3,849 matches
-
Ancora” "Romanul lui Mirel". Tot acum, e inclusă în repertoriul Teatrului Național piesa "Oameni feluriți", scrisă la 19 ani. Doi ani mai târziu, publică romanul " O moarte care nu dovedește nimic" (Ed. Cugetarea). În 1932, apare volumul "Parada dascălilor" (Ed. Cugetarea). Începe să colaboreze la „România literară” și la revista „Azi”, condusă de Zaharia Stancu. În „România literară”, publică un studiu intitulat, " Viața și moartea în opera D-nei Hortensia Papadat Bengescu". În decembrie 1932, participă la simpozionul organizat de Asociația Criterion
Anton Holban () [Corola-website/Science/298907_a_300236]
-
decât în secolul XIV, odată cu sosirea în zonă a meșterilor mineri sași și cu apariția cetății Baia, prima capitală a voievodului Dragoș, cetate a cărui nume înseamnă în româna arhaică același lucru ca și "mulde" în germana veche. Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscută și de străini (Moldau, Moldavie, Moldavia...). Apare deasemenea sub numele de Ruso-Vlahia, adică "țara românească dinspre ruși", prin analogie cu Ungro-Vlahia, anume "țara românească dinspre unguri". În Țara Românească, Muntenia mai era numită și
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
în anul 1908, în clasa lui profesorului Iuliu Valaori. După absolvire devine profesor de greacă și latină liceul din Alexandria (1912) și mai apoi la Seminarul Central din București (1913). În anul 1922, își dă doctoratul cu teza „"Tradiție și cugetare în literatura greacă"”, avândul ca îndrumător pe D. Burileanu, în fața comisiei formată din Nicolae Iorga, Iuliu Valaori, D. Evolceanu și R. Ortiz. Din 1923, Cezar Papacostea îndeplinește funcția de profesor de limba și literatura elină din cadrul Universității din Iași unde
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
comitatul Bihor. Tatăl său s-a numit Mihai Mangra și a fost preot. Mama sa a fost Maria Mangra, născută Ceontea. În unele lucrări au fost vehiculate informații eronate privind data și locul nașterii lui Vasile Mangra. Astfel în Enciclopedia Cugetarea este indicat 1852 drept an al nașterii, iar drept loc al nașterii localitatea Budureasa. A fost botezat la data de 30 mai 1850. La botez a primit numele de Vicențiu. A urmat studii primare în satul natal și la școala
Vasile Mangra () [Corola-website/Science/307190_a_308519]
-
României nu au o stemă proprie. În actele emise este utilizată stema țării. Totuși, Senatul și Camera Deputaților au câte un însemn heraldic propriu: De asemenea, câteva dintre ministere au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de Constantinopol cu numele de Calinic al IV-lea, dar a rămas în scaun doar șase luni. Este autor al câtorva lucrări rămase în manuscris. „S-a arătat a fi bărbat erudit, apărător al dogmelor ortodoxe, statornic și înalt la cugetare.” A murit în locul său de naștere. Calinic a avut și el aceeași disputa asupra Satelor Hănești, cu episcopul Hușilor, Ierotei, conflict care reizbucnește în anul 1745, încheindu-se prin re-acceptarea reciprocă a arbitrajului din 1715. În jurul anului 1750, Filotei, Mitropolitul
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
calendarul apărut la tipografia "Buciumul român" și, apreciat de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, începe să colaboreze la "România literară", unde îi apar versuri și narațiunea istorică "Logofătul Baptiste Veleli". În anul 1854 își grupa în volumul "Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii" câteva dintre lucrările sale de debut, iar în 1855 scrie romanul "Coliba Măriucăi", inspirat din realitățile vieții comunității roma și romanul "Coliba unchiului Tom" al scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe. În timpul studiilor la Paris Urechia frecventează cercurile
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
se bucură de viață personală, mai totdeauna sacrificată pe altarul vocației, relegată mereu în planul secund, și nici acolo îngăduită. Ciudat e că Stere nu și-a cunoscut formula temperamentală. Se credea nu un militant, ci un intelectual înclinat spre cugetare și elaborarea de ample lucrări sociologico-doctrinare. A spus-o nu o dată , ca în această confesiune către Francisc Rainer: "Eu nu sunt om politic. Eu sunt un publicist, un om care gândesc asupra lucrurilor importante, de interes obștesc și care simt
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
de activitate morală, idei și gânduri potrivite și cuvenite, e cu neputință să se păzească nestinsă lumina darurilor. Pentru că tot darul duhovnicesc are lipsă de o deprindere (aptitudine) corespunzătoare cu el, care să-i toarne neîncetat, ca un untdelemn, materia cugetării, fiind păstrat prin deprinderea celui ce l-a primit. Pâlniile celor șapte candele ale candelabrului, sunt așadar deprinderile, (aptitudinile) corespunzătoare cu darurile dumnezeiești ale Sfintei Biserici. Din ele înțelepții și neadormiții paznici ai bunurilor dăruite varsă, ca din niște vase
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
hrănită de untdelemn lumina candelei se stinge cu siguranță, la fel fără Sfintele Scripturi nu se poate dobândi cu adevărat substanța dumnezeiească a înțelesurilor și fără deprinderea capabilă să primească ca un vas, aceste înțelesuri, nu poate lua naștere o cugetare demnă de Dumnezeu, iar lumina cunoștinței din daruri, nealimentată de înțelesurile dumnezeiești, nu poate fi întreținută nestinsă de cei ce o au. Așadar înălțându-ne privirea la înțelesul duhovnicesc, cuvântul nostru a asemănat candelabrul cu Biserica; lampa cu Dumnezeu cel
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
legea duhului (26). Iar "obroc", cugetul pământesc al cărnii, adică legea pătimașă a trupului. Legea harului nu trebuie pusă sub acesta, ci în suflet care e cu adevărat un sfeșnic de aur, ca să lumineze prin fulgerările faptelor dreptății și a cugetărilor înțelepte, tuturor celor din casă, adică din Biserică, sau din lumea aceasta, în felul acesta cel ce poarta această lumină îi face pe privitori să imite binele și să slăvească și ei prin faptele virtuții și nu numai prin simpla
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
aceste șapte; candele sunt ochii Domnului, care privesc peste tot pământul".558 "Și șapte pâlnii la candelele de pe el". Pâlniile sunt deprinderile cu făptuirea și contemplația ale celor vrednici să li se împartă darurile dumnezeiești. Din acestea ei varsă substanța cugetărilor tainice, cum ar vărsa untdelemn din niște vase, păstrând nestinsă lumina darurilor Duhului (28). Iar prin cei doi măslini să înțelegi, precum am spus, cele două Testamente (29). Cel de-a stânga lămpii e Testamentul Vechi, care procură neîncetat puterii
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
de la stânga lămpii, adică a lui Dumnezeu Cuvântul cel întrupat, ar oferi rațiunii, prin simțirea (percepția simțurilor) înrudită cu ea, modurile de activitate în vederea virtuții, desprinzându-le din lucrurile sensibile. Iar cea spirituală sau duhovnicească, de la dreapta, ar culege, prin cugetarea înrudită cu ea, rațiunile din lucruri, în vederea cunoașterii duhovnicești (34). Și așa prin amândouă umplem diferitele deprinderi corespunzătoare cu darurile duhovnicești, cu vederi active și contemplative, întocmai ca pe niște pâlnii ale candelelor, păzind nestinsă lumina adevărului. Sau, înțelegând locul
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
vârstă idilică în satul Humulești (astăzi parte a orașului Târgu Neamț) la o adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele urbane Fălticeni și Iași. Cursul narațiunii este întrerupt adesea de îndelungate monologuri ce exprimă cugetările și sentimentele lui Creangă. Textul însuși este remarcabil prin utilizarea unui vocabular caracteristic bogat în particularități dialectale din zona Moldovei. "" a fost editată și publicată de mai multe ori, și este văzută ca o lucrare clasică a literaturii pentru copii
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
studiile în învățământul superior, trebuie să depună un examen de bacalaureat. Scopul acestui examen este de a verifica cunoștințele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante și mai ales de a dovedi influența studiilor făcute asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecționa dintre absolvenții liceului pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare.
Bacalaureat () [Corola-website/Science/303217_a_304546]
-
nu fii nevoit a trage în ai tăi... Aici ți s-ar părea o crimă să omori, pe când aiurea, oriunde, ți-ar fi indiferent sau ai socoti c-ai făcut o vitejie...”". În "Caiete", p. 220, Liviu Rebreanu notează următoarea cugetare antirăzboinică: „Un vers de Goethe e mai prețios decât o bătălie câștigată. Niciodată poporul nu vrea război. Numai conducătorii vor, fiindcă ei stau acasă și trimit la moarte numai poporul”. În schimb, oamenii simpli se înfrățesc între ei împotriva războiului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
înflorire atât în agricultură, cât și în atelierele meșteșugărești, navigație, comerț, etc. Înflorirea vieții social-culturale a Atenei a făcut din aceasta unul dintre cele mai importante centre economice, politice și culturale. Astfel, o parte a cetățenilor, care aveau înclinații spre cugetare și artă, se puteau dedica filosofiei, literelor, sculpturii, etc. Conducătorii democrației ateniene, dornici să ducă faima cetății lor, au stimulat dezvoltarea teatrului tragic, teatru cu un vădit rol educativ. Spectacolele, care se țineau în aer liber, erau urmărite de zeci
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
Letonia - d. 9 octombrie 1950, Göttingen) a fost un filosof german, principal reprezentant al filosofiei idealiste, unul dintre cei mai sistematici și mai productivi filosofi din secolul al XX-lea, întemeietor al " ontologiei critice" - formă specifică în orientarea ontologică a cugetării contemporane. Preocupat de o nouă formă a sistematicii filosofice, el s-a impus totodată ca un reputat istoric al filosofiei și al culturii în genere. s-a născut la 20 februarie 1882 în Riga (Letonia, pe atunci aparținând Rusiei) într-
Nicolai Hartmann () [Corola-website/Science/302691_a_304020]
-
a anunțat că Bela Kun a fost executat în GULAG pe 29 august 1938. A fost reabilitat în 1956 pentru a celebra înăbușirea revoluției anticomuniste ungare de către trupele sovietice chemate în ajutor de către colaboraționistul maghiar Janos Kadar. Lucian Predescu. Enciclopedia „Cugetarea”, 1939, pag. 470, col. 2. Ungaria și istoria ungurilor, Centrul European de Cercetări și Studii Istorice, Editura Europa Nova, Veneția, 2001
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
ceea ce este făcut nu este prin fire făcător de îndumnezeire, odată ce nici nu poate cuprinde pe Dumnezeu<footnote Același teolog român, Părintele Stăniloae, precizează: „Rațiunea este o putere practică, prin care judecăm ce e bine de făcut și ce nu. Cugetarea (funcție a minții) cunoaște rațiunile definite ale lucrurilor create. Dar după ce am terminat cu cunoașterea acestora, pe Dumnezeu nu-L mai putem cunoaște prin vreo putere naturală a noastră, căci Cel infinit nu poate fi cuprins de puterile noastre intelectuale
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
are nimic care să-i fie cauză, fiind în El Însuși cauza tuturor ființelor”. Conchizând, subliniem subtilitatea de care dă dovadă Sfântul Maxim, căci el nu doar a reluat sau a corectat introspecțiile predecesorilor săi, ci a oferit și propriile cugetări. El restaurează idealul origenist conform căruia aspirațiile tuturor ființelor raționale vor culmina într-o stază reală, o stabilizare o dată-pentru-totdeauna, ca scop al întregii mișcări a creaturii. Ca și Sfântul Grigorie de Nyssa, el exclude potențialul recăderii sau amânării prin
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Diferite subiecte istorice, aflate în cronicari (mai ales în Neculce) sau imaginate, sunt dezvoltate în versuri de o perfectă corectitudine, în care se vede multă simțire și o mare iubire de țară. Acestea l-au făcut popular și multe din cugetările exprimate într-un stil sentențios au devenit niște maxime foarte des întrebuințate. Astfel ne-a arătat patriotismul femeii române dus până la sublim în persoana mumei lui Ștefan cel Mare; a cântat sentimentul datoriei care ducea pe român până la moarte; ne-
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
scurt timp de Academia Franceză, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondență, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul "Lucile Decaux". Începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru răniți la București, unde a rămas sub ocupație germană, a servit drept prețioasă sursă de informații pentru
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
Editura Aubier, "Etre et Avoir (A fi și a avea"). Această operă este, de fapt, o continuare a "Jurnalului filozofic", de la data de 10 noiembrie 1928 până la 30 octombrie 1933, urmată de o suită de patru eseuri "esențiale” pentru practicarea cugetării moderne. În "A fi și a avea" - pe lângă distincția fundamentală postualtă în titlu și explicitată pe larg pe parcursul cărții - Marcel inaugurează o metodă cu totul nouă în contextul reflecției contemporane. Prin această operă, filosofia “concretă” și “neosocratismul” marcelian sunt introduse
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
BiblioPolis. - 2004. - Vol. 10, Nr. 2. - P. 40-43. Pohilă, Vlad. Dualul ex-iugoslav: ieri și azi, posibil și mâine: [despre lit. și cultura din Serbia și din Slovenia] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. - 2006. - Nr 3. - P. 50-63. Pohilă, Vlad. Indice tematic la “Cugetări” [de N. Iorga] / Vlad Pohilă // Iorga, Nicolae. Cugetări.-Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 281-322. Pohilă, Vlad. [Inițiere, pentru elevi, în ortografia limbii române] / Vlad Pohilă // Dicționar ortografic al limbii române (DOR). - Ed. a 2-a. - Chișinău, București; Litera, Litera Internațional, 2003
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]