fuchs își "absoarbe în fiecare seară înainte de culcare"96 neobișnuita hrană vitală. În al treilea rând, domeniul culinar, mai niciodată corolar al impulsului erotic la "moftangiii" lui Caragiale, primește adeseori conotații sexuale la straniile făpturi urmuziene. Pâlnia, de pildă, îndeobște asociată cu preocupări casnice, în general bahice, devine pentru Stamate "un simbol"97 sexual feminin, viezurii cu care se hrănește Ismail îi servesc și ca obiect al dorințelor, iar artistul Fuchs
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dinți potrivește pe dinte o mică daltă de fier, o lovește cu o bucată de lemn În chip de ciocan și sfarmă În bucățele marginile dintelui. Durerile nu sunt tocmai mici”250. Concepția lor despre boală și moarte Îmbracă multe conotații mitice. Odată bolnav, băștinașul crede că a căzut pradă farmecelor unor duhuri rele și Începe să se pregătească de moarte. Atunci când nu recurg la vraci și vrăjitorii, spirite sau la izvorul totemic, aborigenii aplică diferite mijloace ale medicinii populare. Aborigenii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de captare a atenției publicului este calitatea de spectacol aimaginilor, calitate rapid convingătoare, dar de scurtă durată și fără profunzime. Imaginilor spectacolului le lipsește memoria adâncă . Acestea nu sunt menite a propune spre decodare și receptare o paletă complexă de conotații coexistente a căror lectură să transceandă viteza cotidiană a consumului de informații. Imaginea spectacol adaptată cu succes la ritmul acestui consum informațional, pierde din complexitatea ofertei de lecturare. Calitatea ei este inadaptată existenței culturale pe termen lung. În plus, scara
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]