6,256 matches
-
studiate de Welman Case, Mengert și Bradbury, Descaenres în 1921, care au elaborat și teste de performanță pentru limbaj. Williams și colaboratorii au încercat să surprindă unele raporturi între diferitele aspecte ale dezvoltării lingvistice, dar studiile lor rămân în esență descriptive. Datele furnizate se bazează numai pe observații și abia din a doua jumătate a secolului XX literatura de specialitate dispune de date experimentale. Cunoștințele asupra învățării limbajului între 2 ani și 6 luni și 3 ani și asupra vârstei de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a constrâns la o explorare teoretic preliminară și descriptiv-selectivă a textemelor românești, chiar dacă, desigur, recunoaștem necesitatea unor examinări sistematice, inclusiv din unghi contrastiv, a obiectului nostru de studiu. Însă, deși nu am evitat trimiterile la alte limbi "istorice", o abordare descriptivă sistematică din perspectivă comparată a textemelor limbii române rămâne, deocamdată, un deziderat, de care sperăm să ne apropiem în investigațiile noastre viitoare. Nu în ultimul rând, am ales drept ghid tutelar în explorarea noastră doctrina integralismului lingvistic, care unește lingvistica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
temă" (topic) și "caracterizare" (comment), apoi între caracterul binar și cel cvadripartit al proverbului și, în fine, între caracterul opozitiv și cel non-opozitiv al relațiilor exprimate: "Proverbul pare să fie o aserțiune propozițională tradițională alcătuită din cel puțin un element descriptiv, care se compune, la rândul lui, dintr-o temă și un comentariu. Aceasta înseamnă că proverbul trebuie să aibă cel puțin două cuvinte. Proverbele care conțin un singur element descriptiv sunt non-opozitive. Proverbele cu două sau mai multe elemente descriptive
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o aserțiune propozițională tradițională alcătuită din cel puțin un element descriptiv, care se compune, la rândul lui, dintr-o temă și un comentariu. Aceasta înseamnă că proverbul trebuie să aibă cel puțin două cuvinte. Proverbele care conțin un singur element descriptiv sunt non-opozitive. Proverbele cu două sau mai multe elemente descriptive pot fi sau opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
descriptiv, care se compune, la rândul lui, dintr-o temă și un comentariu. Aceasta înseamnă că proverbul trebuie să aibă cel puțin două cuvinte. Proverbele care conțin un singur element descriptiv sunt non-opozitive. Proverbele cu două sau mai multe elemente descriptive pot fi sau opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să o reformulăm cu ajutorul semanticii structurale coșeriene. 5.3. Asemenea celorlalte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lasă impresia, "printr-un straniu efect, nu că [textul] ar fi scris de precursor, ci dimpotrivă că poetul urmaș ar fi scris el însuși opera definitorie a înaintașului"151. În acest sens, cele șase stadii reprezintă nu doar simple categorii descriptive, ci niște indicatori ai poeticității și ai originalității artistice. Din păcate, însă, aplicarea acestui program ambițios comportă și o doză de arbitrar: categoriile lui Bloom nu sunt lingvistice, nici măcar formale, ci mai degrabă psihologice, ceea ce face ca încadrarea unui text
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textual-discursiv. În ceea ce privește raporturile dintre lingvistica textului și semantica textului, aici situația se simplifică prin faptul că însuși fondatorul integralismului a definit lingvistica textului ca hermeneutică a sensului, subliniind astfel "natura semantică a lingvisticii textului și, la rigoare, a oricărei lingvistici "descriptive""265. Această disciplină nu exclude, totuși, existența unei lingvistici ca gramatică a textului, care studiază textul ca nivel de structurare "idiomatică". Cele două discipline nu se exclud, ci interferează adeseori în plan analitic, însă ele au obiecte în principiu diferite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acesteia, pe care l-am putea numi "metaforologia discursului repetat" sau "metaforologia vorbirii convenționale". Pe acest palier, sarcina cercetării, pe care am început deja să o aproximăm prin observațiile anterioare, va fi aceea de "a explora în profunzime, explicativ și descriptiv, 'mecanismele' "designării metaforice" [ale textemelor - n.n.], ca un complex de operații de "determinare reciprocă a universaliilor", "cu ajutorul contextelor și situațiilor" în care să se producă acel spor semnificativ al cunoașterii, definitoriu pentru creația metaforică în limbaj"320. O sugestie importantă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lui însuși, intrând astfel într-o nouă stare (C). Tocmai din acest motiv textemele de acest tip sunt eventive (dinamice): pentru că, în urma acțiunii subiectului (A), ele produc, cu ajutorul obiectului (B), o modificare radicală a stării beneficiarului (C). 5.2. Textemele descriptive ("statice"/generice/ binare) mențin, în schimb, schema prototipică "A este B". Spre deosebire de textemele eventive, ele nu mai transferă un obiect (o acțiune sau o calitate) B asupra unui beneficiar C, ci îl prezintă ca pe un atribut definitoriu al termenului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau o calitate) B asupra unui beneficiar C, ci îl prezintă ca pe un atribut definitoriu al termenului A, chiar și atunci când verbul care realizează predicația are un caracter aspectual dinamic (Câinele care latră nu mușcă.) Totodată, în cazul textemelor descriptive, poziția subiectului este ocupată întotdeauna de către un nominal determinat cu trăsăturile [+Animat] [+Uman], indiferent dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces de personificare/metaforizare. Din aceste motive, textemele descriptive au un caracter
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în cazul textemelor descriptive, poziția subiectului este ocupată întotdeauna de către un nominal determinat cu trăsăturile [+Animat] [+Uman], indiferent dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces de personificare/metaforizare. Din aceste motive, textemele descriptive au un caracter binar (dispare din schemă termenul C, asupra căruia se transfera obiectul B al textemelor eventive), "static" (calitatea B este una proprie subiectului A, nu dobândită în urma unei interacțiuni cu un alt obiect) și generic (deși este specificat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de obicei, chiar articulat, subiectul A desemnează întreaga clasă a denotatelor căreia îi aparține). Dacă ar fi să traducem aceste aspecte în termenii logicii clasice, atunci am putea spune că textemele eventive/dinamice sunt folosite în propoziții particulare, în timp ce textemele descriptive/statice reprezintă ele însele propoziții universale. Dar, dincolo de notele lor comune, și în cazul textemelor descriptive există mai multe clase, determinate de natura raporturilor dintre cei doi termeni: A. Texteme descriptive esențiale (simple/propriu-zis binare), în care întâlnim pur și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi să traducem aceste aspecte în termenii logicii clasice, atunci am putea spune că textemele eventive/dinamice sunt folosite în propoziții particulare, în timp ce textemele descriptive/statice reprezintă ele însele propoziții universale. Dar, dincolo de notele lor comune, și în cazul textemelor descriptive există mai multe clase, determinate de natura raporturilor dintre cei doi termeni: A. Texteme descriptive esențiale (simple/propriu-zis binare), în care întâlnim pur și simplu relația "A este B", indiferent de natura verbului care materializează predicația. Din acest punct de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
eventive/dinamice sunt folosite în propoziții particulare, în timp ce textemele descriptive/statice reprezintă ele însele propoziții universale. Dar, dincolo de notele lor comune, și în cazul textemelor descriptive există mai multe clase, determinate de natura raporturilor dintre cei doi termeni: A. Texteme descriptive esențiale (simple/propriu-zis binare), în care întâlnim pur și simplu relația "A este B", indiferent de natura verbului care materializează predicația. Din acest punct de vedere, putem delimita trei subcategorii, în funcție de tipul de "solidaritate cultural-discursivă" ce se stabilește între elementele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă proverbele de factura celor amintite, în această categorie se încadrează o mare parte a "citatelor celebre". B. Texteme descriptive relaționale (complexe/cuaternare), în care schema actanțială AB ("A este B") se corelează cu o schemă calificativă (ab), indiferent de natura verbului care materializează predicația. Conform acestui criteriu, putem distinge două subcategorii de texteme: a) echivalente, în cadrul cărora se manifestă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de lexicologie, vol. 27, 1975, pp. 52-71. Thun, Harald, Probleme der Phraseologie. Untersuchungen zur wiederholten Rede mit Beispielen aus dem Französischen, Spanischen und Rumänischen (Beiheft zur Zeitschrift für Romanische Philologie, Bd. 168), Niemeyer Max Verlag GmbH, Tübingen, 1978. Toury, Gideon, Descriptive Translation Studies and Beyond, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1995. Vega Moreno, Rosa E., Creativity and Convention. The Pragmatics of Everyday Figurative Speech, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2007. Vergilius Maro, Publius, Eneida, traducere de George Coșbuc, ediție îngrijită, note și prefață
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Iuliu A., Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1-10, ediție îngrijită de Mugur Vasiliu, Scara - Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003-2004. Ziem, Alexander, Frames of Understanding in Text and Discourse. Theoretical Foundations and Descriptive Applications, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2014. Zlatev, Jordan, "From Cognitive to Integral Linguistics and Back Again", în Intellectica, vol. 56, nr. 2, 2011, pp. 125-147. Abstract This book explores the Romanian textemes (i.e., units of "repeated discourse" substitutable by another
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin Bun de tipar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mod analog, funcțiile produse în sintagmatică pot fi adoptate în cele din urmă de către repertoriul literar". (Itamar Even-Zohar, "The Textemic Status of Signs in Translation", în Polysystem Studies [= Poetics Today, vol. 11, nr. 1], 1990, p. 247) 6 Gideon Toury, Descriptive Translation Studies and Beyond, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1995, p. 267. 7 V. Walter A. Koch, "Normaltext, Drama, Film als vergleichbare Strukturen", în Das Textem, pp. 98-126. 8 În funcție de obiectul cercetării noastre și de perspectiva de investigare adoptată, termenul idiomatic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
XVII-lea și necesitatea cenzurii surprinde imaginea asupra lumii la începutul secolului al XVII-lea, descriind pe scurt bucla de imaginar ce se dezvoltă începând cu primii ani ai Evului Mediu și terminând cu epoca Renașterii. Metodologic acest capitol este descriptiv, descrierea acestei imagini era absolut necesară pentru a înțelege necesitatea cenzurii și modul în care aceasta a funcționat. La aceste elemente descriptive de natură istorică se adaugă componente punctuale, specifice unei scurte istorii a gândirii și culturii umane având în interiorul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se dezvoltă începând cu primii ani ai Evului Mediu și terminând cu epoca Renașterii. Metodologic acest capitol este descriptiv, descrierea acestei imagini era absolut necesară pentru a înțelege necesitatea cenzurii și modul în care aceasta a funcționat. La aceste elemente descriptive de natură istorică se adaugă componente punctuale, specifice unei scurte istorii a gândirii și culturii umane având în interiorul său spicuite cele mai importante momente, într-o structură care să reliefeze ideea principală a cărții. Capitolul al II-lea Cenzura imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Century and the Need for Censorship snapshots the world at the beginning of the seveneenth century, briefly describing the imaginary loop which develops from the early years of the Middle Ages and ends with the Renaissance. Methodologically, this chapter is descriptive; describing this image was absolutely necessary to understand the need for censorship and how it worked. Precise components specific to a short history of human thought and culture having gleaned the most important moments in a structure to highlight the
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
need for censorship and how it worked. Precise components specific to a short history of human thought and culture having gleaned the most important moments in a structure to highlight the main idea of the book are added to these descriptive elements of a historical nature. Chapter Two, The Imaginary Censorship and the Early Modern identifies specific elements of imaginary censorship that trigger the transformations of the episteme which make the transition from Renaissance thinking to that of the beginning of
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumii prezetate (caracterul ei static sau cinetic); b. intensitatea trăirilor ei; c. contrastele acesteia; d. amploarea, profunzimea ei; 25. ce valori sau interese propune (utilul și plăcutul, învățăminte, etc.); 26. caracterul de noutate, de surpriză (1. ieșirea din șabloanele narative, descriptive, prozodice etc; 2. din exprimarea banală, cotidiană; deci o exprimare neobișnuită; etc.); 27. aprecierea operei prin prisma elementelor componente, cât și prin valoarea de ansamblu; 28. „peisajul”, atmosfera operei: de o mareție (vagă) sau nu; sumbre sau luminoase, optimiste sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
-l o variantă a dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat din dialog; - personajul își rostește gândurile, își analizează anumite sentimente și rațiuni ale acțiunilor sale; - ca discurs, monologul poate fi: a.(1) narativ; (2) descriptiv; (3)expozitiv; (4) argumentativ; etc.; b. (1) monolog propriu Ț zis; (2) monolog interior; (3)aparteu; (4) discurs retoric; etc. Monologul propriu Ț zis: - presupune prezența unui interlocutor (!! dar interlocutorul nu își exercită menirea: nu dă replica); - este o formă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]