4,957 matches
-
Aduceți o cretă, vă rog ! Cum n- aveți cretă, când vreți să chiuliți de la muncă cum faceți repede o febră ?“, râde Cristi, care după ce termina cu detaliile regizorale dădea startul repetițiilor, partea cea mai dificilă de altfel, pentru că perfecționismul său exagerat îi scotea uneori din sărite pe cei din jur. „Ce-a fost ăla, un Do trecut cu vederea ? Pauză, Do, clar și lung, ce mama naibii ? De la început, haideți, dragii mei !“ Când se făcea ora cuvenită începutului de spectacol, Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
simplă dungă trasată de un copil pe o hârtie. Toate mărunțișurile de zi cu zi, toate problemele, dar și succesele deopotrivă, cărora oamenii le dau atâta impor- tanță, erau brusc inutile. Toată eleganța și rafinamentul, care i-au părut imediat exagerate, nu se puteau zări și nu mai contau deloc. Nu exista rasă, de sus. Oamenii nu erau nici albi, nici negri, nici scunzi, nici înalți, nici săraci, dar nici bogați, doar oameni, purtați de cine știe ce destine mărețe pe toate drumurile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce a legat prietenia Mariei Tănase cu Cristian Vasile. Se asemănau mult cei doi interpreți, chiar dacă la poli opuși, Maria fiind la început de drum, pe când Cristi deja consacrat, un adevărat idol al generației sale. Sufereau de același per- fecționism exagerat, se odihneau puțin și își dedicau cele mai multe ceasuri muncii și repetițiilor și învățării continue. Își trăiau pasiunile cu o intensitate nemaiîntâlnită, petreceau fără măsură, iubeau aventurile și amorul sălbatic, iar pe orice ban puneau mâna, îl și cheltuiau pe prieteni
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
politice, au început să-și parodieze fiecare melodiile celuilalt, ieșind un concert pe cinste, ce-i drept, mai degrabă de circ decât de o scenă. Au râs apoi de zvonurile despre ei, de articolele din presă care fie îi lăudau exagerat, fie îi trăgeau de urechi pentru cine știe ce năzbâtii, care probabil nici nu se întâmplaseră, iar dacă se întâmplaseră, fuseseră total diferite. Au vorbit despre literatură și călătorii. Despre piese de teatru și filme noi. Unii au adormit pe jos de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
strâmte, mai scurte și mai decoltate ale femeilor. Pe stradă, dar și în piese, în articole de ziar sau în literatură e tot mai multă goliciune și carne, ceea ce nu demult te făcea să roșești acum era normalitate. Romantismul ușor exagerat al anilor ’20 și ’30 este înlocuit de un stil tot mai libertin, cuceririle nu mai poartă parfumul eleganței, dialogurile par mai directe ca oricând ; limbajul, atitudinea, inclusiv gesturile de zi cu zi se schimbă, anunțând un schimb de generații
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu dânșii, am un contract cu Roata lumii și nicidecum nu există vreo clauză sau observație referitoare la ce anume să cânt sau nu din repertoriul meu, de altfel bine-cunoscut publicului. Așadar, am văzut acea rugăminte, s-o numim astfel exagerat, ca pe o jignire. Și am ales să fac acele observații apărându-mi și explicându-mi deciziile, nicidecum insultând sau având vreo intenție de a aduce vreun prejudiciu imaginii lor. Atât ca indivizi, cât și ca reprezentanți ai Armatei Române
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajuns să nu-i iau și ultima speranță. Dacă și eu cad, în ce să mai creadă ? Melodiile populare și lăutărești erau în vogă, era propusă o întoarcere spre un tradiționalism ieftin, care să scoată la lumină un simț naționalist exagerat și îndreptat politic spre noii conducători, ce aveau să salveze țara. Arta devine în scurt timp doar propagandă, iar tinerii care debutaseră la sfârșitul anilor ’30 se schimbă acum ca niște cameleoni după cum bate vântul și caută o ascensiune puternică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
politic! - de a ne Înscrie realmente, rapid, pe drumul normalizării și al reașezării democrației. Da, și... cu toate acestea! Cu toate acestea, Iliescu și partidul pe care l-a Înființat au fost supuși, apoi, mai bine de un deceniu, unei exagerate, am mai spus-o, vindicte și „polarizări” a nemulțumirilor largi și complexe, multe dintre acestea care nici nu țineau de competența și responsabilitatea președintelui. Dar... „norocul” lui și al emulilor săi politici a fost nedibăcia și corupția adversarilor săi politici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Și ce „ocazie” mai spectaculoasă decât o răsturnare politică din temelii, un loc viran și liber pentru afirmarea unor „noi nume, noi energii, mai știi - noi etici”!? Deoarece, după Revoluție, În acei ani tulburi și plini de speranțe - speranțele, Însele, „exagerate” și lipsite de „simțul măsurii” pot face la fel de rău ca și „reaua credință”, uneori! -, Liiceanu a făcut câteva erori mai mici În afara „celei mari”, dacă a-ți uita vocația și drumul pentru care te-a pregătit maestrul este una: În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
față de cârdurile tinerilor care intră pe trotuarele existenței sociale tropotind un pic cam gălăgios din tocurile lor bombate... Sau a fi bătrân Înseamnă cu adevărat și În ochii multora exacerbarea rea, măruntă, egoistă, ba chiar meschină, a propriilor interese, atenția exagerată acordată nevoilor fizice personale, nerăbdarea față de alții, o nerăbdarea ce devine tot mai organică și care Înseamnă de fapt slăbirea gravă a capacității de imaginare a celuilalt, a empatiei, cum se spune. Iar În plan mai larg, mai general, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de a găsi o măsură justă, o distanță „justă” față de ceea ce se Întîmpla „În jur”, o cât de cât rezonabilă, realistă, reacție față de ceea ce numim stimuli exteriori, indiferent că era vorba de ființe vii sau de fenomene. O continuă falsă, exagerată percepție! Da, dar azi Îmi dau cont, supraviețuind acestor talazuri și accidente, mici catastrofe și mari, dureroase, neînțelegeri, că acolo, În anii acelor „false aprecieri”, s-a născut, În fașă, percepția și mai ales vocația mea pentru ceea ce se numește
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și strofe de poezii populare care nu conțin cuvinte de alte origini; dar este imposibil de alcătuit o frază exclusiv din elemente slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care nu trebuie Însă exagerată, fiindcă nici elementele nelatine nu sunt neglijabile, româna fiind o limbă destul de amestecată). „Om“, „bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine au căpătat cu totul alt sens În română decât În limbile occidentale. „Pământ“, de pildă (atât În sensul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de comunism. Este ceea ce Occidentul, care a suferit de pe urma nazismului și a diverselor fascisme, nu Înțelege prea bine; pentru români, drama cea mare a fost comunismul; În această privință, durerile lor nu sunt aceleași cu ale evreilor. Ar fi Însă exagerat ca unele accente diferite — care țin de libera discuție intelectuală — să fie etichetate drept „antisemitism“. În fapt, raporturile dintre români și evrei sunt astăzi cât se poate de bune, debarasate În cea mai mare parte de prejudecățile care au existat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-și dea seama oricine mi-a urmărit evoluția îndeaproape - mai ales dacă literatura deconspiră inadvertent viața interioară a scriitorului -, lucrurile începuseră s-o ia razna, semănând cu ceva ce devenea, conform celor de la The New York Times, „bizar de complicat... opulent și trivial... exagerat“, iar eu nu sunt neapărat împotriva acestei caracterizări. Doream să mă întorc la simplitatea trecută. Eram copleșit de viața mea, iar acele prime propoziții păreau să reflecte ceea ce mersese greșit. Venise clipa să mă întorc la noțiunile fundamental și cu toate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Solca) și mai ales curățenia (la propriu) și florile acelea pe care nu le-am mai Întâlnit prin alte părți, care Îți râd parcă din fiecare curte, din fiecare fereastră sau margine de drum. Și nu ar fi cu nimic exagerat dacă aș completa că, parcă și oamenii sunt altfel. De fapt am făcut remarca, că mai sus de Bacău, pe care iertat să-mi fie, nu l-am crezut atât de lipsit de curățenie și de „amestecat”, totul Începe să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sit german, iar el, fixându-mă inexpresiv, îmi spune că da, e frumos, dar mai interesant i se pare mixajul de culturi de la Malbork: polonezi, ruteni, evrei. De nemți „uită” să-și amintească. E „politic corect”. Prudența sa îmi pare exagerată. Mie însă îmi este ușor să vorbesc. El, ca organizator, nu-și permite nici o clipă de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului, într-un loc sub umbrar (deși ploaia a încetat), cu mese lungi, spre care ajungem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
marginea unor havuzuri și discutau pașnic, beau bere, glumeau sau citeau, ca în orice oraș european. Există un dram de normalitate și la Moscova. N-ar trebui să-i demonizăm de-a valma pe ruși. Numai că nu atitudinile noastre exagerate sunt problema, ci excepția pe care o reprezintă acești tineri sau fațadele occidentalizate ale birourilor și ale magazinelor de lux din capitala rusă pe fundalul... restului copleșitor, scufundat în primitivism, pauperitate, supușenie oarbă și imperialism revanșard. VASILE GÂRNEȚ: Mă întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
romanelor mele. În unele cărți abordez subiectele istorice, în altele pun la bază un bogat material documentar etc. Ziarul american Christian Science Monitor mă consideră cel mai bun autor din lume de romane polițiste cu tentă politică. Deși o găsesc exagerată, această apreciere înseamnă, trebuie să recunosc, foarte mult pentru mine. În ceea ce privește scriitorii contemporani consacrați acestui gen, i-aș menționa pe Alexandra Malinina și Daniil Korețki, foarte populari în Rusia. Ambii sunt foști ofițeri superiori în miliția sovietică și știu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care-l au nu puțini din cei care vor să-l „înfunde” pe poet: - Dar... Roșu vertical? a replicat el. M-am ridicat atunci și am scos din raft acest volum, apărut la Editura Militară, volum pe care, din jenă exagerată, Nichita nici nu mi l-a dat, și i-am citit cu voce tare un singur poem: Către Hypnos. Prietenul meu din America a albit și a recunoscut că-l uitase, de altfel, în acest volum sfârtecat de aproape oricine
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Tita, cum spuneam, se afla în fața noastră în autobuz, alături de un tinerel la fel de negricios care, spre surpriza mea, auzind cele ce discutam noi doi, eu cu Cezar - noi aveam totdeauna una sau două teorii pe care le apăram cu aprindere exagerată! -, s-a întors de vreo două ori spre noi și a făcut câteva remarci de-o pertinență intelectuală care mi-au atras numaidecât atenția și, voluntar cum eram, l-am întrebat „de unde descinde și... cine e?!”. „Alexandru Ivasiuc”, l-a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
inși excelenți în orice situație, să nu fi fost ei apți, în fond, de ceea ce se numește prietenie?! Sau, noi înșine, printr-un sentimentalism deplasat, acordăm o prea mare greutate acestei noțiuni de prietenie, absolutizând-o, dându-i o prioritate „exagerată” față de alte forme de conviețuire psihologică și socială?! Izbit, lovit dureros de „schimbarea la față brutală” a unor apropiați prieteni, am început a mă acuza eu însumi de „inerție psihologică”, de „sentimentalitate excesivă, demodată, ridicolă”, de lipsă de „simț practic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
jumătate de drum și vor putea respira ușurați și palestinienii cărora, așa cum se exprimă Mahmoud Darvich, le este teamă de această teamă (iar rațiunile pentru aceasta nu lipsesc). Să facem un bilanț, judecând lucrurile la rece. Brutal și fără politețuri exagerate. Așa cum fac israelienii. Un neevreu născut în 1940, nu prea fricos de felul lui și care nu are nici părinți nici bunici morți la Auschwitz poate enumera mai multe motive de a "iubi", lăsând la o parte orice politică (a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
altceva decât mărturii ale talentului de diplomat, cu care Mihul era înzestrat din plin. Încă un amănunt care a trecut neobservat ne face să ne întărim această convingere. În unanimitate istoriografia noastră a condamnat actul de închinare (formulă de altfel exagerată) a Moldovei față de turci, iar Mihul a fost făcut răspunzător pentru faptul că a dus tratativele și, mai mult chiar, i s-a pus în seamă inițiativa acestei noi orientări în politica externă a Moldovei. Nu vrem să aducem o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu 1.000 de călăreți să supravegheze mișcările turcilor, iar cu restul oastei sale s-a repezit pe urmele tătarilor, care ar fi luat 15.000 de prizonieri. Oastea tătarilor număra 30.000 de călăreți, cifră care ni se pare exagerată, chiar dacă în fruntea lor se aflau doi hani și un mârzac. Baltazar de Piscia relata că „prea puțini izbuti a răzbi, cu toate că fură tăiați 125 de tătari care, mergând după jafuri, se răzlețiră de ai lor”. N. Iorga, acordând credit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putea deveni o raia. În 1481, ei câștigau bani buni din comerțul cu turcii și asta le era de ajuns. Scrisoarea boierilor este alcătuită și într-o vreme în care Țepeluș se pregătea să atace Moldova împreună cu turcii. Nu trebuie exagerat, în sensul în care s-a stăruit o vreme, că boierimea era trădătoare din principiu. Când turcii au făcut eforturi să cucerească Țara Românească, boierii munteni au fost în cea mai mare parte alături de Radu de la Afumați și, în bătălii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]