13,637 matches
-
care se pretează cel mai puțin atribuirii frauduloase a „etichetelor” de apartenență la o elită (Pareto, 1916, § 2035). Așadar, Saint-Simon enumeră niște categorii care aduc la îndeplinire sarcini indispensabile prosperității economice și progresului științific. În opinia sa, aceasta este adevărata elită a țării. În privința trântorilor, Saint-Simon nu se gândește nicidecum să le atribuie vreun „scor de excelență”. Este vorba despre bărbați și femei care au dobândit o poziție preeminentă în societate sau care au moștenit-o (prinți și prințese). Este, fără
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
celui de-al Doilea Imperiu (Clifford-Vaughan, 1960, p. 319). Ulterior, ideile saintsimoniene ilustrate de parabola albinelor și a trântorilor au avut ecouri în două direcții care, de altfel, nu sunt cu totul străine una de cealaltă, în măsura în care opun și ele elitele „utile” își trag legitimitatea dintr-o activitate productivă sau creatoare, unora „parazitare”, a căror preeminență este bazată pe un statut obținut cu multă vreme în urmă. Prima dintre aceste orientări este cea care asociază noțiunea de elită celei de timp
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
opun și ele elitele „utile” își trag legitimitatea dintr-o activitate productivă sau creatoare, unora „parazitare”, a căror preeminență este bazată pe un statut obținut cu multă vreme în urmă. Prima dintre aceste orientări este cea care asociază noțiunea de elită celei de timp liber. Parabola albinelor și a trântorilor Presupunem că Franța îi pierde subit pe primii săi cincizeci de fizicieni, pe primii săi cincizeci de chimiști, pe primii săi cincizeci de fiziologi, pe primii săi cincizeci de matematicieni, pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nouă, t. II, Anthropos, Paris, 1966). Teoria clasei timpului liber După felul în care este definită burghezia în optica marxistă, drept o clasă care prosperă prin însușirea unei părți a plusvalorii rezultate din activitatea productivă, este posibil să descriem întreaga elită ca pe o clasă care-și consolidează puterea datorită unui surplus de timp liber rezultat din activitatea altora. Această concepție se cristalizează în teoria clasei timpului liber, datorată lui Thorstein Veblen (1857-1929). Acest sociolog american caracterizează elita timpului său drept
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să descriem întreaga elită ca pe o clasă care-și consolidează puterea datorită unui surplus de timp liber rezultat din activitatea altora. Această concepție se cristalizează în teoria clasei timpului liber, datorată lui Thorstein Veblen (1857-1929). Acest sociolog american caracterizează elita timpului său drept o „clasă a timpului liber” (Veblen, 1899). Statutul dobândit și averea acumulată îi permit să ducă o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o anumită „mândrie a emulației” le este oferită de reputația eficacității în muncă. În rândul claselor superioare‚ dimpotrivă, emulația este de ordin pur „pecuniar”. Bogăția și puterea trebuie puse în evidență. Așadar, obișnuințele legate de consum sunt cele ce caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de resurse pentru consum. Dar și unele activități de petrecere a timpului liber orientate către diferențiere au tot o funcție de integrare a elitei conducătoare. Așa cum arăta Charles Wright Mills în prefața scrisă de el pentru cartea lui Veblen, „ele constituie o modalitate de a asigura coordonarea deciziilor între diferitele elemente și segmente ale clasei superioare” (Mills, în Veblen, 1953, p. XVI). De altfel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a asigura coordonarea deciziilor între diferitele elemente și segmente ale clasei superioare” (Mills, în Veblen, 1953, p. XVI). De altfel, acest fapt l-a incitat pe Mills să acorde o anumită importanță sentimentului de conivență dintre diferitele sectoare ale elitei, contribuind astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elemente și segmente ale clasei superioare” (Mills, în Veblen, 1953, p. XVI). De altfel, acest fapt l-a incitat pe Mills să acorde o anumită importanță sentimentului de conivență dintre diferitele sectoare ale elitei, contribuind astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a incitat pe Mills să acorde o anumită importanță sentimentului de conivență dintre diferitele sectoare ale elitei, contribuind astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele majore ale doctrinelor saintsimoniene - cealaltă fiind socialismul - și care a furnizat o bază intelectuală adepților ideologiei tehnocratice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
repunere în discuție a regimului parlamentar. În decursul anilor ’30, această dublă evoluție a căpătat adesea o tentă fascizantă. În Franța, sub regimul de la Vichy, s-au făcut eforturi pe „temele antiparlamentarismului, a anticapitalismului și anticolectivismului”, pentru a constitui „o elită tehnicistă în sânul aparatului de stat” (Birnbaum, 1978, p. 84). Imediat după cel de-al doilea război mondial, într-un context economic profund modificat, au reapărut concepții „organizatoare” ce vizau subordonarea opțiunilor politice „imperativelor tehnicii”. Tipică pentru această orientare a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
politic conferă un statut ambiguu, greu de justificat în termeni simpli. Totuși, această întâietate acordată tehnicii comportă riscul evident al neglijării problemei reglajelor sociale, care nu se reduce la organizare sau la administrare. Teoriile despre „noua clasă” tehno-birocratică Pentru teoreticienii elitelor, prezența unei anumite caracteristici (dinamism, simțul organizării, voința de putere, credința într-o ordine a valorilor) este cea care certifică vocația unui grup sau a unei categorii sociale de a accede la statutul de clasă conducătoare. În tot cursul secolului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
depăși problemele care se pun și pentru a impune o voință politică tuturor corpurilor de funcționari publici. Cât despre cei care contestă ordinea stabilită din perspectiva luptei de clasă, aceștia consideră ca fiind firească apariția din rândurile lor a unor elite democratice apte să se substituie notabilităților de la putere. În anii ’30 și ’40, două elemente noi au zdruncinat încrederea în posibilitățile de control democratic prin „amatori luminați” ce acționau ca delegați ai corpului electoral. În țările cu tradiție liberal-democratică, pe măsură ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în anii ’30, conform căreia 65% dintre cele mai mari întreprinderi industriale americane erau controlate, în fapt, dacă nu și de drept, de directorii și împuterniciții lor (Berle și Means, 1936). Așadar, Burnham avansează o teză situată la intersecția teoriei elitelor cu cea a luptei de clasă. El ia foarte serios în considerație formarea unei elite manageriale compuse din manageri ai economiei private, ai administrațiilor publice și ai organizațiilor sindicale, din ingineri, experții planificatori și tehnicieni de rang înalt (Burnham, 1947
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în fapt, dacă nu și de drept, de directorii și împuterniciții lor (Berle și Means, 1936). Așadar, Burnham avansează o teză situată la intersecția teoriei elitelor cu cea a luptei de clasă. El ia foarte serios în considerație formarea unei elite manageriale compuse din manageri ai economiei private, ai administrațiilor publice și ai organizațiilor sindicale, din ingineri, experții planificatori și tehnicieni de rang înalt (Burnham, 1947, pp. 126-127). Dar dacă regimul capitalist i se pare muribund, nimic nu permite, în opinia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tehnice atotputernice, de competențe de prim rang și având putere de decizie de fapt, iar uneori chiar și de drept” (ibidem). Dar în anii ’50 și ’60 se raționează în termeni de clasă mult mai dezinvolt decât în termeni de elită, iar Gurvitch se întreabă dacă „grupurile tehno-birocratice” se pot „structura în clase independente”, ținând cont de faptul că, anterior, „ele au servit întotdeauna alte clase”. În opinia sa, apariția acestor grupuri „este legată de constituirea capitalismului organizat și, mai pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puterilor publice tinde să devină mai puternică în cazul instituțiilor. Așadar, managerii lor se află efectiv „sub presiune”, dar pentru alte motive decât o pretinsă identitate de interese cu masa populației. Vedem astfel cum reapare o linie de tensiune între elitele politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar, paradoxal, ei au văzut în asta o întărire a raporturilor capitaliste de producție. Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat naștere unei mici elite de capitaliști financiari ce domină economia la ora actuală
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar, paradoxal, ei au văzut în asta o întărire a raporturilor capitaliste de producție. Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat naștere unei mici elite de capitaliști financiari ce domină economia la ora actuală. Într-o versiune marxistă a teoriei manageriale, se admite fără înconjur că forma familială a capitalismului a dispărut din marile întreprinderi moderne. Totuși, nu se întrevede nicăieri o evoluție care să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
financiare sunt cele care determină evoluția economică generală. Sistemul pus în mișcare de capitalismul financiar este dirijat de o oligarhie rezultată din grupuri rivale, ce reușește, de bine, de rău, să introducă între ele un anumit grad de coordonare. Această elită economică conduce viața afacerilor în interesul unei clase capitaliste luate în ansamblul ei. Există o teorie a controlului bancar ce rezultă din cea a capitalismului financiar. Teoreticienii controlului bancar estimează că băncile acționează asemeni unor centre de control ale capitalismului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rezultă din cea a capitalismului financiar. Teoreticienii controlului bancar estimează că băncile acționează asemeni unor centre de control ale capitalismului financiar și că, la urma urmelor, ele sunt acelea care domină industria. Economia modernă ar fi deci dominată de o elită restrânsă de bancheri ce ar controla afacerile tuturor marilor întreprinderi. Acestei viziuni a lucrurilor i se opune adesea ideea că băncile însele rămân supuse controlului unor capitaliști individuali ce întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
întreprinderi. Acestei viziuni a lucrurilor i se opune adesea ideea că băncile însele rămân supuse controlului unor capitaliști individuali ce întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi fost mai degrabă restructurate decât nimicite. Dincolo de marxismul clasic: elita întreprinderilor Confruntarea dintre marxism și teoriile manageriale a suscitat apariția unor teorii care se îndepărtează tot mai mult de marxismul clasic. A existat mai întâi o teorie a hegemoniei financiare. Aceasta admite simbioza sectorului bancar cu industria și recunoaște poziția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt definitorii pentru grupuri de interese solid structurate în sânul cărora interesele industriale și cele financiare se împletesc. Aceste diverse dezvoltări teoretice constituie un progres și în raport cu teoria managerială clasică, și în raport cu viziunea marxistă tradițională. Astfel, se vorbește acum despre elita întreprinderilor sau corporate elite, vizând categoria directorilor generali și cadrele superioare din marile întreprinderi. Pentru a pune în evidență configurații ale unor direcții articulate unele cu altele (interlocking directorships), tehnicile analizei rețelelor s-au dovedit a fi foarte utile (Scott
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de interese solid structurate în sânul cărora interesele industriale și cele financiare se împletesc. Aceste diverse dezvoltări teoretice constituie un progres și în raport cu teoria managerială clasică, și în raport cu viziunea marxistă tradițională. Astfel, se vorbește acum despre elita întreprinderilor sau corporate elite, vizând categoria directorilor generali și cadrele superioare din marile întreprinderi. Pentru a pune în evidență configurații ale unor direcții articulate unele cu altele (interlocking directorships), tehnicile analizei rețelelor s-au dovedit a fi foarte utile (Scott, 1990, p. XV). Elitele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elite, vizând categoria directorilor generali și cadrele superioare din marile întreprinderi. Pentru a pune în evidență configurații ale unor direcții articulate unele cu altele (interlocking directorships), tehnicile analizei rețelelor s-au dovedit a fi foarte utile (Scott, 1990, p. XV). Elitele și capacitatea lor de influență Dacă vrem să depășim modelul sumar al „clasei dominante”, e cazul să ne aplecăm asupra capacității de influență a fiecărei elite particulare sau a fiecărui segment de elită. În legătură cu acestea, Robert Dahl atrage atenția în privința
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]