10,335 matches
-
și Rebecca Haynes, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere de Cristina Aboboaie, Iași, Polirom, 2003, p. 87. • Gheorghe Pașcalău, România și Marea Britanie. Relații politico-diplomatice 1933-1939, București, Editura Albatros, 2001, p. 142-143. Trebuie spus că în majoritatea cercetărilor consacrate „Cazului“ sau „Afacerii Tilea“, cum a fost denumit, s-a încetățenit ideea că Tilea a vorbit despre un „ultimatum“ german față de România. Se pare însă că lucrurile nu au stat chiar așa, iar Tilea a vorbit despre o cerere care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cercul celor interesați de istoria și cotidianul Basarabiei, în timp ce I. Liprandi, ca „trădător al organizației secrete a petrașeviștilor“, dimpotrivă, nu merita amintit printre reprezentanții istoriografiei ruse a Basarabiei. În spațiul istoriografic românesc, I. Liprandi este cunoscut nu atât grație lucrărilor consacrate Principatelor Române și Basarabiei, cât, mai ales, datorită activității sale în anii 20 ai secolului XIX în Muntenia și Moldova și, nu în ultimul rând, datorită studiilor sale despre mișcarea de la 18215. Lucrările dedicate mișcării revoluționare de sub conducerea lui Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au participat la ele și cu care am avut mai apoi strânse legături [...] Evenimentele din Principate [...], așa cum s-au întâmplat, merită într-adevăr atenția și un interes deosebit“7. Lucrarea lui I.P. Liprandi este calificată drept „prima lucrare mai vastă consacrată mișcării revoluționare de la 1821, care constituie o contribuție deosebit de valoroasă pentru înțelegerea problemelor centrale ale răscoalei“8. Dacă majoritatea studiilor lui I. Liprandi referitoare la istoria Basarabiei și a Principatelor Române s-au păstrat, pe lângă cele de la Sankt Petersburg 9
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lucrări. În anii 50 ai secolului XIX Biblioteca Statului-Major a procurat de la Liprandi 3.000 de volume, care se refereau la Turcia. După anexarea Asiei Mijlocii comandamentul rus a hotărât să transfere de la Petersburg la Tașkent o parte din lucrările consacrate acestei regiuni. • Lucrările lui I. Liprandi consacrate istoriei Basarabiei n-au atras practic atenția cercetătorilor. Tatăl lui I. Liprandi descindea dintr-o familie din Piemont. În anul 1775 s-a stabilit în Rusia, unde în 1790 s-a născut I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Filologie din Moscova. Paralel cu interesul pentru evenimentele revoluționare de la 1821 din Principatele Române, una din prioritățile lui I. Liprandi a fost istoria Basarabiei. La trei ani după sosirea sa la Chișinău, el a pregătit pentru publicare un studiu consacrat istoriei vechi a regiunii situate între Nistru și Prut24. Conform datelor • Ibidem, 272. • Gh. Haupt, Date cu privire la cunoștințele opiniei ruse despre Țările Române la începutul secolului XIX, în „Studii și articole de istorie“ (București), 1956, I, p. 123. • Vianu, Iancovici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este unul dintre primii autori în istoriografia rusă, care a studiat istoria veche a Basarabiei. Studiul său, scris în 1823, a însemnat începutul unui șir întreg de lucrări referitoare la acest subiect. Astfel, în perioada 1823-1828 au apărut numeroase studii consacrate istoriei vechi a Principatelor Române și a Basarabiei. Trăsătura comună a acestor lucrări este abordarea problemelor de istorie veche a Basarabiei prin prisma istoriei slavilor. Această atitudine este legată, în mare măsură, de conjunctura politică, de necesitatea argumentării caracterului „legitim
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de istorie veche a Basarabiei prin prisma istoriei slavilor. Această atitudine este legată, în mare măsură, de conjunctura politică, de necesitatea argumentării caracterului „legitim“ al anexării regiunii dintre Nistru și Prut la Rusia. Rațiuni similare explică și intensificarea apariției lucrărilor consacrate istoriei vechi a spațiului pruto-nistrean înainte de 1828 - an în care a fost lichidată autonomia Basarabiei. Una dintre primele lucrări ale lui I. Liprandi a fost Descrierea istorică, statistică și militară a Basarabiei 26, publicată în 1823. Studiul este alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tânărului Marx titlul de Privat-Docent purta în exergă un citat din Eschil: „Într-un cuvânt, urăsc toți zeii“102. Aceștia reprezentau, în opinia lui, societatea care reprimă toate impulsurile personale. Zeii sunt tot una cu părinții sau cu autoritatea - agenți consacrați ai coerciției 103. Iar ordinea este, în primul rând, socială și fiind astfel reprezintă constrângerea prin excelență 104. De aceea, Marx considera că nu trăiește în societate ci împotriva acesteia. Pretindea că se păstrează, deliberat, în afara ei. În social-democratul Ferdinand
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în zări,/ Se-ntinde peste viața-mi, ca hula negrei mări,/ Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze, / O-nvolburare de precipitări” (Vii tu). E încheierea unei evoluții poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-II, 1985), Ștefan Borbély observa că această antologie devine „un jurnal indirect”, reflectând „devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-și disciplinează neliniștea, obiectivând-o în
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Papadima, Octav Șuluțiu (literară) ș.a. În vocabularul lui Nichifor Crainic, director al revistei, și în acela al adepților săi, tot ce s-a publicat în „Gândirea” suportă încadrarea în g. Unul dintre colaboratorii periodicului, Gheorghe Vrabie, și-a intitulat monografia consacrată revistei, în 1940, Gândirismul. După cum a specificat însă Lucian Blaga, publicația a fost, de la început până după 1930, „un buchet de tendințe centrifuge” ( Începuturile și cadrul unei prietenii, „Gândirea”, 4/1940). Articolele de atitudine ale primului director, Cezar Petrescu, au
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
pe care le-am consultat, Înaintea acestei dezbateri, În legătură cu termenii propuși de mine, contra-spălare a creierului și contra-reeducare. Doamna Monica Lovinescu mi-a spus că demersul meu este bun și binevenit, dar că termenul contra-reeducare este compromis de particula reeducare, consacrată negativ din pricina fenomenului Pitești. Că, prin urmare, trebuie să găsesc un alt termen pentru demersul pe care Îl am În vedere. Ana Blandiana și Romulus Rusan au agreat atât termenii, cât și demersul În sine. Când le-am propus, alternativ
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoriei, locul de unde În sfârșit țâșnește adevărul. Ce mai rămâne din acest loc - fie și din aceste locuri - când scrii istoria lui Bulă, când faci o istorie românească numai În cheie anecdotică, sarcastică, dacă vrei, În care stilul solemn ritualic consacrat dezvăluirii memoriei se Întâlnește cu un efect clar de demitizare, un gust al carnavalului unor așa-zise figuri populare recrutate de oriunde, doar din zona „sacră” a istoriei neamului. Nu știu cum se va termina tot carnavalul tău de locuri ale memoriei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aria de investigație, beneficiind acum și de documente aflate în arhivele rusești. În 1966 a editat în rusește la Moscova studiul monografic Relații literare ruso-române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, lucrare de referință în domeniu, cuprinzând capitole consacrate lui A. Hâjdeu, C. Stamati, Gh. Asachi, A. Pușkin, B.P. Hasdeu, C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, A. Odobescu și altor scriitori, români și ruși, care au contribuit prin scrisul lor la consolidarea relațiilor dintre cele două literaturi. În 1979
DVOICENCO-MARKOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]
-
laș, Pervanoglu e îmbrâncit afară de Iancu Jianu; toți actorii narațiunii se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân viabile prin detaliul semnificativ, prin nota caracteristică a limbajului, prin gestul și atitudinea grăitoare. Nu lipsesc motivele romantice consacrate - răpirea frumoasei Ileana Golfineanu de arnăuții lui Pervanoglu, goana haiducului care trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii e amânată, eroul poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
nou intenția editorilor: „Vrem ca modestul început să ducă și în masa mare a poporului, acolo unde e ogor și nu e sămânță, ceva din sufletul nemuritor al gândirii umane.” Dar publicația nu se va bucura de colaborarea unor autori consacrați, ci doar de aceea a unor tineri scriitori de talent. În primul rând, Eugen Ionescu, care în numărul 7-8 din 1933 publică poemul Baladă, dar și poeți ca Pericle Martinescu, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna. Tot cu versuri colaborează N. Popescu-Meriș
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
de la începutul de secol XX: Horia Petra-Petrescu, Ecaterina Pitiș, Emil A. Chiffa, Sebastian Stanca, Octavian Lupeanu, Aurelia Pop. Mai colaborează Tudor Pamfile, Nicolae Vulovici, I.C. Popescu-Polyclet. Proza, gen literar cultivat cu predilecție de către Lucian Bolcaș, reunește nume ale unor scriitori consacrați ca Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Al. Ciura, alături de Ion Bârseanul, Sebastian Stanca sau talentatul Mihail Gașpar. Scrierile dramatice lipsesc, cu excepția piesei Dido. Regina Cartaginei, cu un subiect istoric prelucrat de Lucian Bolcaș. Dintre traduceri se cuvin semnalate pagini din lirica
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
folclor a lui V. Alecsandri. Consacră mai multe cercetări povestitului bilingv și, în general, rolului pe care îl are bilingvismul în conviețuirea est-europeană și în circulația interetnică a folclorului. Preocupat de istoricul cercetărilor folclorice, F. a înzestrat disciplina cu lucrări consacrate unor literați maghiari care au contribuit la cunoașterea folclorului românesc: Kazinczy Ferenc, Sombori László, Zeyk János, Ács Károly, Gyulai Pál. Analizează contribuția lui Mailand Oszkár la culegerea și popularizarea creației populare românești, se ocupă în mai multe rânduri de aportul
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
rubrica „Cronica literară”, susținută de George A. Petre (semnează cu pseudonimul Emin Asan) și G. M. Samarineanu (sub pseudonimele Misa și M. San-Marino). Aici nu se afirmă un spirit critic bine individualizat, părerile cronicarilor fiind, de regulă, racordate la opiniile consacrate sau reducându-se la scurte rezumate ale cărților în discuție. Se recenzează Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Liniști de schituri de Radu Gyr. La rubrica „Reviste” sunt inserate scurte note
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
lui Lucian Blaga și gândirea mitică, este evidențiată, pe baza unei întinse bibliografii, mitologia personală a poetului și filosofului, apreciată ca o realizare deosebită, chiar dacă nu o dată ea se află în opoziție cu doctrina creștină. Amplul studiu, printre cele dintâi consacrate lui Lucian Blaga, continuă să fie util și astăzi, măcar în unele părți ale sale. Interesante sunt și capitolele ce se ocupă de influența exercitată de autorul Poemelor luminii și de „perspectivele poeziei tinere”. La fel procedează F. în majoritatea
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în 1930, de o alta, consacrată poeziei românești clasice, Klasszikus kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și Dimitrie Anghel. Originar din Ungaria, F. cunoștea insuficient limba română, ceea ce l-a făcut să lucreze după traduceri brute. Cum mărturisea el însuși, s-a străduit
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
Literatura universală este prezentă prin traduceri din scrieri de Jorge Amado, Cehov și Nina Popova (Femeia în URSS). Sub semnătura Micaelei Catargi, e inserat un articol care reconstituie atmosfera ce animă salonul de la Paris al Elenei Văcărescu. Sunt publicate necrologuri consacrate lui Mihail Sebastian și actorului Constantin Tănase. Au mai colaborat Sorin Carnabel (cronica cinematografică), Sorana Gurian, Radu Boureanu, Ioan Massoff, Sidonia Drăgușanu. N.S.
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
al patrulea al veacului trecut printre condeiele interesante, promițătoare, ale „noii generații”. Primele versuri le semna, aproape simultan, în „Viața literară” și „Arhivele Olteniei” (1928); continuă cu proză, în „Biletele de papagal” argheziene. În treacăt sau pe spațiul unor rubrici consacrate, mai publică în periodice ca „Ramuri”, „Muguri”, „Ostașii luminii”, „Azi”, „Familia”, „Linia nouă”, „Vremea”, „Universul”, „Adevărul literar și artistic”, „Freamătul”, „Poezia”, „Viața Basarabiei”, „Hyperion”, „Frize”, „Meridian”, „Litere”, „Gând”, „Junimea literară”, „Luceafărul” (Timișoara), „Nenufar”, „Viața românească”, „Gând românesc”, „Pagini basarabene”, „Festival
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
epuizată de numeroase analize didactice, este o replică la Erlkönig de Goethe; Wallace Stevens a constituit o lectură fundamentală etc.). Alteori le-a lăsat cititorilor plăcerea să descopere metamorfozele personale pe care le suferă în opera sa temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul celui însetat de absolut, percepând fascinația formelor; coincidența contrariilor, după o convertire
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ocupat mai ales de zona de interferență dintre filosofie, poezie și religie (Tragic și demonic, 1980), de problemele limbajului poetic, de construirea identității personale în raport cu alteritatea, de răspunsul civic și politic la provocările prezentului. Remarcabilă a fost seria de articole consacrate tendințelor poeziei momentului, Despre moda poetică (1968-1971), trăsăturile definitorii relevate fiind: delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, atitudinea de „copii teribili” a unor nume în plină vogă pe atunci. Definiția sociologic-poetică a modei ar fi trebuit
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]