198,612 matches
-
seamă a Iluziei Vieții. 1099. Oare dacă am află că speranța este de fapt o legumă ne-am mai dori să o cultivăm? 1100. În somnul gândirii ar fi putut fi viața fără de păcat? (continuare în numărul viitor) Doru Cetățeanu: Domnule Doctor, ce vă place mai mult în primă dumneavoastră profesie, de doctor, si apoi spuneți-ne ceva și despre a doua dumneavoastră profesie, cea de scriitor? Ciprian Popescu: De fapt, eu am vrut să mă fac de la inceput scriitor. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem... C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă mulțumesc domnule doctor-scriitor! C.P.: Pe curând! Dr. Ciprian Popescu și Doru Cetățeanu L-am întâlnit pe domnul Neculai Popa din Los Angeles la Congresul CMR Consiliul Mondial Român de la Vatră Dornei, în 2004, când am remarcat că era bine cunoscut și prețuit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă mulțumesc domnule doctor-scriitor! C.P.: Pe curând! Dr. Ciprian Popescu și Doru Cetățeanu L-am întâlnit pe domnul Neculai Popa din Los Angeles la Congresul CMR Consiliul Mondial Român de la Vatră Dornei, în 2004, când am remarcat că era bine cunoscut și prețuit de frații noștri din Basarabia, unde fusese de nenumărate ori pentru a cinsti memoria ostașilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
2004, când am remarcat că era bine cunoscut și prețuit de frații noștri din Basarabia, unde fusese de nenumărate ori pentru a cinsti memoria ostașilor români uciși în timpul războiului și pentru alte ajutoare importante. Acolo și atunci am aflat că domnul Neculai Popa a fost deținut politic vreo paisprezece ani , iar când a reușit să ajungă în afara țării și-a promis să facă orice îi va sta în putință pentru frații lui în suferință și pentru țară. În timpul congresului de la Vatră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atunci cam $500 de persoana ca să acopere drumul din Basarabia și taxa de participare, apoi tot scotea bani cash pentru orice altă nevoie. În primăvara anului 2005 am participat la o întrunire de lucru a executivilor CMR, în Atlanta, unde domnul Popa s-a întors special din Basarabia pentru a colabora cu noi toti la revederea noului statut și punerea la punct a unui plan concret de ajutorare a basarabenilor și românilor, plus tematica congresului următor. Tot atunci am hotărât să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
plus tematica congresului următor. Tot atunci am hotărât să strângem bani pentru manuale și cărți în limba română care să fie trimise copiilor din nordul Bucovinei, zona ocupată acum de ucrai nieni. Eu am adunat ceva bani de la prieteni, dar domnul Popa a sărit imediat și a adăugat vreo $1, 000 ca să rotunjească suma și tot dânsul a făcut toate conecțiile la Chișinău ca să fie livrate manualele la școlile respective. Abilitatea dumnealui de a-și face relații pentru urmărirea și distribuirea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau UȘA a fost cheia succesului în toate acțiunile. Aproape toți cei care au facut organizații de ajutorare nu s-au ostenit să vadă ce se întâmplă mai departe decât laudele pe care și le-au trâmbițat cu voce sonoră. Domnul Popa cu firea lui caldă, foarte politicos și măsurat la vorbe, dar categoric în fapte, a deschis ușile pe unde s-a putut pentru a obține rezultatele dorite numai intru binele altora, mișcând munții din loc dacă a fost nevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mult spre Basarabia fiindcă acolo erau și sunt inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule riscuri, modest și cinstit, fără a aștepta laude
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule riscuri, modest și cinstit, fără a aștepta laude sau recompense, astfel că l-am solicitat pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Kazahstan o biserică ortodoxă românească, care să fie subordo nata Patriarhiei de la București. Cu donații de la noi toti și cu ajutorul Departamentului Românilor de Pretutindeni trebuie să reușim. Dumnezeu lucrează prin oameni. MLC: Vă mulțumesc și vă felicit din toată inima domnule Popa, dorindu-vă sănătate multă pentru îndeplinirea acestui proiect. Am dori să avem cât mai mulți români că dumneavoastră angajați în asemenea misiuni, ca să nu dispară neamul acesta vechi, deștept și viteaz călcat în picioare de toți nechemații lumii. Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăiesc zboară toate femeile pe care le-am iubit cândva în altă viață sau în tinerețe atunci se-aude vocea îngerului șoptindu-mi din frunzare Vocea îngerului Papagalul Un buchet de cuvinte O poveste de demult de aici începe tinere domn ținutul translucid al neantului la început n-a fost cuvântul ci visul și somnul și marea ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fi acum, cu cei 27 la suta bonuri valorice, mărit cu 2 la suta. Da, acum salariul meu format din lei plus bonuri valorice are o putere de cumpărare mai mare. La fel se procedează și în cazul pensiilor. Pentru domnul Ion Ionescu pensia nouă va fi formată acum din pensia veche (pe care o primea înainte de a intra în vigoare această măsură) minus 18 la suta lei, (cu cât se impozitează pensiile) plus 17 la suta lei sub formă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dovezi ale faptului că el a făcut poliție politică, eu numărându-mă printre cei ce au avut de suferit datorită lui, în cele patru dosare de la Arhivele fostei securității. Curpen, în munți la Pădureni: În spinii de-aici arată-te, Doamne"... PAUL ANGHEL N. 18 aug 1931, sat Recea, comuna Horgesti, județul Bacău m. 19 mai 1995, București. Prozator, dramaturg, publicist, traducător, scenarist, reporter politic, critic de artă. Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da viață și-adesea o curma. femeile nasc și pun pruncii la loc. ele sunt degetele lui Dumnezeu care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a mineriadei aproximativ 5.000 de mineri... Au avut loc în centrul Capitalei și în alte câteva puncte violente stradale. Multe au fost comise de oameni în echipament mineresc (salopete, cizme, cască). La Complexul Expozițional, la întâlnirea cu Președintele României. Domnul Ion Iliescu, au participat circa 20.000 de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga deasupra capului fiicei mele și a soțului ei, ambii cercetători științifici la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bulevardul Elisabeta), strigă la călători cât îl țineau plămânii (bojocii): „Stația Zavaidoc!!!...” (informațiile aparțin scriitorului-muzicolog Marin Voican Ghioroiu, București). Ca recunoștința față de marele artist, nu ar fi prea mult ca o stradă, un bulevard să-i poarte numele... că, slavă Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român, piteștean
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
palmă. Le-am dat. Ce, voiai să mă respingă! Cum să te respingă? Uite așa. Că pe ambasadorul american. Ce, crezi că nu se știe?! L-au respins fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas”! Și domnului ambasador îi pasă? Nu-i pasă. El nu și-a amanetat paltonul. Poate are chiar mai multe paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fără a-ți atrage înțelegerea și cooperarea oamenilor apropiați și a personalităților este greu să răzbați, mai ales după ce ți-ai lăsat în urmă o țară, prieteni și rezultatul eforturilor depuse în cea mai activă parte a vieții... ND: Mulțumesc domnule profesor doctor Matasă, mulțumesc dragă Claudiu. Ai avut o viață plină de încercări și peripeții, dar marcată de mari realizări. Sper că cel puțin unii din tinerii de azi să-ți urmeze exemplul și să împingă și ei prestigiul României
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar și meșteșugita aduce în prim plan bogate încărcături emoționale ,,Poetul este mut, s-a dus tarotul! Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia, Doamne, de pe mine hlamida disperărilor surde și-nvingemă, Bunule, de mine, de mine, de mine... EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet 15 Privesc la cerul inimii: mă ajuți să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]