3,883 matches
-
a pierdut oile Ei, dracu’ știe. CINCI Ok. Iată ținuta pe care mi-am pregătit-o pentru prima mea Întîlnire cu celebra obstetriciană a celor care se respectă: Bluză brodată stil caftan, à la Jemima Khan Jeanși de gravidă (cu elasticul ascuns În buzunare, și nu cu o bandă lată și respingătoare) Noua mea lenjerie de corp pentru gravide Elle MacPherson (lila) Sandale Prada. Arăt destul de bine, cred. Adică sper. Îmi aranjez bluza și-mi dau părul pe spate, privindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pentru totdeauna. Chiar așa am crezut. Am crezut că Luke și cu mine o să Îmbătrînim și o să albim Împreună. Sau măcar o să Îmbătrînim. (Eu n-am de gînd să albesc niciodată. Și nici să port rochii din alea oribile, cu elastic În talie.) Dar se pare că n-o să Îmbătrînim Împreună. N-o să stăm pe bancă Împreună și nici n-o să ne uităm amîndoi cum se joacă nepoții noștri. N-o să apuc nici măcar să-mi serbez cu el cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
degete noduroase cu falangele exterioare pătrate, adică cu câte două laturi care se prelungesc paralel. Nu trebuie să luăm în seamă curba în care se termină aproape toate degetele; arată OAMENI COERENȚI ȘI SINCERI. Mâna filozofică are palma relativ mare, elastică și cu noduri la degete. Falanga exterioară, jumătate pătrată, jumătate conică, ce semnifică dragoste și nevoie de adevăr absolut, formează, din cauza celui de al doilea nod, un fel de spatulă ovoidă, care anunță înclinații spre utilitate. Degetul mare, policarul, este
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și linia vieții): dacă muntele lui Venus este plin și rotund (persoana are un comportament entuziasm, viril, energic); dacă muntele lui Venus este îngust și plat (persoana are un comportament plin de inhibiții, sentimente vulnerabile); dacă muntele lui Venus este elastic (persoana are un comportament excelent); dacă muntele lui Venus este moale (persoana este leneșă); dacă muntele lui Venus este mare (persoana este lăudăroasă); dacă numărul de linii ce brăzdează muntele lui Venus este mare (senzualitate, excese); dacă numărul de linii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
după edificarea matricii vasculare stabile. Diferențierea tunicii medii a aortei începe în aceea parte unde sunt conectate vasele majore. Tunica medie a arcurilor aortice embrionice arteriale, cu excepția duetului arterial, este formată prin migrarea celulelor crestelor neurale, celule care produc media elastică specifică. Tardiv, o masă de celule derivate din crestele neurale migrează în jurul vaselor și se diferențiază într un fenotip elastogenic. Aceste celule se diferențiază progresând în sens cranio-caudal adiacent vaselor, de la trunchiul arterelor la ramurile arcului aortic, până când toate devin
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fibros al valvelor, asigurând o suprafață netedă pentru circularea sângelui astfel încât nu sunt declansate mecanisme ale coagularii. Endocardul este compus dintr-un endoteliu continuu, așezat pe o membrană bazală.Țesutul conjunctiv subendotelial este dens și conține numeroase fibre și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din celule miocardice de lucru și celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest nivel constituie țesutul nervos de conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a expus și legea atracției universale, Hooke a susținut 9 la Societatea Regală o prelegere în care formula ideea existenței gravitației universale precum și ideea că forța de atracție este invers proporțională cu pătratul distanței. Tot el a stabilit legea deformărilor elastice, iar cercetările sale în legătură cu resortul au dus la invenția ceasului cu resort (mult mai precis decât cel cu pendul), a inventat roata pendulară, a inventat micrometrul. Tot el împarte cu Papin meritul de a fi netezit calea inventării motorului cu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
continuumului sau a unui spațiu complet ocupat de materie, avansată de Descartes, este respinsă ca o imposibilitate fizică și astronomică ce anulează existența mișcării. Concomitent se afirmă existența în Univers a eterului conceput ca o substanță foarte puțin densă și elastică, ca un gaz rarefiat ale cărui componente sunt situate în vid. Structura granulară a materiei justifică proprietățile esențiale cu care aceasta este înzestrată: întindere în spațiu, duritate, impenetrabilitate, mobilitate, la care Newton adaugă și inerția: Știm din experiență că cele mai multe
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
bazau pe experimente, după cum precizează el însuși, vor fi preluate și sistematizate de Johanes Bernoulli, care introduce termenul de energie, de Leonhard Euler și, ulterior, de Daniel Bernoulli. În 1738 Daniel Bernoulli susținea ideea că gazele sunt formate din molecule elastice, care se ciocnesc cu viteze mari și ricoșează, în conformitate cu legile mecanicii. Originea presiunii este explicată prin efectul mecanic al ciocnirii moleculelor de gaz în mișcare de un corp solid. Astfel, procesele fizice regulate descrise de variabile continue, precum densitatea, viteza
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că valvulopatiile pacienților vârstnici reprezintă nu numai o problemă în creștere la nivel diagnostic, ci și o problemă importantă de management terapeutic (18). Modificări la nivelul structurii arteriale și cardiace Studiile populaționale au demonstrat că principalele modificări la nivelul arterelor elastice mari, care se produc odată cu înaintarea în vârstă, sunt reprezentate de creșterea grosimii parietale și dilatare (19). Studiile post-mortem indică faptul că îngroșarea peretelui aortic la vârstnici se datorează în principal creșterii grosimii intimale, chiar și la populații cu incidență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
de presiune care a produs-o;, iar distensibilitatea (complianța unitară sau specifică) este complianța raportată la volumul de referință; . In mod evident parametrii de mai sus reprezintă o exprimare inversă față de cei care descriu elasticitatea. Astfel o incintă cu perete elastic (modul de elasticitate mare, până la rigiditate) are complianță mică, fiind necesare creșteri presionale mari pentru mici modificări de volum. Incintele cu perete mai puțin elastic (modul de elasticitate mic, până la deformabilitate plastică) au complianță mare; sunt ușor destinse și acumulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sus reprezintă o exprimare inversă față de cei care descriu elasticitatea. Astfel o incintă cu perete elastic (modul de elasticitate mare, până la rigiditate) are complianță mică, fiind necesare creșteri presionale mari pentru mici modificări de volum. Incintele cu perete mai puțin elastic (modul de elasticitate mic, până la deformabilitate plastică) au complianță mare; sunt ușor destinse și acumulează volume mari cu modificări mici de tensiune parietală și deci de presiune internă. Venele sunt în ansamblu de 610 ori mai distensibile decât arterele și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stânga = galben, picior = verde, împământare = negru. Condițiile tehnice obligatorii pentru înregistrarea electrocardiogramei sunt următoarele: rezistență electrică minimă între tegument și electrozi (asigurată prin pastă adezivă și conductivă sau tifon impregnat cu soluție salină), contact ferm al electrozilor cu pielea (benzi elastice sau fașă de tifon când nu se folosește pastă adezivă), repaus fizic și psihic (pentru a evita mișcarea electrozilor în raport cu pielea, activitatea bioelectrică a musculaturii scheletice în zonele de amplasare a electrozilor și impactul stărilor emoționale asupra activității cardiace), inerție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere au un perete de tip elastic (țesut conjunctiv bine reprezentat), în timp ce țesutul muscular neted este prin comparație mai bine reprezentat în peretele arterelor mici, numite și artere musculare, tocmai din acest motiv. Complianța arterelor de conducere este optimă pentru funcția acestora de a acumula tensiune mecanică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Ele contribuie astfel în mod esențial la amortizarea fluctuațiilor sistolo-diastolice de presiune și debit. Calculul energetic demonstrează că pentru același debit sanguin mediu lucrul de pompă necesar este dublu în cazul unui circuit format din vase rigide față de cazul vaselor elastice, în care lucrul mecanic se apropie de valoarea minimă necesară, cea care corespunde unui regim de pompare în flux continuu și cu debit constant. Presiunea arterială poate fi măsurată direct (metode sângerânde) prin conectarea unui manometru cu lumenul vascular (direct
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de forța de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va scade când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de forța de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va scade când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
favorizează menținerea plămânilor într-o stare expandată. Mult mai important este însă rolul surfactantului în prevenirea instabilității alveolare, după cum urmează. Conform legii Laplace, presiunea transmurală este proporțională cu tensiunea parietală și invers proporțională cu raza (r); . Când raza scade componenta elastică a tensiunii parietale scade și ea, relativ uniform pentru toate alveolele (parenchimul pulmonar este relativ uniform din punct de vedere elastic). Rămâne problema cuantumului de tensiune parietală determinat de tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
legii Laplace, presiunea transmurală este proporțională cu tensiunea parietală și invers proporțională cu raza (r); . Când raza scade componenta elastică a tensiunii parietale scade și ea, relativ uniform pentru toate alveolele (parenchimul pulmonar este relativ uniform din punct de vedere elastic). Rămâne problema cuantumului de tensiune parietală determinat de tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]