6,333 matches
-
să prezint pe domnul Maung Wa Sao. Și iată-l, un tânăr zvelt de douăzeci și șase de ani, Îmbrăcat cu o cămașă albă fără guler și pantaloni sport de culoare Închisă, cu părul negru și strălucitor și o tunsoare cuminte, și ochi absolut minunați: expresivi, buni, inteligenți și plini de Înțelepciune. Se adresă noului grup pe care-l lua În primire: Vă rog, prefer să-mi spuneți Walter. 6tc "6" Salvând peștii de la Înectc "Salvând peștii de la Înec" C ând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să-și croiască drum prin vegetația deasă a junglei, pășind În urma lui Pată Neagră care tăia o cărare În hățiș. Bennie se lovi peste frunte. —Walter ne-a spus că o să mergem puțin pe jos. Halal eufemism! Precum niște școlari cuminți, Îl urmară cu toții pe Pată Neagră În pădurea tropicală. Nici măcar nu știau cum Îl cheamă. Și totuși, l-au urmat orbește, de bunăvoie, apropiindu-se din ce În ce mai mult de un trib care-i aștepta de o sută de ani. 10tc "10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
simt că nu ar trebui să aibă. Mă includ și pe mine aici, pentru că și eu am făcut cândva la fel. Dar eu eram doar un copil pe când Harry era un adult cu doctorat În psihologia comportamentală. S-a dus cuminte spre marginea apei, privind În gol și Încercând să-și dea seama unde erau Marlena și ceilalți. Ceața de pe lac se ridicase de mult, dar el tot nu vedea nimic, ci doar un viitor nesigur. 12tc "12" Supraviețuitorii lui Darwintc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
deghizării de sensuri, a structurilor imbricate, o manie a cifrului; șiruri de chei vechi, sticluțe de poțiuni farmaceutice arhaice, sugestii de mail art, fizionomii de tip "les annees folles", clepsidre minuscule, brevete de meserii de odinioară ș.a.m.d. stau cuminți și straniu evocatoare în sertarele unor cufere de lemn fără vârstă. însumare pseudo-aleatorie de semnificații, deopotrivă coborâre și rupere din timp, cult al arhaicului potrivit în formele unei modernități ce anulează granițele spațiale și timpul linear. Aceste două pasiuni ale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se potrivea. înăuntru găsi surprins o "Planetă de tânăr", veche, zdrențuită și îngălbenită de vreme. Câteva fraze se deslușeau totuși: Ai mintea ageră și ești iute de mână. Vei fi funcționar destoinic sau un meseriaș dibaci. Vei lua o fată cuminte pe care o cheamă Lucreția și nu vei avea necazuri cu ea. Să-ți ții cu grijire stomacul și măruntaiele, căci boala lor îți poate fi fatală. Dacă treci de vârsta de douăzeci și trei de ani, vei trăi până la
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acceptă ceea ce dați, mai vreți mă rog, să mai și primiți”. Și ne mai bubuie un impozit peste cap, sau peste bot, ce mai contează unde, așa ca învățătură de minte, fiindcă după părerea sa, nu suntem de fel copii cuminți și încă mai îndrăznim să mișcăm în frontul instituit de el. Iar ca refren la melodia cu impozitările pe care ne-o tot cântă de o bucată de vreme, se aude în surdină chestia cu concedierile ce vor continua pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
înțelese, dar care făceau bine numai prin murmurul lor. Încet, pe frunte, pe obraz, pe sâni, pe șolduri, pe coapse. Plăcerea ei se ținea de mâna mea, în mișcarea care o făceam, ca prinsă cu clei. "Și era bună și cuminte, și deșteaptă, și îi era dragă... și o să se mândrească de ce diferită o să fie de altele. Și o s-o facă bucuroasă, mereu bucuroasă"... Calm, bine, dar ea ar fi voit ca farmecul să continue zile întregi, și eu mă plictiseam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
neînsemnate, care nu tulburau șopotul ei dulce. Un gest familiar de-al ei: cum scotea bluza, pe cap, apucînd-o cu mâinile cruciș, de cele două laturi. Toți spuneau: "Cum s-o fi uitând Sandu la ea! Nu e nici prea cuminte!" De fapt, când lipseam, își trecea timpul mereu cu alții. Uneori chiar era numai cu câte unul, făcea haz de el, vorbea, citea cu el alături. Dar niciodată n-am crezut că asta înseamnă ceva periculos. Acei cu care rămânea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spirit local: "E așa de mică grădina, că dacă s-ar culca un măgar, i-ar rămâne coada afară"! Miercuri. Pe stânci cu Irina. Am cățărat-o cu de-a sila. Până la mine s-au suit niște oițe bune și cuminți. Picioarele lor sunt țepene și ne-terminate parcă. De fug, pocnesc pământul ca niște bastoane de lemn. Pupilele și le țin în vârful irisului: persoane încrezute. Le privesc cumințenia și-mi dau lacrimile. Irina nu pricepe prostia mea, și eu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
El spuse ceva solemn, cu un deget în sus, desigur: "Vezi că am avut dreptate!" Și apoi o trase la el, prefăcîn-du-se că se joacă, de fapt s-o hotărască. O strânse tare, o sărută, pe gură, și fata acceptă cuminte strânsoarea. Apoi se depărtă de ea. Ea rămase puțin descumpănită, apoi își recăpătă surâsul vesel și tinerețea, și o porni în altă direcție, printre pomi. Din drum mai întoarse capul după bărbatul care se depărta alene, neatent, și mai aplecat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
n-o cunoșteau decât din vedere o găseau complect neînsemnată. Și spuneau termenul cel mai dureros, pentru că dădea impresia de perfectă imparțialitate: "urîțică". Se mirau că-mi pierd atâta vreme cu ea. Le făcea și impresia că nu e prea cuminte. Mi-aduc aminte de un bătrân care se ocupa cu analizele omenești, și care, văzînd-o odată lângă mine nenorocită, cu o culoare străvezie în ochi, mi-a spus: "De ce n-o lași în pace! O să-ți faci numai rău! E
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
indispensabile unei intelectuale. De atunci m-am întrebat întotdeauna cum se pot uni doi oameni pentru toată viața. Menajul meu nu putuse duce mai mult de două săptămâni, cu toate condițiile excepționale în care fusese făcut. Se lasă blând noaptea, cuminte, ca să nu mă tulbure și să mă împace. De mai departe se aude un piano. Sunete înăbușite, nedistincte, cu atât mai odihnitoare. Simt gândul meu legănat de unduirea lor. N-am decât frică să nu înceteze. E greu de trăit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
grație ei. Nu se mai vede nimic. Cerul s-a apropiat de mare, scoica uriașă s-a închis, cuprinzîndu-mă. Și dacă ar pune cineva urechea, ar auzi desigur accente elegiace însă prinse în cadențe măsurate după regulile clasice, ordonate și cuminți: POATE A LUNECAT... Paris, 1926 Porspoder, 1929 IOANA În sfârșit, automobilul de curse părăsi centrul Bazargicului, coborî pe ulițe chinuite, o porni pe pământul galben, neted, printre lanurile de grâu tremurând și schimbând culorile ca marea cea așa de apropiată
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cercetez mai de aproape și nici n-am voit să limpezesc misterul. Prin fața casei noastre trece un râuleț destul de murdar, care se lărgește brusc și se varsă în marea de aproape. Marea pe aici, strânsă bine în golf, este destul de cuminte, nu se înfurie niciodată, cel puțin în anotimpul acesta, așa că râulețul rămâne în fiecare zi identic. Pe dânsul se agită, fără să le oprească nimeni, gâște și rațe. Le privesc deseori de pe o înălțime de lângă casă; stau pe niște pietre
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pisc cât de înalt pe care el să nu fi fost. Două zile de emoții puternice, trăite împreună, apropie distanțele dintre oameni. Când ne-am întors din nou la automobil, regretam că trebuie să părăsim pe băiețașul deștept, drăguț și cuminte. El, fluturând mâna între eternitatea ce se așeza din nou între noi și el, ne-a strigat: "Mergeți cu Dumnezeu!" Este oribil felul cum se despart doi oameni care s-au iubit. Două rude îndepărtate, doi prieteni, două cunoștințe vagi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
considerăm, instinctiv, ca o impietate. Parcă am fi bătrâni și ne facem socoteala vârstei pierdute zadarnic, cu multă melancolie, dar fără revoltă. Sărutările între noi sunt rare, frățești, fără perversitate. Ne simțim obosiți. Zilele mai calde ca totdeauna și marea cuminte, legănîndu-se în cadență, ne influențează în această amorțeală. Câmpie care a fost odinioară plină de flori și de iarbă proaspătă, pe unde a trecut un uragan. Ioana spuse tînguitoare: - Cred că nimic nu s-ar mai putea întîmpla, că am
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
unii, Meritul este divin... Aș fi fost precum străbunii Sub colaci, colivă, vin. Nu doresc din toate astea Care vin din Babilon, Să se-ncheie brusc povestea Ca linia de creion. Nici nume pe placa plată. Oameni buni, cu minți cuminți; Tot ce-am scris e o răsplată Celor ce mi-au fost părinți. 28 decembrie 2004 REFLECȚII (CLXVIII) Sunt multe Iude printre noi, Fără să-i mustre eul, Trăind când neamul e-n nevoi Doar cu dolari, nu leul. * Unii
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
menită să scape țara de desfrâul partidelor, să consolideze finanțele, să purifice viața publică etc. Joîo Franco nu uitase nici unul din elementele mesianice ale propagandei sale electorale, care se dovedise atât de norocoasă. Programul, privit la rece, era un program cuminte și înțelept - singurul, de altfel, care ar fi făcut posibilă o guvernare continuă și coerentă, dezrobită de tirania Parlamentului. Numai că, aproape nimeni în Portugalia nu dorea un asemenea program cuminte și înțelept; pentru simplul motiv că autorii lui - Don
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de norocoasă. Programul, privit la rece, era un program cuminte și înțelept - singurul, de altfel, care ar fi făcut posibilă o guvernare continuă și coerentă, dezrobită de tirania Parlamentului. Numai că, aproape nimeni în Portugalia nu dorea un asemenea program cuminte și înțelept; pentru simplul motiv că autorii lui - Don Carlos și Joîo Franco - nu erau iubiți; nu erau, cum se spune, populari. Îndeosebi Don Carlos nu era iubit de portughezi; un rege care nu fusese niciodată aclamat de mulțime, pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la îndemînă, nu e greu să reconstituim acei ani hotărâtori, 1910-1915, pe care i-a petrecut învățînd, meditând și pregătindu-se pentru profesorat. Pentru că nu încape îndoială Coimbra a fermecat de le început mintea și sufletul acestui tânăr sfios și cuminte, iar liniștea savantă a Cetății Universitare i-a apărut - de îndată ce a trecut de Porto Ferrea - drept singura care îl putea consola de paradisul pierdut al sacerdoțiului în Santa Comba. Atât de mult s-a îndrăgostit Salazar de Coimbra, încît n-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
bloc, da. Ce face acolo? Baie. Face baie. Și mama lui e acolo? Mama. [Nu m-am gândit și la asta... Adică trebuie să existe și o mamă paralelă...] Este mama lui acolo în bloc? Da, e. Este... Și Agu-i cuminte? Agu cuminte acolo. [vezi precizarea] Acolo stă el? Acolo. Sus? Sus. Da... Hai să nu-ți fie frig, hai dă-te jos de la geam că e frig. Se mai uită o dată la alter-ego-ul lui din lumea paralelă și coboară de pe
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Ce face acolo? Baie. Face baie. Și mama lui e acolo? Mama. [Nu m-am gândit și la asta... Adică trebuie să existe și o mamă paralelă...] Este mama lui acolo în bloc? Da, e. Este... Și Agu-i cuminte? Agu cuminte acolo. [vezi precizarea] Acolo stă el? Acolo. Sus? Sus. Da... Hai să nu-ți fie frig, hai dă-te jos de la geam că e frig. Se mai uită o dată la alter-ego-ul lui din lumea paralelă și coboară de pe scaunul pe
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
atunci timpul n-o să mai t'eacă pe la ea!... aproximativ 2 ani și 6 luni Ce făceam eu în burtică, amintiri imposibile - Ce făceai tu în burtica lui mama? - Eu făceam și jucam în butica lu' mama, pi umă eam cuminte și domeam. Pi umă a tăiat doctoru butica și eu a ieșit... - Și-acolo înăuntru cum era? Îți mai aduci aminte? - Aduc... E'a așa: întuneic și nu eia loc... Da' eu mă mișcam, mă mișcam, că voiam să mă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe noi doi... eu cu mămicuța! [Mami] Și unde eram... noi doi? [Dragoș] În cer! 3 ani și 5 luni În burtică Ce făceai tu în burtica lui mami?... Eu făceam și jucam în butica lu' mama, pe umă eam cuminte și domeam... Când era butica tăiată lu mămica... nu a vut să ies... Că-mi plăcea să mă joc în apă!... Și în apă, acolo, ce făceai tu în apă, în burtică? Domeam, așa, culcat. Și fără haine. Și stăteam
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
revină la nomal!... Păi da, cu bagheta ta magică. Nu! Am făcut o vajă cu mâinile! Și cum ai spus? Imi-mimiii!...- așa am spus eu vaja. Să se tansfome copiii din stană de piată în copii vii!... Să nu stea cuminți, că un pot să stea cuminți, că sunt văjiți!... 3 ani și 8 luni Povestea din lumea paralelă varianta I Acuma să încep?... Da. Un Drăgoșel a călătorit în Lumea Paralelă. Ce vede el acolo? Ăăă... Vedeam t'amvaiul care
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]