5,260 matches
-
Ungaria hortistă. Și Japonia militaristă. La istorie i-am făcut pe toți, luam numai zece, știam pe dinafară scenariul din Normandia. Și mi-a plăcut de romel, ca să fiu sincer, da` păcat că s-a sinucis. A fost o vulpe deșteaptă. Ăla, montgomeri, Îl respecta, orice s-ar spune. Tiii, ce mai lupte prin Libia, partea cu gadafi e de râsul curcilor. Gicu tace, ca și cum subiectul l-ar depăși. Abia după câteva minute Își ia elan: Ce ne-am face fără
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
amibele alea, Înmulțire prin diviziune - cu vorba să le dea peste maxilare, nu cu fapta, că vorba doare al dracu`, e ca menghina, da` ei nau altceva mai bun de făcut decât să se stropșească unul la altul. Păcat, băieți deștepți, șarmanți și carismatici, da` când Își bagă dracu` coada În presă nici rotativa nu se mai rotește... Gicu nu lasă frunza din mână. Continuă să murmure: Și-așa-mi vine să mă iau la palme... În sfârșit, Sandu Îi acordă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Când fie-ce undă se-mbracă c-o rază, Când cântă ai somnului ginii nătângi - Tu tremuri și plângi. 5Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept - Visând de deștept. Când soarele arde și ceru-i văpae, 10Pe-a lacului valuri profunde bălae, Pe-o barcă împinsă de valuri ce merg - La tine alerg. Când vântul e-o taină, când frunza e mută, Misterul surâde prin lumea tăcută, 15Culeg pe-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui nătângi. Pe râu fiece undă se-mbracă cu o rază, Copacii se cutremur în frunțile de stânci, Lumina se-mprăștie în pânză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinele adânci - Și eu, la trunchiul unui, visez la ea deștept, În ploaia de flori roze pe dânsa o aștept. Ea vine și pe sînu-mi cu dulce ea se lasă! În pletele-mi și-ncurcă micuță mâna ei, Și umeda-i suflare, pură, copilăroasă, Adie blând pe frunte-mi și peste
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și te uiți în podele? Uimită pari și pari a aștepta. Nu poți vedea cu ochii printre ele - Vrei să-ți aduci aminte de ceva? Lasă-te-n perini - eu îți voiu da pace. 10Dormi tu - și lasă să rămân deștept. Pe când citesc întotdeauna-mi place, Din când în când să cat la tine drept, Să văd cum dormi... să te admir cu drag... Cu gura-abia deschisă-ncet respiri, De pe condei eu mîn-atunci retrag. Pătrunde pacea tristele-mi gândiri. Frumoasă ești
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și prea puțin femee! "Și fericirea-mi, scumpo, nici îndrăsnesc s-o crez. "Tu ești? Tu ești aievea? Sau poate că visez... "Dacă visez, te-ndură, rămâi la al meu piept Și fă, ca pe vecie să nu mă mai deștept. " Se clatin-visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar tei cu umbra lată, cu flori păn-în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. {EminescuOpIV 411} Ea cade în genunche sub florile ce plouă. Grumazul i-l
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Venus Anadyomene, Genele dând întuneric Voluptos căutăturii, Iar gropițele cochete Dulci râd la mijlocul gurii. {EminescuOpIV 427} DONA SOL Te rog rămâi o clipă încă Ca să te strâng duios la piept. Din fericirea mea adâncă Aș vrea să nu mă mai deștept. Și totuși luna iese-n zare, Albește zidul nalt și gol... Dă-mi cea din urmă sărutare Și încă una, dona Sol! Mă-ntrebi cu ochiul tău cuminte Unde mă duc și ce mă fac, Când de pe ceruri stele sfinte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tot mai mândră la fiecare pas... Visez, ori e aievea? Tu ești în adevăr? Tu treci cu mâna albă prin vițele de păr? Dacă visez, mă ține în vis, privindu-mi drept... O marmură, aibi milă să nu mă mai deștept! {EminescuOpIV 434} RENUNȚARE Aș vrea să am pământul și marea-n jumătate, De mine să asculte corăbii și armate, De voiu clipi cu ochiul, cu mâna semn de-oiu face Să-și miște răsăritul popoarele încoace; Sălbatecele oarde să curgă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
crețe, Peste câmpii mănoase, pintre pustii mărețe, Pîn-unde Istrul plânge ca taurul mugind - - Ziua reînviată a Ulpiei traiane, A Daciei bătrâne, a Daciei romane. Regină coronată învestmîntată-n raze, Fii îngerul Speranței, fii îngerul de pază La capul României, ce bolnavă... deșteaptă, Privirea-i limpezită, la Tine o îndreaptă! Trezit din groapa-mi rece, din noaptea mea cea mută, Ca binecuvântarea cea sântă și tăcută În aerul de nuntă al țărei adiez Și mă închin la tine, o stea, în care crez
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Uneori, iluziile sunt mai importante decât hrana. În orice credință este importantă speranța că răul va trece. Un singur om s-a luptat cu ridicolul, fără să se contamineze cu virusul lui : Don Quijote. Actualii regizori de teatru sunt mult mai deștepți decât piesele pe care le montează. Dărâmă unii imperii ca să se salveze de frică. Uniunea Scriitorilor din România asigură membrilor ei bilete de intrare în Parnas. Și coșciuge gratuite. Unii cred că și paranoia poate fi convertită estetic. Avem alternative
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
apariției lor - și când am terminat și cu ultima „fârtă” de vie din acel loc, o luăm la picior, spre alte zări... Știi că ai gândit bine, ieșene? Mai încet cu laudele, că încep să cred și eu că sunt deștept. Păi cum poate fi un ieșean get-beget? Lauda de sine nu miroase a bine, vere. Să-i lăsăm pe alții să ne laude sau să ne hulească. După cum om merita. Să revenim la oile noastre, ceea ce înseamnă că de mâine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se referă în natură; numere și triunghiuri nu găsim în natură niciodată. Eu știu chinul ce l-am avut însumi cu matematicele în copilărie, din cauza modului rău în care mi se propunea, deși îndealtfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem încă la vrâsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică - tocmai pentru că // [nu] se pusese în joc judecata, ci memoria. Și, deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost; încît îmi intrase
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de sine, îți hrănește mintea cu povești, sufletul cu sărutări, până, căzut în niște friguri dulci și fără durere, adormi lângă // ea surâzând, știind că ea, până și-n somnul ei, lăsîndu-și capul pe pieptul tău îți numără cu urechea, deșteaptă încă, bătăile inimei și te iubește, și mult te iubește. {EminescuOpXV 232} ["O VERONICĂ... "] 2261 O Veronică să *** în brațe TEXTE GLUMEȚE. PARODII 2256 [1] D. Michalis Eminescu, vecinic doctorand în multe științi nefolositoare, criminalist în senzul prost al cuvântului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
creștinește La adîncile-mi dureri. * Lună, tu, luminătoare Stelelor strălucitoare Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie 5 Dați lumină înfocată Prin cărarea-ntunecată Să văz drumul a mă duce 1029 {EminescuOpXV 1030} La iubita mea cea dulce Oare tristă și deșteaptă 10 Cu dor mare mă așteaptă. * Eu în foc și tu în foc Și a-l stinge nu-i mijloc. Cu toți seama ne-au luat Și ne vorbesc nencetat. 5 Iar dușmanii ne pândesc Curse multe ne gătesc Să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de voiaj din camera de hotel unde toate sânt aruncate alandala, încît ar trebui să mai pierd încă o jumătate de oră cu împachetatul? Cred că la asta mă gândeam atunci când, prost fiind, refuzam să articulez comanda: înapoi la hotel. Deștept băiat! E clar că cel mai scump e biletul de avion. Nu aveam eu țoale de trei sute de parai nici în ruptul capului, așa că mă felicit că am făcut alegerea cea mai bună din punct de vedere financiar și că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dată după ce ai părăsit țara, și ăsta era iar cazul meu, ofticat că a fost lăsat planton la hotelul din Poiană, unde camera mea figura ocupată și geanta mea cu lucruri aștepta degeaba pentru că atunci în taxi, n-am fost deștept să fi comandat: "înapoi la hotel", ar fi intrat în panică el, securistul. Geanta a indus-o în eroare pe femeia de serviciu, care i-a raportat securistului - care m-ar fi urmărit, dacă zvonurile ar fi fost adevărate - că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în fața ta cu o poveste despre zgomot, aia cu poarta, dar oricum nu are nici o legătură. Eram pe moment liniștit, cel puțin nu mă găseau ăia să-mi dea banii pe care nu i-am pierdut niciodată. Atunci am fost deștept, credeam eu, și am profitat de faptul că Che Guevara al meu nu știe să citească în limba română, așa că lui i-am spus că am apăsat pe butonul de alarmă, eu apăsând pe unul oarecare, l-am tot mințit
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
un prost. "Nu te-ai prins că toți țăranii mi-au furat pantofii?" îmi răspunde. "I le dau ăstuia păgubit, pe gratis, și nu are decât să se descurce cu ei, și cu pantofii, și cu țăranii. Dacă e băiat deștept, le vinde la jumătate de preț celor care au furat jumătățile, care oricum se vor bucura că și-au luat pantofi mai ieftin, iar dacă e genial, le dă pe gratis, în locul pantofilor de carton, pentru că tot ăștia au fost
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dă-mi drumu'." "Te rog să ne ierți, avem puțină treabă, tu mi-ai sugerat", am îngînat, după care, liniște. Am mai stat câteva secunde, să-i mai aud puțin disperarea, dar nimic. Am deschis ușa, nimeni pe hol. Fată deșteaptă, Vero se refugiase în camera lui Patrik. Am recuperat-o și am făcut dragoste. Din când în când, ne mai pufnea râsul. Ne opream din futut. Atunci cred că am inventat expresia "nu pot să te fut de rîs". Am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
plină de muncitori, țigani, țațe și prostituate, m-am găsit să-mi trăiesc și eu prima copilărie. Arhitectura Iu 'pește: casă de raport ca-n Dostoievski, în plus cu mirosul dulceag de leandri de care put toți Balcanii. Tata era deștept și scria la gazeta de perete a atelierelor ITB. M-a luat și pe mine o dată la slujbă. îmi amintesc degete tăiate și negre de ulei atingîndu-mi fața. Am arătat spre o inscripție de pe un strung galben: "Aicea chie ate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
aveam răbdare. Luam ciocanul și-i trăgeam broaștei la cap până o strâmbam cu totul. Din loc în loc se căscau atunci goluri între jumătățile carcasei. Băgăm degetele, riscând să mă tai în tablă, și trăgeam cât puteam, până când cel mai deștept ceda. Acesta era mereu animalul. Scoteam atunci triumfător din burta lui Mecanismul. Ajunsesem la lucrul în sine. Deși făceam asta de zece ori pe an, eram mereu emoționat. Aveam în mânuțele mele de copil de cinci ani un obiect complex
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
se păruse firesc așa, omul inspira încredere, avea o figură blândă și-l privea cu interes. Într-o zi îl văzu la școală, vorbind cu învățătorul său rus, care îl informase că Ionică avea tragere de inimă pentru învățătură, era deștept, însă păcat de el dacă trebuia să rămână acolo, în sat. În altă zi, îl observase la biserică, dar nu la slujbă ca toți creștinii, îl văzuse vorbind cu preotul. Imediat după aceea, preotul îl chemă la dânsul. - Cum îți
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pe el. — Hai Ray, la dublu. Cinci la unu, insist eu. — Nee, poatiai dreptate, cedează el. Sigur că am dreptate. Când vine vorba de bani, a cam pus-o. N-are Încredere În instinctele lui, daia, fie iei cât de deștepți, Lenox-ii din lumea asta n-o să-i Întreacă niciodată pe Robertson-i. — Ciai de gânsă faci? Întreabă el. — Să intru peste ei Ray, Îi zic eu. Egzact ce fac și puțoii ăștia. Doar că nici un puțoi nu intră ca poliția. Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
gagiilor pe care-i trimit la el. De obicei băieți tineri și drăguți puțin peste douăjde ani... ca ăsta diaici. Mă rotesc și arăt Înspre Ocky care acum e doar o epavă tremurătoare. Nu mai e un puțoi atât de deștept acu’. — Aș zice că ești exact pe calapodul lui, Îi spun eu. Știi, băieții puși În aripa Bestiei s de obicei violatori, nu tipi care fut minore. Se lasă cam mult duși de val și nu posaudă cuvântul „Nu“ de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a respectat procedura. — Ce era În geamantanul lui Moss? Nu putem să-i ardem cu asta? — Un rahat de budincă de Crăciun. Nici măcar nu m-am deranjat s-o confisc ca s-o duc la laborator pentru analize. Puțoiu ăla deștept l-a sunat imediat pe Donaldson care a venit aici În zece minute. S-au tăvălit de râs, căcații, surâde ușor afectat Lennox, văzând și partea comică a lucrurilor. Eu n-o văd. Mă car furios și bășicat la culme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]