4,787 matches
-
Umjetnosti, colecția Zbornik sadašnjih pravnih običaja u južnih slovena, Fr. Župan (Albrecht și Fiedler), Zagreb, 1874. (traducere italiană parțială publicată de Paul H. Stahl și Massimo Guidetti (1979), Le Radici dell’Europa. Il dibattito ottocentesco su comunità di villaggio e familiari. Milano: Jaca Book 59-73. Vezi și Mușlea și Bîrlea, (1970). Studiul obiceiurilor juridice realizat cu ajutorul chestionarelor s-a impus și în Rusia, unde au fost tipărite mai multe culegeri. În această privință se poate consulta studiul lui Bogišić. (1879). Bossert
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
când autorul iritat mi-a adus la cunoștință cu ce anume greșisem față de el! În ceea ce mă privea, Domnului de Pradt puțin îi păsa de lucrarea lui, de tot răul pe care îl spusesem despre ea, era furios din cauza tonului familiar al criticii mele și din cauza grosolăniei expresiilor mele, asta îl deranja. Cu aceste rezerve, cenzura mea avea binecuvântarea lui tot atât de mult cât a episcopului care îi dăduse aceeași permisiune lui Gil Blas. Am întrebat cu umilință în ce consta familiaritatea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și într-o vreme când nu mai era obligat să o accepte.294 Cred că greutatea cu care își exprima gândurile altfel decât în scris îl ținea legat de oameni care erau de multă vreme la curent cu ideile și familiari cu reveriile sale, și că inferioritatea lui în cadrul unei discuții îi făcea, în general, destul de neplăcut contactul cu oamenii de spirit. De altfel, ceea ce dorea mai presus de orice era să aibă parte de devotament pentru persoana și pentru cauza
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mobilurile care o susțin, Watson (1967, p. 11) identifică "opt forțe de rezistență": 1. Homeostazia, definită ca tendință organică de a menține un echilibru, exprimat prin nevoia de a stabiliza o anumită stare. 2. Obișnuința, concretizată în preferința pentru aspectele familiare. 3. Prioritatea, ca exemplu de rezolvare a unor situații după modelul inițial. Ea poate reprezenta o posibilă explicație pentru cazurile în care, deși au fost formați în direcția optimizării activității didactice, unele cadre didactice continuă să permanentizeze vechile practici. 4
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că lectura trebuie să fie pe primul loc în calculele scriitorului. Autorul Desperado asigură un confort al lecturii, deși sensul lui nu e nici pe departe evident, ca o consecință a folosirii unui limbaj mai mult decât accesibil, un limbaj familiar, fără fraze alambicate sau simbolistică încifrată. Încifrarea, ambiguitatea au pierdut tot terenul pe care l-au câștigat în jurul anului 1922, fiind înlocuite cu o complicare a ordonării detaliilor, care ține de organizarea intrigii, dar se reflectă la nivelul stilului într-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Kazuo Ishiguro (The Unconsoled, Never Let me Go), Alan Brownjohn (The Long Shadows) și lista poate continua. Nu întodeauna avem de-a face cu tărâmuri științifico-fantastice. De cele mai multe ori e vorba de o lume aparent normală. Distopia începe cu defamiliarizarea familiarului. Prezentul cunoscut, exagerat și bine înnegrit, e proiectat într-un viitor nedeterminat. Mână în mână cu defamiliarizarea merge spaima maximalizată. Se conturează o lume de coșmar, și totuși foarte reală, în care eroii există firesc. Gray chiar mărturisește că intenția
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
după ce am terminat de citit. Opera Desperado e un joc care se ascunde în lectura de după lectură. Citim ficțiunea Desperado ca și cum ar fi o limbă străină. Fiecare operă nouă e o limbă nouă. Limbile străine se învață, dar cât de familiare ne sunt ele? Oare nu revenim la limba maternă când gândim fără voce? Adică, nu ne întoarcem oare la tradiție, la ce era odată orizontul de așteptare, intriga, cronologia, eroul, într-un cuvânt ficțiunea? Textul Desperado menține lectorul în alertă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pleacă dis de dimineață de acasă pentru a merge să lucreze la teza de doctorat la British Museum. Șirul de situații comice în care îl vâră Lodge e nesfârșit. Fiecare episod e destinat să provoace râsul. O temă majoră și familiară romanului britanic mai nou este aceea a americanilor care se întorc la obârșii. Tema e reluată de Kazuo Ishiguro în The Remains of the Day (Rămășițele zilei). Lodge născocește un Bernie, de la o mică facultate din Colorado, care visează să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o deschid și o recreează. Mare parte din înțelesul operei mele stă în intenția de a construi o realitate alternativă. Mai bine zis o realitate mai intensă, în care forțele sacre ale lumii sunt la fel de evidente ca și lucrurile foarte familiare. LV. Ai scris cea mai izbutită biografie care există a lui T.S. Eliot, o carte care e simultan roman și inițiere critică. Ești, lucru rar, un critic informat și pe înțelesul tuturor, care nu se abate savant de la claritate. Ca
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea care m-a făcut să aleg filozofia. Dar antrenarea pentru gândit chiar am simțit că-mi antrenez mintea: a fost destul de stresant și foarte diferit de critica literară, care-mi era familiară m-a format pentru tot ce gândesc sau scriu acum. La început am studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama că nu mergeam destul de adânc pe calea ideilor. Eram îndrăgostită de critica literară universitară: era
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
propagandistic în actualitatea realităților democrației populare românești din deceniul cinci al secolului al XX-lea, sărind peste evocarea contribuțiilor făcute în Evul Mediu pentru a face din ele fapte de credință. Ideea unei psihologii a creștinătății în literatura universală este familiară mai puțin în cea românească. La acea vreme i-a avut ca inițiatori pe Philon din Alexandria, pe urmă pe Plotinos (vezi capitolul respectiv), cu invitația acestuia pentru asceză ș.a. Aceasta a corespuns cu trezirea unei tendințe post-elene decisive pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care locuiau acolo. Un acoperiș foarte jos, în mijlocul unui luminiș retras, un luminiș fermecat, luminos, tăcut, unde doar vântul șopotea lovind frunzele de geamuri. Toamna românească, frunzele și vântul din satele oltenești ne-au însoțit la întoarcere, ca un cortegiu familiar, funebru și consolator în același timp. Ajunși cu capul plecat în București, ne-am reluat viața, ascunzând aventura noastră ratată. Speram că șterseserăm până în adâncurile sufletelor noastre toate urmele misterioasei noastre călătorii la malurile Dunării. Șase luni mai târziu, într-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mă însoțească - precum un omagiu îmbătător - spre un viitor pe care nimic, absolut nimic, nu-l prevestea: călătoria primului șef de stat francez ce avea să pășească pe pământul acestei țări. Cu ocazia drumului de neuitat, alături de polițist, prin orașul familiar, am venit prima dată în contact cu o realitate pe care nu mi-o închipuisem niciodată, o realitate de negândit altădată, în România: eu, în drum spre pușcărie! Faptul că percepeam latura de necrezut și, la limită, burlescă a arestării
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
autorii Denis McQuail și Sven Windahl (1993/2004) într-o schemă grafică sugestivă, ideea esențială este aceea că, dintr-o serie de teme și probleme, cele care beneficiază de mai multă atenție din partea mass-media vor fi percepute ca fiind mai familiare și mai importante, în timp ce importanța celor care nu se află în atenția mass-media scade corespunzător: Figura 2: Modelul "agenda setting"1 Teoretic, este posibil ca această ipoteză să fie testată dacă se compară rezultatele analizei de conținut aplicate mesajelor media
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
credința în forța cuvântului, în capacitatea acestuia de a modifica realitatea, subzistă și astăzi când unii termeni mai stau încă sub semnul tabuului. Într-o societate ca a noastră cunoaștem, fără îndoială, proceduri de excludere. Cea mai evidentă, cea mai familiară, este interdicția. Se știe că nu avem dreptul de a spune totul, că nu putem vorbi despre orice în oricare circumstanță, în sfârșit, că nu oricine poate vorbi despre orice. Tabu al obiectului, ritual al circumstanței, drept privilegiat și exclusiv
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică internă și externă, oferind cititorilor informații documentate asupra realităților sociale, istorice, economice și politice ale timpului. Jurnalistul își accesibilizează ideile printr-o logică a exemplului cultivată cu insistență în corpul articolelor, prin analogii și metafore care conferă o coloratură familiară subiectelor abordate. Conștient de potențialul performativ al scrisului jurnalistic, Eminescu face apel la imaginea pilduitoare a istoriei, la veleitățile paideice ale paremiologiei, la glosări frecvente în marginea terminologiei vehiculate, echivalându-și publicistica cu o lecție care-și explicitează metodologia și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
însoțindu-și excursul jurnalistic cu un discurs metatehnic cu valoare explicativă, prin intermediul căruia își dezvăluie obiectivele și mijloacele de semnificare folosite. Pentru accesibilizarea mesajului jurnalistic, Eminescu sensibilizează concepțiile și ideile prezentate, prin cultivarea unei logici a exemplului, care conferă coloratură familiară realităților prezentate. Adept declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic, jurnalistul recurge la o " Logică a exemplului care se bizuie pe Auctoritas și a cărei armă redutabilă este Citatul"351. Autoritatea modelelor prezentate susține campania persuasivă a gazetarului, conferind
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează cu ușurință, ilustrând interferența dintre componenta pozitiv informativă și cea mitologică a scrisului jurnalistic eminescian. Plierea pe calapodul retoric familiar al predicii implică modelarea sintaxei jurnalistice după specificul textului biblic: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții [data morții lui Grigore Ghica Voievod, n.a.], Buga, clopotul cel mare a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor discursive în cadrul unui metadiscurs care însoțește limbajul publicistic eminescian; adresarea directă, instaurând o relație discursivă explicită gazetar-cititor; dramatizarea. În rândurile care urmează, descriem și exemplificăm fiecare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
astfel într-un dialog virtual cu cititorii, pe care jurnalistul încearcă să-i convingă de justețea afirmațiilor sale și pe care îi atrage ca martori în dezbaterea ideilor. Eminescu angajează adevărate dialoguri cu publicul cititor, mizând pe claviatura unui retorism familiar, bine regizat și cu mijloace stilistice variate (fraze exclamative și interogative, dublate de accente ironice), capabile să suscite și să mențină interesul receptorului: "Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
meu Tiberiu Cezar au vrut ca toată floarea coloniilor și municipiilor și înțeleg prin aceasta oameni distinși și bogați să se găsească în această curie. (...) Senatori, cu timiditate am trecut granițele provinciilor cu care sînteți obișnuiți și care vă sînt familiare, dar acum trebuie să pledez deschis cauza Galiei pletoase. Dacă cineva consideră că ei l-au pus la încercare pe divinul Cezar printr-un război de 10 ani, atunci această persoană trebuie să ia în calcul 100 de ani de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ilustrează spiritul de dreptate al regelui, care își protejează supușii împotriva abuzurilor de putere ale propriilor săi agenți. Se găsesc aici toate calitățile de stil ale lui Joinville, cu vivacitatea de ton dată de folosirea stilului direct. Dar, dincolo de tablourile familiare regele făcînd dreptate în camera sa sau sub stejarul din Vincennes sau în grădina Parisului -, aici este descris întregul mecanism de apel la justiția regelui, fundament esențial al progreselor puterii regale. 12. Războiul de O Sută de Ani și epoca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trecut, se aruncă în mare. Ce ne mai poate spune astăzi tema Omului universal, cu maiestatea ei cvasi-inaccesibilă, aproape înfricoșătoare, ieșită din scara umanului obișnuit? Persistența ei în timpurile și în spațiile de cultură, de la cele mai exotice la cele familiare, de la cele vechi și pînă în secolul XX, ne-o înfățișează ca pe un reper de neeliminat. Dar, totodată, ca pe o culme de care oamenii tuturor culturilor sînt la fel de departe. Pretutindeni, diferența între eu, așa cum și-l cunoaște fiecare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conștiință valori esențiale, pe care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere decît în trecut) față de puterea politică, Bisericile pot oferi lumii secularizate imaginea, familiară și totodată aparte, mirabilă, a unor instituții care, active într o măsură mai mică sau mai mare în societățile noastre, nu se reduc totuși la social și istorie, ci străbat dincolo de orizontul lor. Pe lîngă rolul ei propriu-zis spiritual, religia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor, explozia informațională, mentalitatea pluralistă produc accelerat noutate, ne pun la dispoziție cantități inepuizabile de nou. Tema noului are, pentru noi, un profil masiv, familiar, atrăgător, respectabil. Or, dacă e transmutată vertical, pofta de nou nu duce nici ea lipsă de analogii simbolice, de concomitențe spirituale. Captivată și mereu decepționată de noul perisabil, ea poate la limită trezi atenția față de acea noutate cu totul alta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]