6,141 matches
-
faptului că vin aici doar șase săptămâni pe an. Sean, ai ceva experiență într-ale actoriei? — Obișnuiam să mă duc la cercul de teatru pe când eram la școală, răspunse Sean, încă și mai intrigat. Și de când sunt aici am văzut destul teatru de amatori cu trupa din Woodbury Dene ca să-mi ajungă toată viața. — Bun. Uite ce vreau să faci. Îl trase după colț, pe străduța dinspre catedrală. — Ah, domnule Morton, salută Fran cu un zâmbet larg cinci minute mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu pe ciment, adică moartea nu era de la căzătură. Am declarat verbal cu sinuciderea cu tot, dânșii au zis, nu mai e nevoie că reiese din declarații că am iubit-o. Dar procurorul că, dacă vroiam să mă sinucid, aveam destul timp. După aia, i-a făcut expertiză, procurorul, că tu știai că moarta era gravidă. Nu, dom’ procuror, de unde să știu. La expertiză s-a dovedit că a fost lovită din spate cu cuțitul. Să zicem, cum zic ei. Amantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
coceni, varză, animale. Mi-e milă de fete muncite. Așa e firea mea. Mie nu-mi plăcea să muncească nici sora mea. Așa judec eu. Să învețe, să aia, dar nu s-o muncești în casă la părinți, nu e destul că muncește la socrii? Și de aici și răceala mea cu ei. După revoluție a fost mai greu. Am început bagabonțeala. Am furat o mobră. Am luat la locul de muncă. Am făcut fapta. Distracții, bagabonțeli, baruri, fete. Fetele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cert are o tradiție de familie și poartă în sine strămoși... Pillat întrăinicește solul nostru istoric. Ne arată cîteva cimitire, cîteva genii, cîteva devotamente: țara. El trece în repertoriul nostru clasic simplu, fără fanfară”. Dar, pentru că asta nu e încă destul, „volumele lui anterioare, suita de contraziceri, fructuoase în artă și rezolvate în Pe Argeș în sus, îl arată ca pe un poet pornit pe explorări”. Gustul pentru „contraziceri” și „explorări” este - în optica lui Ion Vinea - o marcă a veritabilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
patru ani, acesta a fost, practic, incapabil să mai scrie poezie, iar cînd „poezia s-a întors la el”, prima carte publicată în limba franceză a fost cea din 1928, „direct influențată de cinema”. Despre criza poeziei s-a scris destul și în publicistica românească a epocii. Într-un articol intitulat „Roman și cinematograf” apărut în Adevărul literar și artistic, III, nr. 308, 31 octombrie 1926, p.7, D.I. Suchianu deplîngea „decadența poeziei lirice” în fața concurenței cinematografului: „Lirismul, refugiat în romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bune cum le-a măcinat pămîntul! Cum pieriră pe sub iarbă frumusețea și cuvîntul! Dragostele mele rele, câte au căzut și ele! Dragostele bune, rele, ce-a rămas sub glii din ele? Țărâna numai și inele. ÎNCĂ O DATĂ ! Nu mi-e destul. Și după orișice aș spune: înc-o dată! Orice se-ntîmplă-i ca și cum s-ar întîmpla c-o fată. Ah, nici un rod nu mi-e destul, îl vreau și-n alte chipuri. Se poartă râul către mări, dar piere în nisipuri. Nu-i
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
rele, ce-a rămas sub glii din ele? Țărâna numai și inele. ÎNCĂ O DATĂ ! Nu mi-e destul. Și după orișice aș spune: înc-o dată! Orice se-ntîmplă-i ca și cum s-ar întîmpla c-o fată. Ah, nici un rod nu mi-e destul, îl vreau și-n alte chipuri. Se poartă râul către mări, dar piere în nisipuri. Nu-i apă să astâmpere de-ajuns, nu mi-e destul vieața, cartea. Iubire-aș vrea, pierzare, jar, cum voi simți odată moartea. Nici din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
se-ntîmplă-i ca și cum s-ar întîmpla c-o fată. Ah, nici un rod nu mi-e destul, îl vreau și-n alte chipuri. Se poartă râul către mări, dar piere în nisipuri. Nu-i apă să astâmpere de-ajuns, nu mi-e destul vieața, cartea. Iubire-aș vrea, pierzare, jar, cum voi simți odată moartea. Nici din lumină n-am destul, căci ea-i doar o legendă, iată. Nimic sub zare nu-i destul, vreau totul înc-o dată! CÎNTECUL SOMNULUI Plăcut e somnul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-n alte chipuri. Se poartă râul către mări, dar piere în nisipuri. Nu-i apă să astâmpere de-ajuns, nu mi-e destul vieața, cartea. Iubire-aș vrea, pierzare, jar, cum voi simți odată moartea. Nici din lumină n-am destul, căci ea-i doar o legendă, iată. Nimic sub zare nu-i destul, vreau totul înc-o dată! CÎNTECUL SOMNULUI Plăcut e somnul lângă o apă ce curge, lângă apa care vede totul, dar amintiri nu are. Plăcut e somnul în
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-i apă să astâmpere de-ajuns, nu mi-e destul vieața, cartea. Iubire-aș vrea, pierzare, jar, cum voi simți odată moartea. Nici din lumină n-am destul, căci ea-i doar o legendă, iată. Nimic sub zare nu-i destul, vreau totul înc-o dată! CÎNTECUL SOMNULUI Plăcut e somnul lângă o apă ce curge, lângă apa care vede totul, dar amintiri nu are. Plăcut e somnul în care uiți de tine ca de-un cuvânt. Somnul e umbra pe care
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
invitată la o reuniune a colegilor mei de școală și, săptămîni În șir, m-am gîndit serios să mă duc. Eram curioasă să văd ce se alesese de foștii mei colegi de clasă, dar, totodată, simțeam că nu se scursese destul timp și știam că, nici n-am fi pășit bine În sala de adunare, că ne-am fi și Întors la răutățile și la „bisericuțele“ pe care le avuseserăm la șaisprezece ani. Dar, mai presus de orice, mă gîndeam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
strig. Îți Închipui că voiam nenorocitul ăla de biban de mare chilian În meniu sau ororile alea de funde albe uriașe legate de speteaza scaunelor? — Păi, de ce n-ai spus nimic dacă nu ți-a convenit? Ai avut, slavă cerului, destul timp. — Din cauză că n-am vrut să par nerecunoscătoare și pentru că mi-am dat seama de multă vreme că asta nu e nunta mea, ci a ei, și că cel mai la Îndemînă lucru era să renunț la tot și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
care a ținut morțiș să-i trimit o invitație, chiar În timp ce repetam că nu-l mai interesează soarta mea, că era un efort zadarnic, că numai legăturile de sînge Îl mai făceau Încă să-mi fie tată, ceea ce nu era destul. Am Încercat să-i explic că nu aveam nimic În comun, nici afecțiune, nici prietenie, absolut nimic. Eram convinsă că urma să fie o invitație aruncată pe apa sîmbetei, dar el a venit pînă la urmă. În timpul ceremoniei, tata și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Îndeobște drept Dezertorul) a părăsit-o cu trei luni Înainte de nașterea lui Amy. A reieșit că mariajul lor era o mare greșeală. El nu era nici pe departe pregătit să Își asume responsabilitatea (realitate de care ai zice că avusese destul timp să devină conștient, În decursul celor trei ani petrecuți Împreună și, de preferință, Înainte ca ea să rămînă Însărcinată) și nici să se descurce cu un copil mic. Dezertorul era de neam nobil și unul dintre tinerii minunați ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
faci ce face Sally acum, adică stai lîngă telefon și aștepți să sune Făt-Frumos. Apoi, Îți petreci următoarele luni convingîndu-te că totul s-a petrecut din cauză că nu erai destul de slabă, destul de drăguță sau de trendy, Într-un cuvînt, nu erai destul. Cu asta ar trebui să te confrunți dacă ai fi iarăși singură. În plus, continuă ea, dacă te-ai despărți de Dan, ai fi o mamă singură, ceea ce nu numai că ar fi extrem de dificil, dar ar reduce semnificativ numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și arunc o umbră uriașă asupra lui. — Ce? oftează Dan. Ce-a mai făcut acum? — A venit și l-a trezit pe Tom din somn. S-a tot jucat cu el și știi cum e cînd nu s-a odihnit destul. Mai Încolo, o să fie Îngrozitor. Nu pot să cred. Pur și simplu nu-mi vine să cred. — OK, liniștește-te. SÎnt sigur că nu a fost cu intenție. Nici măcar n-am știut că au ajuns. Unde sînt? — Pe undeva, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
plîns. Mă sprijin de el și plîng fără Încetare. Îmi tot zic că nu se poate să mi se Întîmple tocmai mie așa ceva. Cum de e posibil? Mi-am pierdut mama cînd eram mică. Oare o asemenea tragedie nu e destul pentru o viață de om? Ce-am făcut atît de Îngrozitor Încît să mi se Întîmple iarăși? De ce mie? De ce nouă? De ce acestui copilaș neajutorat? Nu ne Întoarcem acasă În seara aceea. Nici În următoarea. Nici În săptămîna care urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prea mult pentru ea. Nu credeam că voi găsi puterea să o iert. Mă gîndisem că nu voi mai vorbi niciodată cu ea, dar Îmi dau seama că e doar o ființă umană, că toți greșim, că am judecat-o destul pe Linda și că n-ar fi corect să fac asta și cu Lisa. — E În regulă, o asigur eu frecînd-o pe spate. Înțeleg. Și mie Îmi pare rău. Regret că te-am judecat și nu ți-am mai dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
coline și nu mă satur să mă bucur de tot ce, altfel, aș fi pierdut. Orice exaltă viața mă îndepărtează de rug. ― Ești fericit că ai scăpat, asta e tot. ― Sunt fericit că trăiesc. ― Dar ai abjurat un adevăr. ― Am destul timp să răspândesc în lume acest adevăr, din moment ce sunt viu. Și nu văd de ce mi-ar fi rușine să recunosc că mi-e, cu adevărat, frică de moarte și că iubesc cerurile acestea de vară atât de mult încît mă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
când a auzit copitele cailor la poartă și-a deschis cu mâna tremurătoare carotida suspinînd: "Ah, ce artist moare în mine!"... De fapt, asta m-au învățat verile. Că teama de moarte, fericirea și dragostea sunt lucruri normale. Și e destul să vezi totul normal, fără deformările pe care le-a impus lumii Inchiziția, pentru a-i compătimi pe cei incapabili de o asemenea teamă. ― Crezi, oare, că asta e de ajuns împotriva a ceea ce ne ucide? Tu ar trebui să
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
ta bazată exclusiv pe dragoste de viață. ― Această lume nu poate fi absurdă câtă vreme recunoaștem că ea s-a născut din iubire. Tot ce e viu și tot ce freamătă pe pământ s-a născut din dragoste. Nu e destul atât pentru a avea toate un sens? ― La Roma, când se făceau primiri triumfale și lumea îl aplauda pe generalul învingător, era obiceiul ca soldații, din contră, să-i adreseze acestuia vorbe mușcătoare, ca nu cumva trufia să-l îmbete
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
la loc sigur eventualul ei tezaur. Puteau fi acolo mătăsuri, pânzeturi și podoabe scumpe. Iar dacă incendiul de la uși ar fi cuprins și acoperișul, toate acele comori ar fi fost mistuite de foc. Am afurisit lăcomia oamenilor. Nu furaseră oare destul? Nu se mulțumeau cu răsplata pentru prizonieri? Refuzul meu însă ar fi stârnit cârteli, cu atât mai mult cu cât Rotari nu se arăta milos în astfel de cazuri. De aceea am hotărât să merg cu soldații la fața locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un vârtej În mijlocul căruia se zbătea Înnebunit gândul la Antonio, care se postase insensibil jos, În stradă. Sentința Îl scosese din minți. Situația asta nu putea să mai dureze. Trebuia să-și schimbe casa, dar unde să meargă? Nu câștiga destul pentru a plăti o chirie. Era prinsă În cursă, În acea casă prea strâmtă, În acea cameră mult prea strâmtă. Într-o viață, mult prea strâmtă. Undeva, era cu siguranță o cale de ieșire. Doar că ea nu reușea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
stea acasă cu ei joia. În acea sâmbătă, printre ruinele de la Ostia antică, proful le explicase fiecare piatră În parte, și, la un moment dat, pe când Încă nici nu erau la jumătatea vizitei, mama spusese: acum, că ne-am cultivat destul, de ce nu am face o plimbare relaxantă la Castelfusano? Valentina se rușinase de moarte. Proful fusese atât de uimit, Încât nici măcar nu avusese timp să-și caute o scuză. Lăsaseră mașina pe dune și plecaseră la plimbare pe plajă - iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
stare să se Îndrăgostească de prof. Valentina nu voia să devină așa, de fapt, ea nu flirta deloc cu băieții. În consecință, nici băieții nu flirtau cu ea - altfel spus: este dificil să spui cum Începe repulsia reciprocă și de ce. Destul că nu sărutase niciodată un băiat și nici nu-și dorea s-o facă. Băieții sunt toți niște rahați. Îl prefera pe Brian Warner, alias Marilyn Manson - despre care nimeni n-ar fi știut să spună dacă era bărbat, femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]