7,334 matches
-
Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa în teologia bizantină propriu-zisă, după Dionisie Areopagitul îndeosebi la teologii secolului al XIV-lea. În contrapunct cu Eunomie care separa energeia de ousia divină pentru a o atribui Logos-ului, singura ființă creată nemijlocit de Agennetos (Cel Nenăscut), Sfântul Vasile cel Mare a susținut inseparabilitatea acestor două aspecte. Altfel, Dumnezeu ar rămâne nemanifestat și necunoscut în relațiile Lui cu ființele create. În același timp, Sfântul Vasile a insistat pe necesitatea de a le
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
energeia de ousia divină pentru a o atribui Logos-ului, singura ființă creată nemijlocit de Agennetos (Cel Nenăscut), Sfântul Vasile cel Mare a susținut inseparabilitatea acestor două aspecte. Altfel, Dumnezeu ar rămâne nemanifestat și necunoscut în relațiile Lui cu ființele create. În același timp, Sfântul Vasile a insistat pe necesitatea de a le distinge; în alte condiții, raportul cu ființele create ar determina oarecum ousia Treimii anulând natura absolută a transcendenței lui. Pentru Sfântul Vasile cel Mare, a cunoaște un lucru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cel Mare a susținut inseparabilitatea acestor două aspecte. Altfel, Dumnezeu ar rămâne nemanifestat și necunoscut în relațiile Lui cu ființele create. În același timp, Sfântul Vasile a insistat pe necesitatea de a le distinge; în alte condiții, raportul cu ființele create ar determina oarecum ousia Treimii anulând natura absolută a transcendenței lui. Pentru Sfântul Vasile cel Mare, a cunoaște un lucru prin esența lui înseamnă a înlocui cunoașterea unui obiect real prin cunoașterea unui concept. Mai există un nivel al problemei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Mare, a cunoaște un lucru prin esența lui înseamnă a înlocui cunoașterea unui obiect real prin cunoașterea unui concept. Mai există un nivel al problemei formulat de Sfântul Grigorie de Nyssa: mintea umană descoperă proprietățile lucrurilor; Dumnezeu singur cunoaște esențele create; dacă am putea vedea temeiurile lucrurilor create, am fi de-a dreptul uimiți de puterea creatoare care le produce. Cunoașterea esențială a ființelor create depășește puterile noastre cognitive 4. Petre Țuțea punea accent pe dimensiunea experienței mistice ca modalitate unică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui înseamnă a înlocui cunoașterea unui obiect real prin cunoașterea unui concept. Mai există un nivel al problemei formulat de Sfântul Grigorie de Nyssa: mintea umană descoperă proprietățile lucrurilor; Dumnezeu singur cunoaște esențele create; dacă am putea vedea temeiurile lucrurilor create, am fi de-a dreptul uimiți de puterea creatoare care le produce. Cunoașterea esențială a ființelor create depășește puterile noastre cognitive 4. Petre Țuțea punea accent pe dimensiunea experienței mistice ca modalitate unică a cunoașterii, din perspectiva tradiției creștine. Această
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
problemei formulat de Sfântul Grigorie de Nyssa: mintea umană descoperă proprietățile lucrurilor; Dumnezeu singur cunoaște esențele create; dacă am putea vedea temeiurile lucrurilor create, am fi de-a dreptul uimiți de puterea creatoare care le produce. Cunoașterea esențială a ființelor create depășește puterile noastre cognitive 4. Petre Țuțea punea accent pe dimensiunea experienței mistice ca modalitate unică a cunoașterii, din perspectiva tradiției creștine. Această noțiune centrală de mistică se înrudește cu cea biblică de taină, mister și presupune relaționarea dintre Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat; cu alte cuvinte, aceasta nu înseamnă reducerea sensibilului la inteligibil sau materializarea duhovnicescului, ci comuniunea totală a omului cu necreatul, a persoanei umane cu Dumnezeu, dincolo de orice limitare a firii create. Pr. Rafail Noica încearcă să definească noțiunea de cuvânt, de cuvânt al Domnului, plecând de la existența a priori a ceea ce numește "cultura Duhului"5. Dincolo de nivelul prim, cel de informație al cuvântului, el mai semnifică, în tradiția religioasă, și împărtășire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cod specific: de la simplul limbaj bazat pe alfabetul morse până la tehnici mai complexe de comunicare. În volumul său dedicat experienței concentraționare feminine Strigat-am către Tine, Doamne 1, Doamna Aspazia Oțel Petrescu sublinia faptul că forme specifice ale discursului subversiv, create expres de către deținuți, asigurau dialogul văzut ca o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a ascezei spirituale în acel univers erau considerate de către regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rezolva această problemă, Kudreavțev înfățișează două teorii filosofice ale cosmogenezei: teoria regresivă și cea progresivă sau, altfel spus, teoria răsăriteană și cea occidentală. Aceste teorii implică orientarea spiritului și a materiei. Potrivit esenței, ele comportă elemente ale noțiunii de existență creată. Învățătura teologică asupra creației lumii combină cele două teorii ale cosmogenezei, punând accentul pe teoria progresivă. Revelația supranaturală este răspunsul la această chestiune, Dumnezeu fiind causa causorum. • Originea omului. Sub aspectul genezei, omul este creația lui Dumnezeu; sub aspectul naturii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că cunoașterea lor nu poate fi epuizată de un intelect finit, deoarece cauza acestei abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate drept efect aceea de a face aceste lucruri insondabile". Dacă așa stau lucrurile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu au suferit un salt semnificativ. Cîți dintre cei care se uită la programele TV sau deschid frigiderul cunosc principiile lor de funcționare - extrem de puțini; știu doar să îl folosească, să apeleze la aceste mijloace pentru nevoile lor, multe artificial create. "Intelectualizarea și raționalizarea crescîndă nu înseamnă deci o sporire generală a cunoașterii condițiilor de viață în care trăim. Ele înseamnă altceva, și anume cunoașterea sau credința că am putea afla oricînd cu condiția să vrem că, în principiu, nu există
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
informat, competent, capabil de discernământ, autonom și nici nu bănuiește că a fost deprins să reacționeze după o anumită schemă. Pentru a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții e gruparea indivizilor în structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora în acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate din afară. Cu alte cuvinte, ei sunt deprinși cu un sistem de practici sociale dorite de dirigenți. Dacă dorești ca individul să angajeze anumite atitudini și comportamente
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
trei dimensiuni este necesar a adăuga imediat, subliniind importanța, o dimensiune în plus, adesea uitată. Este vorba despre structurarea instituțională pe care regimul o prezintă și care este întotdeauna importantă, în numeroase tranziții, datorită moștenirii, adesea semnificativă, deoarece instituțiile, odată create, și (poate) stabilizate pentru o anumită perioadă de timp, părăsesc noul regim, chiar dacă vorbim despre un regim până atunci democratic. Să vedem acum cele patru dimensiuni mai semnificative. 1. Participarea. La nivelul interacțiunii dintre societate și instituții aspectul cel mai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
selecție corporativă. Corporatismul este, așadar, "un sistem de reprezentare a intereselor ale căror elemente constitutive, organizate într-un număr limitat de categorii individuale, obligatorii, necompetitive, ierarhic ordonate și diferențiate funcțional, sunt admise (în cazul în care nu au fost chiar create) de către stat, care le garantează un monopol de reprezentare, cu condiția asigurării controlului asupra selecției liderilor și a sprijinului" [Schmitter, 1974: 93-94]. Nu avem aici cadrul pentru a ilustra doctrina corporativă fondată pe ideea reprezentării pe baza profilului economic și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Pakistan) religia musulmană constituie un aspect important pentru legitimarea regimului sau pentru baza normativă politică cea mai relevantă, regimul instaurat în Iran este un fenomen cu totul nou. Este de studiat pentru că, fără dubiu, el configurează un regim de mobilizare creat inițial de un lider carismatic, Khomeini. Spre deosebire de alte modele menționate aici, nu au loc lupte pentru independență și nici nu poate fi vorba de transformări după cel de-al Doilea Război Mondial sau de mișcări totalitare (de orice fel). Noutatea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prin condiționarea liderului aflat la putere (prin cereri neprevăzute sau împiedicând schimbarea obiectivelor stabilite inițial de către regim). De aici apare recursul la demobilizare care, în cazul acesta, ca și în cel precedent, prezintă o componentă puternic coercitivă. Anumite structuri politice, create sau transformate de guvernanții autoritari, joacă, în principiu, un rol de legitimare, o activitate în acest sens putând fi desfășurată și de alte structuri, în special biserica și organizațiile colaterale. Hermet (1973: 467-468) a analizat în detaliu poziția organizațiilor religioase
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
jucători ai coaliției dominante, noua opoziție și anumite sectoare ale vechii opoziții? La aceste întrebări ar trebui să se răspundă fiecare caz în parte. Însă putem adăuga că pentru o conducere capabilă să efectueze tranziția, poate fi suficient pactul inițial creat (poate) chiar prin contribuția acesteia. Prin urmare, pe de-o parte există, adesea, un eveniment accelerator (de ordin intern sau extern). Pe de altă parte, putem reitera faptul că, în aproape toate cazurile, se ivește un actor, sau o fracțiune
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
teoriile schimbărilor de regim. O'Donnell, Schmitter și Whitehead [1986], în analiza lor, completată cu cele ale autorilor care au tratat cazuri specifice, se axează pe: caracteristicile regimului anterior; rolul acordurilor sau "pacturilor" între elite privitoare la instituțiile care trebuie create; reactivarea societății civile; rolul limitat al partidelor; importanța consensului, chiar și întâmplător, între instituțiile care se creează; relevanța primelor alegeri; incertitudinile întregului proces de tranziție. Este vorba, prin urmare, de un framework teoretic (sau de o schemă de analiză), în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de "urmare" - consolidarea fiind văzută ca o "urmare" a instaurării - ar trebui utilizat cu precauție, deoarece se referă la o consolidare începută imediat după terminarea instaurării. Este limpede că o consolidare începe atunci când noile instituții și reguli ale sistemului sunt create (sau restaurate) și încep să funcționeze. De exemplu, dacă se aprobă o nouă constituție sau se structurează noul sistem de partide, instaurarea sfârșește odată cu aprobarea legii fundamentale și cu emergența sistemului de partide, după alegeri; consolidarea începe imediat după această
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
posibilitatea producerii unor crize. Mai precis, privind regimul democratic din punctul de vedere al relațiilor dintre instituțiile de reprezentare, guvern și societatea civilă, consolidarea poate fi văzută și ca etapă de construcție a unor relații stabile între instituțiile guvernamentale recent create și structurile intermediare care se specializează în cadrul structurilor proprii și societatea civilă. Aceste relații stabile se dezvoltă în două direcții: de "jos în sus" (de la societate la instituții), și de "sus în jos" (de la instituțiile nou create la structurile intermediare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
materiale simple din nimic, împreună cu "infinită ei divizibilitate" reprezintă, așadar, misterul nedezlegat al cosmosului imaginat de Edgar Poe. Toate celelalte aspecte ale genezei repezintă acțiuni secundare, puse în mișcare de actul originar: Unitatea este tot ce afirm despre Materia originară creată; dar îmi propun să arăt că această Unitate este insuficientă pentru a explica formarea Universului material, fenomenele existente, dar și inevitabilă lui anihilarea. Odată cu particulă primordială, primul act al creației se încheie 21. Eterogenitatea, vizibilă astăzi, a formelor de manifestare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cunoscând toate secretele, cu excepția unuia singur, acționează asupra tuturor lucrurilor și călătoresc pretutindeni, prin simpla lor voința: - locuire [s.n.], nu a stelelor, care, pentru noi, par să fie singurele lucruri palpabile și, pentru înțelegerea cărora, plini de orbire gândim spațiul creat - dar acest spațiu - aceasta infinitate a cărei vastitate independența înghite umbrele stelelor - ștergându-le că pe niște non-entități din percepția îngerilor 7. Cunoașterea este trezire spirituală, ridicare a gândului, printr-o serie de transformări ale conștiinței, până la Cel Nevăzut, idee
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
artist must do violence to words, he hâș to jettison their expressiveness, and, thus, recover their active symbolism, thus reinvesting them with orphic powers. This way, Barbu confirms the magical power of poetry to call into existence new things, to create a world, endowed with meaning, which thus becomes real for uș. The poem, which, în its materiality, is but a relation of elements, thus comes to celebrate the mystery of the form that gradually and hesitatingly emerges from it; it
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]