5,276 matches
-
declanșând gândirea" (Marcus et al., 2000: 53). O atenție mai mare la stimulii exteriori implică un impact mai mare al modului în care este încadrată informația. Emoțiile negative, precum furia sau dezgustul, au efecte opuse, dat fiind că persoanele care experimentează astfel de emoții nu sunt interesate să afle noi informații în legătură cu subiectele care le-au stârnit aceste emoții (MacKuen et al., 2005, pp. 7-8). Emoțiile precum furia, dezgustul și frustrarea activează sistemul obișnuințelor 3, care îi determină pe oameni să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
universal 1964 Inventarea microprocesorului 1965 5-19 dec. Primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale. De Gaulle, peședinte al Republicii 1966 Franța iese din OTAN [ Organizația Tratatului Atlanticului de Nord] 1967 Alegeri legislative Războiul israelo-arab de Șase Zile 1968 Franța experimentează bomba H [cu hidrogen] "Primăvara de la Praga" și "normalizarea" din Cehoslovacia Mai Mișcarea studențească și valul de greve Iunie Alegeri legislative. Couve de Murville, prim-ministru 1969 Eșecul referendumului și plecarea generalului de Gaulle Primii oameni (americani) pe Lună Georges
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ei. în comentariile lui asiști la o tradiție în act, la un traseu de cunoaștere pe care hermeneutul înaintează călăuzit de omul experienței spirituale. El merge pe urmele Universalului așa cum Acesta și-a dat chip în creștinism, cum a fost experimentat pe calea contemplativă a creștinismului răsăritean. Interpretul intră în dialog cu acei călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împlinește în interiorul persoanelor contemplative. Ea nu se desfășoară pe latitudine, pe dimensiunea orizontală a timpului și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ochi pe toți, pe direcția situării lor. Ea înfășoară succesiunea mișcărilor și a timpului, căci nu îl părăsește pe nici unul dintre privitori atunci cînd un frate se mișcă de la est la vest, iar un altul de la vest la est. Dar, experimentînd calitatea privirii divine, călugării realizează totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
priori acest raport. Această critică a lui Toma poate fi considerată o explicație pentru faptul că toate cele cinci probe ale sale în favoarea existenței lui Dumnezeu sunt a posteriori. Existența lui Dumnezeu poate fi dovedită pornind de la felul în care experimentăm lumea 95. D'Aquino consideră că a pleca de la necunoscut spre cunoscut este o greșeală ce poate fi remediată dacă plecăm de la cunoscut înspre necunoscut. În critica sa, D'Aquino a vizat explicit argumentul din capitolul 2 și a considerat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
compatibilitatea cu actualitatea nu este doar o definiție a posibilității reale, ci este și criteriul pentru conceptualizare logică deoarece un gând consistent nu se poate referi doar la propria-i consistență 417. Hartshorne leagă modalitatea de structura proceselor temporale. Noi experimentăm prezentul după cum decurge dintr-un trecut stabilit și care se deschide într-un viitor care nu este chiar stabilit în toate detaliile sale. Folosind limbajul preferat al lui Hartshorne, putem spune că trecutul este complet determinat, viitorul este parțial determinat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
decente. Nevoile de dezvoltare se referă la amplificarea potențialului individual și cuprind autoaprecierea/stima și autodepășirea. Aceste nevoi sunt satisfăcute printr-o muncă creativă sau cu contribuții productive deosebite. Se referă la nevoia de a fi creativ și de a experimenta creșterea și dezvoltarea prin activitatea derulata În organizație. Nevoile de relaționare privesc legăturile cu mediul social, iar În mediul de lucru se referă la nevoia de interacțiune socială. Este recunoscut faptul ca o bună parte din motivația profesională a angajatului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
decente. Nevoile de dezvoltare se referă la amplificarea potențialului individual și cuprind autoaprecierea/stima și autodepășirea. Aceste nevoi sunt satisfăcute printr-o muncă creativă sau cu contribuții productive deosebite. Se referă la nevoia de a fi creativ și de a experimenta creșterea și dezvoltarea prin activitatea derulata În organizație. Nevoile de relaționare privesc legăturile cu mediul social, iar În mediul de lucru se referă la nevoia de interacțiune socială. Este recunoscut faptul ca o bună parte din motivația profesională a angajatului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unei acțiuni în joc (lăsați ca la majoritatea repetărilor să ajungi la sfârșitul logic; nu opriți mingea). 8.1.6. Cum se pot îmbunătăți răspunsurile sportivilor ? Profesorii/antrenorii trebuie să-și organizeze antrenamentele în așa fel, încât jucătorii să poată experimenta mai multe răspunsuri eficiente (preluarea, serviciul sau lovitura de atac sunt tipuri de răspuns). Îmbunătățirea răspunsului și apoi creșterea valorii lui se poate obține prin justa repartiție a lucrului și pauzei active, a corectei încărcături, a oboselii fizice și utilizând
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
o trăiește consumatorul de LSD este adesea cunoscută sub numele de "călătorie", pentru că seamănă cu o călătorie în alt timp și spatiu. Efectele psihedelice ale LSD-ului au fost descoperite de dr. Albert Hoffman întâmplător, în anul 1938, când a experimentat o cantitate mică din acest drog, în cadrul unei sinteze de rutină. A trecut printr-o stare ca de vis, cu un efect imaginativ puternic, ce a durat cam 2-3 ore (Șelaru, M., 1998, p. 20). În Europa, consumul de LSD
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România". Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este de 5
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
modelele biologice care consideră consumul de substanțe ca o tulburare de natură biologică. Aceste teorii reduc explicarea tulburării la o cauză fundamental biologică și la ipoteza automedicației. Individul consumă substanțe pentru că, odată ce le-a descoperit, le-a încercat și a experimentat efectele pozitive își va soluționa problemele cu ajutorul lor, multe din aceste probleme fiind de natură psihopatologică, sau în care organismul necesită autoreglarea cu ajutorul substanțelor (Georgescu, D., Moldovan, A.M, Cicu, G., 2007, p. 24, apud Casas și colab., 1992). Modelul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lor îi plasează în afara a ceea ce este considerat acceptabil/dezirabil într-un anumit context sau/și în interacțiunile sociale. Goffman (1963) numește acest comportament "lipsă de caracter", iar Erikson (1970) spune că acest comportament "violează limitele comportamentului normal". Majoritatea indivizilor experimentează asemenea tip de comportament la un moment dat, cu toate acestea imaginea lor de stigmat se poate modifica pe parcursul vieții. Cu cât mai mare este stigmatul și cu cât este mai lungă perioada de timp, în care individul se comportă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
perspectiva profesorilor) Trecerea de la școala generală la liceu, colegiu/universitate presupune noi confruntări în plan social, cum ar fi necesitatea de a se adapta unui grup mai larg de egali. Aceasta este perioada când ei devin mai predispuși la a experimenta pentru prima dată efectele drogurilor. Factorul prevenție joacă un rol foarte important. Astfel, din discuțiile cu profesorii, reiese că în fiecare școală se desfășoară programe de informare, de sensibilizare, conștientizare privind consumul de substanțe și efectele acestora. Activitățile de prevenire
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România" (http://www.unicef.ro/wp-content/ uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf). Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este de 5
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să evitați cu orice preț, formularea sugestiilor sub forma negațiilor. Formula "nu veți mai simți panica", va provoca aproape întotdeauna panica; "vă puteți simți foarte confortabil" sau "... foarte liniștit", are o mai mare șansă de succes. Chiar și cei mai experimentați dintre noi, au tendința de a uita uneori că limbajul subconștientului este imageria (cuvintele și logica aparțin limbajului conștientului) și este foarte dificil să ai o imagine negativă. Te rog nu te gândi la un elefant roz. Așa este? Utilizați
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
care se încadrează însă în faza iluminării. Aceasta stă într-o legătură specială cu taina Mirului. Despre taina Mirului Biserica ne învață că ne întărește facultățile spirituale și ne acordă darurile Duhului Sfânt. Dar noi ca creștini de rând nu experimentăm decât poate foarte cenușiu aceste efecte. Misticii însă, cu fina lor sensibilitate spirituală, le sesizează. „Experiența mistică ne spune că întărirea facultăților spirituale, revărsarea darurilor Duhului Sfânt, precum și acordarea de harisme extraordinare, dacă sunt lucruri atribuite mirungerii și despre care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de plecare e cu totul altul decât acela al teologiei și al metafizicii. Circumscriindu-și atenția și cercetarea în jurul operei de artă, estetica modernă își limitează obiectul numai la un fragment din frumosul sensibil, adică din frumosul ce se poate experimenta prin simțuri. Ca să înțelegem mai limpede cât de arbitrară e această limitare, să ridicăm următoarea întrebare: există oare numai o frumusețe sensibilă sau există și o frumusețe de ordin ideal, de ordin inteligibil? Pentru a da răspunsul cuvenit, să ne
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e răspândit peste tot și se amestecă, fără să se confunde, cu toate elementele, față de care el rămâne totdeauna eminamente distinct”(Ierarhia cerească, p.61 ). Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care a dat prilej sfântului Grigore Palama
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să aibă o perspectivă vizionară mult mai înaltă și mai largă decât o are geniul natural. Contemplația mistică, deși atât de asemănătoare în unele puncte cu cea artistică, îi e mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ca făpturi, deși de aceeași natură omenească, nu suntem înzestrați cu aceeași capacitate. Darurile lui Dumnezeu sunt felurite și diferă de la ființă la ființă, de la om la om. Adevărul acesta de doctrină se verifică în varietatea naturală, pe care o experimentăm în jurul nostru. Sofianismul lumii create, adică sublimitatea înțelepciunii divine, nu se poate înțelege numai din măreția unitară a cosmosului, dar și din infinita varietate a părților lui, care împreună alcătuiesc armonia universală. Căci întocmai ca în opera de artă, varietatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în inspirație ca într-un fenomen miraculos și, ca unii care o trăiesc, să facă mărturisiri ce depășesc înțelegerea și dau prilejul atâtor variate tălmăciri și răstălmăciri. Inspirația e un fenomen de natură cu totul subiectivă și numai cine o experimentează lăuntric își dă realmente seama de ea ca de o taină ce scapă inteligenței logice. Obiectul tuturor cercetărilor, în această privință. Îl alcătuiesc de fapt mărturisirile artiștilor. Ele sunt singurele documente pe care se bizuie interpretările unor oameni care, medici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
originea lui ne servește cele mai variate și mai insuficiente lămuriri. Căci dacă admitem împreună cu artiștii și cu misticii că inspirația e de origine transcendentă, deschidem prin aceasta un domeniu inaccesibil mijloacelor de investigație ale metodei științifice. Transcendentul se poate experimenta subiectiv, pe calea suprasensibilă a intuiției spirituale, dar acest mod de experiență e prea subtil pentru o metodă împrumutată din domeniul fizicii cu tendința de stereotipizare a celor mai înalte fapte sufletești. Izvorul atâtor explicații fanteziste stă în metoda cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în mod clandestin și inconștient, fără ca noi să-l observăm absolut deloc, prin ce ne deosebim de cadavre”(Cuvântul lui Simion N.T. trad. În Irene Hausherr: La methode d’ oraison Hesychaste, p. 206) Cu extraordinara putere a celui care a experimentat, a celui care a văzut conștient infinita lumină dumnezeiească inundându-l, el afirmă că esența creștinismului stă tocmai în această conștiință sublimă a harului din noi, a harului văzut ca lumină a slavei dumnezeiești. lată, din numeroase citate ce se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]