108,708 matches
-
mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, se realizează de organul fiscal de la nivel județean sau al municipiului București, după caz. “ ... 14. În expunerea de motive a legii modificatoare, inițiatorii propunerii legislative au arătat că aceasta „vine în sprijinul contribuabililor mijlocii, în sensul ca obligațiile fiscale datorate de aceștia să fie administrate la nivel județean, și nu la nivel regional, așa cum este prevăzut în legislația actuală“. Au motivat că stabilirea competențelor de colectare a creanțelor fiscale la nivel regional
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
și nivelul de colectare a creanțelor fiscale pe acest segment, ci, dimpotrivă, potrivit datelor statistice, acesta a scăzut. „Contribuabilii mijlocii erau mai mulțumiți de sistemul anterior, fiindcă aveau acces la serviciile publice la nivel județean, acestea fiind mai apropiate de contribuabil; au existat și numeroase sesizări, petiții și atitudini de protest împotriva acestei măsuri de transfer al administrării contribuabililor mijlocii la nivel regional. Principiul subsidiarității, atât de mult invocat, impune ca serviciile publice să fie organizate la nivelul cel mai apropiat
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
Contribuabilii mijlocii erau mai mulțumiți de sistemul anterior, fiindcă aveau acces la serviciile publice la nivel județean, acestea fiind mai apropiate de contribuabil; au existat și numeroase sesizări, petiții și atitudini de protest împotriva acestei măsuri de transfer al administrării contribuabililor mijlocii la nivel regional. Principiul subsidiarității, atât de mult invocat, impune ca serviciile publice să fie organizate la nivelul cel mai apropiat de cetățean/contribuabil. “ ... 15. Legea modificatoare a prevăzut expres că noile prevederi „se aplică începând cu prima zi a
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018, respectiv prin dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2018, ambele criticate în prezenta cauză, Guvernul a prorogat succesiv termenul în care administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, era preluată de către organul fiscal de la nivel județean sau al municipiului București, după caz, pentru data de 1 august 2018 și, apoi, pentru data de 1 noiembrie 2018. Guvernul a motivat
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
de 1 august 2018 și, apoi, pentru data de 1 noiembrie 2018. Guvernul a motivat intervenția legislativă în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018, arătând că adoptă actul normativ „în vederea evitării disfuncționalităților în activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii“. De asemenea, a doua prorogare a termenului a fost motivată în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2018 astfel: „în scopul evitării riscului ca contribuabilii mijlocii să nu poată fi administrați corespunzător, a riscului direct asupra colectării creanțelor
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
că adoptă actul normativ „în vederea evitării disfuncționalităților în activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii“. De asemenea, a doua prorogare a termenului a fost motivată în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2018 astfel: „în scopul evitării riscului ca contribuabilii mijlocii să nu poată fi administrați corespunzător, a riscului direct asupra colectării creanțelor bugetare, având în vedere ponderea veniturilor realizate de către acești contribuabili în bugetul general consolidat“, „luând în considerare necesitatea modificării competenței organului fiscal central în domeniul administrării
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
motivată în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2018 astfel: „în scopul evitării riscului ca contribuabilii mijlocii să nu poată fi administrați corespunzător, a riscului direct asupra colectării creanțelor bugetare, având în vedere ponderea veniturilor realizate de către acești contribuabili în bugetul general consolidat“, „luând în considerare necesitatea modificării competenței organului fiscal central în domeniul administrării contribuabililor mijlocii, precum și necesitatea reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru acești contribuabili și situația extraordinară ce se poate crea prin imposibilitatea administrării
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
mijlocii să nu poată fi administrați corespunzător, a riscului direct asupra colectării creanțelor bugetare, având în vedere ponderea veniturilor realizate de către acești contribuabili în bugetul general consolidat“, „luând în considerare necesitatea modificării competenței organului fiscal central în domeniul administrării contribuabililor mijlocii, precum și necesitatea reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru acești contribuabili și situația extraordinară ce se poate crea prin imposibilitatea administrării contribuabililor mijlocii în lipsa unor structuri competente, pentru evitarea impactului negativ asupra colectării creanțelor bugetare“. ... 17. Examinând
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
bugetare, având în vedere ponderea veniturilor realizate de către acești contribuabili în bugetul general consolidat“, „luând în considerare necesitatea modificării competenței organului fiscal central în domeniul administrării contribuabililor mijlocii, precum și necesitatea reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru acești contribuabili și situația extraordinară ce se poate crea prin imposibilitatea administrării contribuabililor mijlocii în lipsa unor structuri competente, pentru evitarea impactului negativ asupra colectării creanțelor bugetare“. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție, Guvernul
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
în bugetul general consolidat“, „luând în considerare necesitatea modificării competenței organului fiscal central în domeniul administrării contribuabililor mijlocii, precum și necesitatea reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru acești contribuabili și situația extraordinară ce se poate crea prin imposibilitatea administrării contribuabililor mijlocii în lipsa unor structuri competente, pentru evitarea impactului negativ asupra colectării creanțelor bugetare“. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție, Guvernul are o competență normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. ... 19. În prezenta cauză, Curtea constată că, în preambulul celor două ordonanțe de urgență ale Guvernului care prorogă succesiv termenul în care administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii este preluată de către organul fiscal de la nivel județean sau al municipiului București, Guvernul menționează motivele pentru care este constrâns să acționeze prompt pentru apărarea interesului public reprezentat de activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii. Scopul reglementării constă
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii este preluată de către organul fiscal de la nivel județean sau al municipiului București, Guvernul menționează motivele pentru care este constrâns să acționeze prompt pentru apărarea interesului public reprezentat de activitatea de administrare a contribuabililor mijlocii. Scopul reglementării constă în evitarea disfuncționalităților care ar putea surveni ca urmare a transferului competențelor de colectare a creanțelor fiscale de la nivel central la nivel regional în condițiile în care lipsesc structurile competente ale organelor de colectare, fiind
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare și dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2018 privind prorogarea termenului de administrare, de către organele fiscale de la nivel județean și al municipiului București, a obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, de la data de 1 august 2018 la data de 1 noiembrie 2018 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
și a procedat la recalcularea profitului impozabil aferent anului 2015 și stabilirea unui impozit pe profit suplimentar de plată de 523.469 lei. ... 18. Instanța de fond a apreciat că noțiunea de „titluri de participare“ vizează totalitatea sumelor achitate de către contribuabil pentru deținerea unor astfel de titluri la mai multe societăți, iar, din punctul de vedere al tratamentului fiscal, „cheltuiala“ cu plata părților sociale la o altă societate a urmărit scopul realizării de venituri impozabile prin obținerea de dividende corespunzătoare capitalului
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
O interpretare a textelor de lege în favoarea recurentei-pârâte ar înfrânge principiul in dubio contra fiscum, principiu care statuează că orice dubiu asupra existenței faptului impozabil, asupra naturii acestuia sau asupra normei aplicabile, susceptibile de interpretări ambigue sau multiple, profită contribuabilului. Prin însuși obiectul sesizării se admite faptul că legislația în materie este una susceptibilă de interpretări ambigue sau multiple, motiv pentru care, chiar dacă s-ar admite că ar fi așa, dubiul respectiv ar trebui să profite intimatei-reclamante. ... 34. După
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
se interpretează în contra autorităților fiscale. Astfel, în condițiile în care dispozițiile legale în materia tratamentului fiscal aplicabil deprecierii titlurilor de valoare sunt susceptibile de două interpretări, încălcând astfel principiul certitudinii impunerii, norma fiscală trebuie să fie interpretată în favoarea contribuabilului care a luat decizia de management financiar având în vedere interpretarea favorabilă lui. Aplicând aceste considerente teoretice la norma ce se impune a fi interpretată, se reține că, întrucât legiuitorul a elaborat norma fiscală [titlul II pct. 23 lit. i
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
fiscal. ... 55. S-a argumentat și că, în condițiile în care dispozițiile legale în materia tratamentului fiscal aplicabil deprecierii titlurilor de valoare sunt susceptibile de două interpretări, încălcând astfel principiul certitudinii impunerii, norma fiscală trebuie să fie interpretată în favoarea contribuabilului care a luat decizia de management financiar având în vedere interpretarea favorabilă lui. ... 56. În acest sens au opinat Tribunalul Covasna - Secția civilă, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vaslui
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
circumstanțelor acelei cauze, așa cum acestea rezultă din încheierea de sesizare și din conținutul cererii de recurs (actul de procedură ce a învestit instanța de trimitere). ... 65. Așadar, se reține că, drept urmare a unei inspecții fiscale efectuate la un contribuabil persoană juridică, s-a întocmit un raport de inspecție fiscală, în baza căruia s-a emis o decizie de impunere privind obligații fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impunere, precum și o decizie privind obligații fiscale accesorii. Cele două acte
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, reducere justificată de pierderi contabile. În aceste condiții, s-a pus problema dacă suma cu care s-a redus capitalul social poate reprezenta cheltuială deductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit pentru contribuabilul asociat, însă nu prin prisma modalității de diminuare a capitalului social (micșorare număr părți sociale versus reducere valoare nominală a participațiilor), modalitate ce ar atrage un tratament fiscal diferit, așa cum susține instanța de trimitere. ... 67. În realitate, ceea ce
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
de diminuare a capitalului social (micșorare număr părți sociale versus reducere valoare nominală a participațiilor), modalitate ce ar atrage un tratament fiscal diferit, așa cum susține instanța de trimitere. ... 67. În realitate, ceea ce a făcut obiect de dispută între contribuabil și organul fiscal a fost dacă cheltuiala respectivă este sau nu aferentă unor venituri impozabile, în condițiile în care, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, incident raportului juridic dedus judecății, profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
e) veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
impuneri; (…) ... h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare ... ... 69. În mod asemănător, prin actele administrative fiscale contestate s-a reținut că nu sunt deductibile fiscal cheltuielile rezultate din
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare ... ... 69. În mod asemănător, prin actele administrative fiscale contestate s-a reținut că nu sunt deductibile fiscal cheltuielile rezultate din reducerea capitalului social la societatea la care contribuabilul, persoană juridică română, deține participații ce depășesc 10% din capitalul social, pentru o perioadă neîntreruptă de un an, întrucât s-ar încălca prevederile art. 21 alin. (1) din Codul fiscal. Acest text de lege instituie principiul potrivit căruia, pentru determinarea
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. ... 70. De altfel, în justificarea tratamentului fiscal aplicat, recurenta din prezenta cauză a invocat, în principal, nu faptul că acele cheltuieli rezultate din reducerea capitalului social la societatea la care contribuabilul deține participații nu se subsumează noțiunii de depreciere a titlurilor de participare, ci incidența art. 21 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal. Astfel, principala problemă de drept la care instanța de trimitere este chemată să dea o rezolvare este
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
nu a fost pusă în dezbatere decât cu titlu subsidiar și nu este aptă, prin ea însăși, să rezolve raportul juridic dedus judecății. ... 72. Astfel, în economia litigiului este lipsit de relevanță dacă reducerea capitalului social la societatea la care contribuabilul deține participații s-a realizat prin micșorarea numărului de părți sociale, în condițiile art. 207 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, și nu prin reducerea valorii nominale a acestora, potrivit art. 207 alin. (1) lit. b) din același
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]