3,870 matches
-
certificate de eroi ai revoluției și, odată cu ele, privilegii, ca de pildă scutirea de impozite. Destul de repede, unii protagoniști ai evenimentelor din decembrie 1989, dezgustați, decepționați, abandonează jocul politic, încercând să evadeze în posturi sau misiuni în străinătate. Personalități ale diasporei, tentate să se întoarcă în România, renunță să o facă: nu de teamă, ci pentru că sunt conștienți, la începutul anilor 1990, de violența luptelor interne și de caracterul deșănțat al numeroaselor înscenări. Mai mult, Constituția din 1991 nu permitea celor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore Chiper, O existență între anod și catod, „Contrafort”, 1999, 11-12; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 108-112; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1; Adrian Dinu Rachieru, „În regatul suferinței”, CNT, 2000, 13; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 283. V. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
bâr lădeană) ș.a. Deosebit, revista susținea rubrici: „Știri și fapte”,” („Decesul decanului Baroului de Tutova - Ștefan Galin”, de exemplu). „Cărți apărute” („Creștinism și comunism” de Ioan 394 Gh. Savin, profesor universitar), „Cronica internă” („Ziua dragostei”), „Cronica externă” („Biserica rusească din diasporă”), comunicări redacționale etc. Un articol important a fost dedicat bisericii „Sfinții împărați”, legat de anul 1870, când a luat ființă „Cimitirul Eternitatea”, când Andrei Ionescu, negustor de galanterie, primar al orașului Bârlad, o dată cu înființarea Cimitirului, a pus să se ridice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ele. Și-au început ascensiunea socială și au ajuns la putere prin adoptarea noilor valori, care favorizau economisirea, investițiile, inovația, reușita în afaceri. Iată povestea burgheziei întreprinzătoare în raport cu aristocrația sau a anumitor minorități religioase sau etnice (evreii, libanezii, chinezii din diaspora...). Pentru a arăta că societatea nu cunoaște determinismul absolut, să luăm aminte că, în situații asemănătoare, grupul care se simte discriminat poate să refuze calea inovației și să opteze pentru o strategie de asimilare. Acesta consideră clasa superioară drept grupul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o meriți. Chiar și pentru oameni de elită. Sau mai ales pentru ei. Născut la Fălticeni, dar legat biografic și sufletește de Iași, Paul Miron s-a exilat în Germania stabilindu-se, în 1962, la Freiburg, un important centru al diasporei române. Din 1972 devine singurul profesor universitar din Germania care se ocupa de limba și literatura română, în cadrul catedrei de romanistică pe care a condus-o mult timp și unde a pus bazele fragilei discipline europene numită "românistică". Legat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
explicit recuperarea foștilor intelectuali "legionari", broderiile eseistice despre românism ale lui Noica erau bine-venite și e dincolo de orice îndoială faptul că acesta și-a dat seama de modul cum este folosit de propaganda ceaușistă atât în țară, cât și în diaspora. Nimeni nu contesta asta, iar această cedare de primă instanță era asumată explicit de Noica pentru realizarea, cu ajutorul autorităților, a himerelor lui culturaliste. Ar fi poate de investigat și faptul că afirmarea transparentă a pactului cu diavolul îi anihila de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
asumată explicit de Noica pentru realizarea, cu ajutorul autorităților, a himerelor lui culturaliste. Ar fi poate de investigat și faptul că afirmarea transparentă a pactului cu diavolul îi anihila de fapt rolul de agent de influență, căci toți prietenii săi din diaspora au știut din capul locului că era o cedare pentru a putea ieși, de câteva ori în două decenii, din închisoarea numită RSR și că Noica juca un rol în fața lor. (În ce mă privește, nu am niciun dubiu, Noica
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acest discurs, dar, știind că este înconjurat de turnători, l-a susținut consecvent în toate situațiile. Și a avut dreptate, căci turnătorii au transmis, după cum arată dosarele, exact ceea ce, cu viclenie, voia el.) Și, spre deosebire, de unii contemporani intransigenți, diaspora l-a înțeles și iertat pe Noica, rămânând poate din acest dosar doar replica epocală a lui Cioran, care i-a transmis, la o plimbare în Jardin de Luxemburg: "Să-i spui lui Ceaușescu ăla al tău să mă pupe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
românesc în interviuri”, SLAST, 1988, 32; Piru, Critici, 8-11, 127-130; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36-37; C. Stănescu, Lecția lui Eugen Ionescu, RMB, 1993, 849; Z. Ornea, Drama desțărării, RL, 1994, 9; Geo Șerban, Recunoașteri în perimetrul diasporei, RL, 1994, 33; Florin Manolescu, Un reper deontologic al criticii, ST, 1994, 10-11; Mircea Horia Simionescu, Un dicționar mai bogat decât o literatură, „Fahrenheit 451ș”, 1995, 1; Dan C. Mihăilescu, „Dicționarul scriitorilor români”, LAI, 1995, 2; Nicolae Mecu, „Cultura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
și o deposedare spirituală; cu toate acestea, poporul evreu a supraviețuit, bucurându-se de o serie de drepturi egale cu grecii.301 De-a lungul timpului religia s-a dovedit a fi singura alternativă pentru prezervarea identității naționale, rabinii din diaspora reprezentând pentru evreii exilați simbolul menținerii ființei naționale. Distrugerea rezistenței evreiești, dublată de dispariția fizică a Ierusalimului va impune reconsiderarea rolului diasporei, ca mijloc pentru menținerea ființei naționale a poporului evreu. Urmare a exilului, comunitățile evreiești își vor strânge rândurile
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
De-a lungul timpului religia s-a dovedit a fi singura alternativă pentru prezervarea identității naționale, rabinii din diaspora reprezentând pentru evreii exilați simbolul menținerii ființei naționale. Distrugerea rezistenței evreiești, dublată de dispariția fizică a Ierusalimului va impune reconsiderarea rolului diasporei, ca mijloc pentru menținerea ființei naționale a poporului evreu. Urmare a exilului, comunitățile evreiești își vor strânge rândurile în jurul puternicelor personalități reprezentate de rabini. Impunerea unui curent pro-rabinic (din nevoia unui lider) determinând că autoritatea rabinului să cuprindă atribuții juridice
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
teritorial-politice); în acest context evreii se vor orienta către susținerea unui discurs similar, afectat de particularitățile specifice poporului evreu.307 Modul conceptual de abordare a relațiilor cu celelalte popoare va fi principala piedică în calea construirii unei arhitecturi unitare a diasporei evreiești și din această perspectivă se vor evidenția două evoluții separate ale doctrinelor naționale evreiești. Astfel, în Vest comunitățile vor opta pentru varianta susținerii politice a demersului național, iar în Est evreii vor prefera varianta ortodoxismului iudaic ca unică formă
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ec.europa.eu/world/enp/pdf/country/pa enp country report 2004 en.pdf. Accesat: 19 mai 2009. 769 Potrivit Constituției, OEP are rolul de a reprezenta în relațiile externe entitatea palestiniană, Consiliul Național Palestinian reunind reprezentanți din West Bank, Gază, dar și din diaspora. 770 Ibidem, p. 6. 771 Reformarea sistemului judiciar este imperativa în condițiile în care, până nu de mult, în unele zone au coexistat și s-au aplicat simultan legi adoptate (în prezent) de AP cu o serie de legi care
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ce conferă aspectul de literă „H” a timusului. Coarnele superioare ale timusului ajung până la nivelul tiroidei, iar cele inferioare ating pericardul, în 1/3 mijlocie [12]. Masaoka (1975) și Jaretzky (1988) au descris o serie de insule timice extracapsulare („în diaspora”) ce se întind pe o arie cuprinsă între osul hioid și diafragm, având în lateral nervii frenici, dar se poate găsi țesut timic și în regiunea subcarenală sau intrapulmonar. Țesutul timic ectopic poate explica lipsa de răspuns terapeutic sau recidiva
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
În afara țiganilor) nu și-a permis să vină În felul acesta să se instaleze la alte popoare. Pentru că au Început să emigreze fără a fi nevoie s-o facă. Probabil că deportările asiriene le-au deschis pofta. Dar, la Începutul diasporei, nu i-a forțat nimeni. Această oribilă suficiență. Ideile lor merg de la sine. Regimul bun e cel de pe urma căruia profită. Aici, liberalismul. Dincolo, socialismul. Ce le-ar mai fi plăcut să fie naziști și să dea Europa Germaniei. Între altele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, București, 1983; Dorin Tudoran, Viitorul facultativ, pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1999. Repere bibliografice: Virgil Nemoianu, Anatomia Balenei albe, „American Studies International”, 1983; Adrian Marino, De ce anti-mimesis? JL, 1990, 50-51; Cristian Moraru, Intelectual Diaspora and Critical Spirit, „Romanian Review”, 1990, 4; Virgil Nemoianu, Filologi români în America, RL, 1991, 3; Cristian Moraru, Mică vitrină postmodernistă, CNP, 1991, 38; W. Baker, Recent Work in Critical Theory, „Style”, 1992, 4; Cristian Moraru, Interpretare și pedagogie. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
ei. Concepția despre teren văzut ca un câmp experimental, ca laborator sau ca rezervă este astăzi contestată de gânditorii mondializării și mobilității culturilor. Mișcările populației se accelerează. Munca pe teren tinde să ia forma rețelei pentru a urmări mișcarea din diasporele contemporane. "Terenul" se schimbă: se studiază lagărele de refugiați, comunitățile virtuale, ancheta se efectuează de acum înainte în același timp în țara de origine și în țara de primire a unei "comunități" dispersate, cum ar fi chinezii din Paris sau
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
5 țara, chiar și în scopuri strict profesional-culturale, era singura sa armă, unicul său mod de a fi editat și totodată de a supraviețui moral. Dar și de a rezista unei duble presiuni: din partea regimului, pe de o parte, a diasporei, pe de alta. Odată chiar a izbucnit iritat: Nu vezi ce-mi fac ăștia? Astfel de reacții se pot întâlni și în jurnalul său 6. Atitudine cu atât mai de înțeles pentru mine, aflat aproximativ în aceeași situație, prins între
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
irelevante și inconcludente în astfel de împrejurări. Mă simțeam însă cu atât mai nedreptățit, cu cât nu făceam nimic, dar absolut nimic de natură să justifice asemenea opinii și reacții. Stăteam toată ziua în bibliotecă, vedeam foarte puțină lume din diaspora, nu căutam noi relații etc. etc. Nu acționam, mai ales, câtuși de puțin, în sensul ideilor și sugestiilor lui Noica în ce privește «colaborarea culturalăă pe care el o preconizează între cei din exil și regimul actual 12. Mircea Eliade însuși se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
5 dec./ 80), al cărui mesager nu eram. Dar de ce, în definitiv, în astfel de cazuri (Constantin Noica) faptul era licit, posibil, permis, onorabil mai ales etc. și în altele nu? Și apoi Hermeneutica apăruse în țară. Nici un factor din diaspora, din exil, nu contribuise în vreun fel la inspirarea, editarea și traducerea sa. Jean Gouillard era francez, prieten personal al lui Mircea Eliade. Cartea mea nu se putea încadra câtuși de puțin în categoria colaborării culturale. Oricum ar fi fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o serie de realități care se impun tot mai mult atenției. Este vorba, în esenț ă, de delimitarea tot mai netă a conținutului real al culturii române actuale, care prezintă în mare trei compartimente bine distincte: cultura exilului și a diasporei, cea oficială, propagandistică, și o a treia forță, tot din țară, în genere mai puțin cunoscută, dar care prezintă o serie de note particulare ce o individualizează. Asupra acestui fenomen, tot mai bine conturat în ultimul timp, dorim să atragem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
individualizează. Asupra acestui fenomen, tot mai bine conturat în ultimul timp, dorim să atragem atenția, fără a pretinde și epuiza descrierea și analiza. Caracterele acestei a treia culturi românești, alternative fără a ignora spiritul și realizările valoroase din exil și diaspora, consider că o cultură românească liberă și de înalt nivel poate și trebuie să se facă, în primul rând, în țară sunt după opinia noastră următoarele: 1. Refuzul tacit, uneori și declarat, al cultului personalității familiei Ceaușescu. Mulți oameni de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu vechea sa scriitură (pp. 101-109) sunt de prim ordin. Document, în primul rând, bineînțeles, dar și ceva în plus: expresia unei conștiințe autoreflexive ascuțite, lucide, pătrunzătoare, subtile. Dumitru Țepeneag trăiește și gândește scriitura ca nici un alt scriitor român din diaspora. Aceste pagini vor fi citate, fără îndoială, în viitor. A devenit el, totuși, cu adevărat, un scriitor francez? Ne îndoim. Confesiunea-inscripție de pe ultima pagină a copertei nu lasă loc îndoielii. Autorul nu se poate elibera de limba sa maternă, româna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
2. Drept urmare, autorul a fost imediat expulzat în R.F.G. Mai multe detalii nu cunoaștem. Dar pentru ceea ce urmărim în acest articol este de ajuns. Nu înainte însă de a reține că autorul se declară nemulțumit în final și de această diasporă neunită, care n-a cunoscut niciodată teroarea totalitară; neautorizată deci moral să dea lecții (p. 295). Una din explicațiile marginalizării care înconjoară numele lui Constantin Dumitrescu (pe care nu-l cunoaștem personal) s-ar putea să fie tocmai această independență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]