4,039 matches
-
din alte colecții sau din vorbirea curentă"240, apreciază D. Vatamaniuc. Nici exemplele pe care le pune la dispoziție epica populară nu sunt neglijate de jurnalist care recurge la versuri din baladele populare pentru a discredita declarațiile adversarilor politici. Literatura cultă este valorificată de Eminescu în ilustrarea concepțiilor politice, iar apelul la fragmente literare edificatoare devine o practică constantă a scrisului jurnalistic eminescian. "Poetul pune în discuție în scrisul său problemele fundamentale, pe care le tratează cu mijloacele specifice fiecărui domeniu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
băbește, sunt desfăcute în pilduri, prefăcute în teatru monologic, spuse în serios și luate-n râs, cu o invenție verbală, cu o proverbialitate neasemuite în care e ceva din Creangă și din Anton Pann, dar subtilizat, adus la complexitatea gândirii culte"312. Condamnat pentru virulența limbajului folosit, pentru duritatea exprimării, pentru utilizarea invectivelor și a calificativelor degradante în prezentarea adversarilor politici, Eminescu răspunde unor astfel de critici într-unul din articolele sale, publicat în paginile Timpului: Nu alegem vorbele după cum îndulcesc
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
într-un tot din care se degajă tragismul și duioșia. Sentimentele ce îi animă pe cei doi amintesc de marile iubiri din literatura universală. Implicațiile adânci ale dramei cuprinse în baladă au constituit punctul de plecare al mai multor creații culte. În poezia Meșterul Manole, C. Bolliac prelucrează motivul în spiritul ideilor pașoptiste, pe când N. D. Popescu, în nuvela cu același nume, nu depășește descrierea meticuloasă a faptului brut. Meșterul Manole, drama lui Victor Eftimiu, preia întreaga fabulație, subliniind valoarea simbolurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
transcrisă uneori de dascăli bisericești, de călugări și chiar de preoți. Așa se explică prezența elementelor apocrife și mai ales a citatelor biblice în o. de nuntă, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să atribuie acestei specii o origine cultă, religioasă. Investigații amănunțite au arătat însă că, de fapt, toți autorii indicați de manuscrisele ce păstrează o. de nuntă, precum Grigore Lehaci din nordul Moldovei, transilvăneanul Ilie Șerban, Iosif Popovici, Ilie Logofăt și alții, nu au făcut decât să noteze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al fraților minori, acum mult mai numeroși decât micul grup
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în „Historia Anglorum” (1250-1255), în această adnotare din anul 1235: «În aceste vremuri, Ordinul Predicatorilor și al Minorilor (le pune împreună) a început să crească și să prospere în așa măsură, încât, fie datorită locuințelor, fie datorită numărului fraților, foarte culți, cât și a faimei pregătirii și a predicării lor, poate fi așezat alături de cele mai renumite mănăstiri» (în MGH, Scriptores, XXVIII, 408). Fragment din MATTHAEUS PARIS, Chronica maiora, în MGH, Scriptores, XXVIII, 128. Pasajul, care nu se găsește în TM
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
într-adevăr, până în vremurile noastre, mai bine și într-o manieră mai sfântă decât cea a predicatorilor. De aceea, multe persoane, bărbați și femei, doritori să imite cele două ordine, au îmbrățișat forma lor de viață. Clerici nobili și foarte culți, părăsind pozițiile lor, onoruri, bogății și averile părinților, din dragoste față de Dumnezeu, li s-au alăturat lor. După aceea, femeile, unele fecioare, altele căsătorite sau văduve, altele prostituate, nobile și de condiție modestă deopotrivă, supunându-se direcțiunii lor și acceptându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
De voi reuși să duc la bun sfârșit acest lucru, voi fi și eu mulțumit; dacă, însă, dimpotrivă, nu voi reuși, va trebui să fiți îngăduitori deoarece, așa cum știți, nu m-am apucat de această lucrare pentru că sunt o persoană cultă, ci pentru că voi m-ați constrâns. Referitor la succesiunea anilor, dacă am greșit în vreun loc din cauza uitării, ceea ce e destul de natural pentru un om înaintat în vârstă și obosit, cer iertare cititorului, cerându-i ca, acolo unde va găsi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și avea în față carne gata să fie mâncată, l-a întrebat pe fratele Petru: «Domnul meu Petru, ce vom face acum?». Iar el a răspuns: «Ah, domnule Francisc, ceea ce vreți dumneavoastră, fiindcă autoritatea vă aparține». Deoarece fratele Petru era cult și nobil, fericitul Francisc, din politețe, respectându-l, îl numea «domn». Iar acest respect reciproc a rămas mereu între ei, atât când se aflau dincolo de mare, cât și în Italia. În cele din urmă, fericitul Francisc a încheiat: «Să mâncăm
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Regensburg. Apoi fratele Cezar, străbătând căile celor care îl precedau, îi încuraja pe frați în înfăptuirea binelui prin cuvânt și faptă. 25. În același an, când fratele Cezar a ajuns la Würzburg, a primit în Ordin un tânăr abil și cult, pe nume Hartmuth. Frații italieni, nereușind să-i pronunțe numele, i-au dat numele de Andrei, fiindcă fusese primit în Ordin în ziua Sfântului Andrei. Acesta a devenit în scurt timp preot și predicator și, ulterior, a fost numit custode
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
roman și judecător, născut la Civita Castellana. 52. Acesta, la sfatul ministrului [provincial] din Franța, l-a exonerat pe fratele Albert din Pisa de responsabilitatea administrării Germaniei și l-a înlocuit cu fratele englez Simon, custode al Normandiei, o persoană cultă și mare teolog. 53. Fratele Simon, venind în Germania cu fratele Iulian, care ulterior a compus viața fericitului Francisc și a fericitului Anton, într-un stil elegant și o melodie frumoasă, a convocat la Köln capitulul provincial ce trebuia celebrat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
același capitul, frații au fost înștiințați de canonizarea fericitului Francisc. Fratele Ioan din Pian del Carpine, așadar, dorind să onoreze și să exalte Saxonia, a trimis în calitate de prim lector la Magdeburg pe fratele Simon împreună cu alte persoane virtuoase, oneste și culte: fratele Marquardus cel Înalt din Aschaffenburg, fratele Marquardus cel Mic din Mainz, fratele Conrad din Worms și mulți alții. 55. Fratele Ioan din Pian del Carpine era o persoană corpolentă și mergea călare pe un măgar. Oamenii din acea vreme
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Autorul prezintă, pe de o parte, umilința stilului de viață sărac, iar pe de altă parte, evidențiază admirația și faima de care se bucură franciscanii: sunt cei mai umili și cei mai săraci, dar, în același timp, sunt cei mai culți și cei mai apreciați. Trebuie găsit un echilibru între exigențele aparent contradictorii ale simplității, sărăciei și minorității la care ține cu încăpățânare, dar nimeni nu ține mai mult ca el la gloria înțelepciunii, a predicării și a [practicării] spovezii. Acestea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și puritatea împreună cu bucuria explozivă a dragostei fraterne, adică faptul de a sta împreună împărțind mâncarea, îmbrăcămintea și adăposturile sărace într-un mod absolut egal, chiar dacă frații proveneau din medii atât de diferite: bogați, săraci, nobili, laici, ecleziastici, cavaleri, persoane culte sau fără pregătire. Ceea ce unește totul și pe toți este Regula «așa cum fusese scrisă de Sfântul Francisc prin inspirația Duhului Sfânt» (nr. 86: FF 2511). Există o raportare continuă a fraților la Sfântul Francisc, chiar dacă nu l-au văzut niciodată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Londra, care pentru o anumită perioadă de timp fusese mut, dar și-a redobândit graiul la Barking, prin mijlocirea Sfintei Etelburga, așa cum mi-a spus chiar el. El fusese prietenul judecătorului Angliei, Hubert de Burgh, și chiar dacă era laic și cult, așa cum se spunea, și un croitor foarte vestit, a fost admis să îmbrace haina la Londra, pe când frații nu dispuneau încă de teren pe care să se poată construi, nici de o capelă. Al treilea era fratele Jocelyn din Cornhill
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în tăcere, a exclamat: «Ce rușine pentru voi, ca un frate lipsit de cultură să vă depășească meritele înaintea lui Dumnezeu». Apoi a continuat: «Și fiindcă știința umflă (cf. 1Cor 13,4), dar iubirea este cea care edifică, mulți frați culți ce sunt foarte respectați... vor fi un nimic în împărăția veșnică a lui Dumnezeu»]. 70. Un lector eminent, care a studiat cu mine la Oxford, avusese întotdeauna obiceiul, în timp ce maestrul preda și disputa, să nu-l asculte și să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Lor le-a urmat papa Grigore al IX-lea, care l-a înscris în cartea sfinților, fiind de-acum renumit pentru atât de multe minuni» (p. 49). Sfântul Francisc și animalele 7. ...Astfel, în Ordinul meu am văzut unii frați culți, învățați și de mare sfințenie, pierzându-se în lucruri inutile, în așa fel încât au fost considerați de alții oameni ușuratici; adică se joacă și glumesc cu ușurință cu un șoricel, un cățeluș sau vreo vrăbiuță, dar nu în modul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-lea la conciliu pentru depunerea lui Frederic, prin scrisori speciale, pe care eu le-am văzut; dar el s-a scuzat că este în vârstă și l-a trimis în locul său pe fratele Ioan din Parma, un om sfânt și cult, care mai apoi i-a urmat la conducerea Ordinului (p. 254). Însoțitorii Sfântului Francisc și alți frați din prima generație 16. Pe când traversam Marca de Ancona și mă îndreptam spre Toscana, acolo unde eram repartizat, trecând prin Città di Castello
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
1,19). Pentru a putea fi realizată această reuniune a tuturor miniștrilor într-un capitul general, cu scopul de a-l demite pe fratele Elia, s-a implicat mult fratele englez Arnolfo, din Ordinul Fraților Minori, un om sfânt și cult, zelos și promotor al Ordinului, care în acea vreme era confesor în Curia papei Grigore al IX-lea. A noua vină a fost aceea că, știind că era în proiect această reuniune a miniștrilor în vederea demiterii sale, a trimis obediențe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Ordinul Fraților Minori și în cel al Predicatorilor care, dacă ar fi în rândul clerului diecezan, ar putea foarte bine să aibă acele venituri pe care le au ei și chiar mult mai mult, fiindcă nobili, bogați, persoane puternice, culte și înțelepte au fost și sunt ca ei, și foarte bine ar putea fi preoți, arhipreoți, canonici, arhidiaconi, episcopi, arhiepiscopi, poate patriarhi, cardinali și papi, la fel ca ei. De aceea, ar trebui să recunoască că le-am lăsat lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cel din Lyon, în aceeași zi (anul 1247), a ajuns și fratele Ioan de Pian del Carpine, care se întorcea de la tătari, acolo unde fusese trimis de papa Inocențiu al IV-lea. Fratele Ioan era un om foarte abil, spiritual, cult și mare orator, expert în multe lucruri, și fusese deja ministru provincial în Ordin. El ne-a arătat cupa de lemn pe care o ducea papei, pe fundul căreia era imprimată, nu de mâna unor pictori, ci prin intermediul unor constelații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe mare, am ajuns la Marsilia, și de la Marsilia m-am dus la Hyères pentru a-l vedea pe fratele Ugo din Bariola, numit și Digne, iar în Italia, fratele Ugo de Montpellier. Acesta era unul dintre ecleziasticii cei mai culți din lume și un predicator renumit, drag clerului și poporului, foarte abil în dispute și pregătit în orice domeniu. Îi depășea pe toți, avea ultimul cuvânt în toate chestiunile, era un foarte bun orator și avea o voce puternică, asemenea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
funcție, din cauza lacunelor sale, atât în ceea ce privește elocvența, cât și alte aspecte. 4. În același capitul, a fost ales cel de-al optulea ministru, fratele Ioan din Parma, care a ocupat funcția timp de nouă sau zece ani. Fiind o persoană cultă și foarte spirituală, a fost trimis de suveranul pontif la împăratul grecilor, cu scrisori foarte elogioase, în care domnul papă îl numește «Îngerul păcii». Pe când se afla acolo, l-a edificat foarte mult pe împărat atât prin viața, cât și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a chemat doar pentru mântuirea noastră. De aceea, vreau să ne răspândim printre oameni și să aducem ajutor lumii aflate în pericol prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu și a exemplelor de virtute». Noi am răspuns cu umilință: «Noi nu suntem persoane culte, suntem frați laici, ce am putea face pentru mântuirea lumii?». Ne-a răspuns: Mergeți cu încredere în Providența lui Dumnezeu», apoi a început să ne explice, așa cum putea, pentru a le imprima în inimile noastre, două versete. Pe primul - «Oferă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
urcă la catedre, pe când Regula spune: «Cei care nu știu carte, să nu se preocupe să învețe, etc.?», iar Evanghelia afirmă că nu trebuie să ne chemăm învățători? (cf. Mt 23,8). Eu spun că Regula nu interzice studiul fraților culți, ci acelora care nu știu carte și fraților laici. Într-adevăr, vrea ca fiecare, conform îndemnului Apostolului, să rămână în acea vocație la care a fost chemat (1Cor 7,20-24), astfel că nimeni nu trebuie să treacă de la starea laicală
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]