4,667 matches
-
cântec temut. Nu e uimitor cât de mult a supraviețuit în fosa-i abisală coelacantul refuzând consecvent pariul schimbării - excluzând, adică, excluderea la fel de încăpățânat ca Olandezul zburător? Nu era el, în realitatea-i de fosilă vie, mai fantomatic decât orice fantomă și mai căpitan printre spectre? Un îndârjit al incluziunii, coelacantul ăsta, un mijlocaș neînduplecat, un anti-extremist exemplar. I-o fi fost, oare, frică de el căpitanului? se întreba Ondine, în vreme ce, dedesubtu-i, Rică își ademenea cu cântec către sine puterile-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
De-a lungul istoriei culturii, conceptul de "icon" a fost cercetat din diferite perspective (religios, tehnic, artistic). În limba latină, imago, inis avea numeroase sensuri: 1) chip, imagine plastică, portret; 2) chipuri ale strămoșilor; 3) copie fidelă; 4) umbră, spectru, fantomă, vis, apariție; 5) magine poetică; 6) aspect, spectacol; 7) imagine, aparență, umbră; 8) comparație, paralelă, alegorie etc. Conceptul de "dublu" este fundamental în gândirea Antichității latine, cu precizarea că este legat de ritualurile funerare: "imaginers maiorum"desemna chipuri ale strămoșilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și ia forma unui strigăt al neputinței. E și el, până la urmă, un produs al contextului, deși a dat lucrări durabile. Comentariul nostru: contextul psihosocial acaparator Înhață și modelează pe orice individ - cazul lui Marino Însuși. (13.03.2010) Moara, fantomele, frica Îmi recomandă cineva o carte a unui autor din noua generație de prozatori români: Fantoma din moară, de Doina Ruști. „O să-ți placă”, Îmi spune, „are fir epic, nu e un text foarte experimental, are și multă psihologie și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
deși a dat lucrări durabile. Comentariul nostru: contextul psihosocial acaparator Înhață și modelează pe orice individ - cazul lui Marino Însuși. (13.03.2010) Moara, fantomele, frica Îmi recomandă cineva o carte a unui autor din noua generație de prozatori români: Fantoma din moară, de Doina Ruști. „O să-ți placă”, Îmi spune, „are fir epic, nu e un text foarte experimental, are și multă psihologie și, mai ales, e despre lumea la care ții atât, lumea satului. În plus, acțiunea e plasată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de către „noua ordine”, prin doi dintre reprezentanții săi, doi foști elevi, acum fruntași ai acestei lumi noi. A doua constatare: coperta lui Radu Răileanu, cu care colaborez și eu (bine) la colecțiile de psihologie, anunță aproape totul - moara părăsită și fantoma zămislită de istoria ei recentă, dulapul În care se conservă delațiunile, foile răzlețite ale „scriitorilor” satului, atmosfera terifiantă a unui univers Închis, care se menține și se reproduce cu o Înverșunare pe care numai această lume o poate susține. Și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Un complicat și subtil proces interacțional, un joc sociocognitiv al afirmării personale și disimulărilor. Fiecare personaj este Însoțit, Înfășurat, controlat de o putere obscură și dominatoare, uneori eterică, mângâietoare, alteori devoratoare, distrugătoare. Iar practica delațiunii se conjugă cu voluptatea purtării fantomei personale, semn al constrângerii și siguranței. Viața aceasta ascunsă semnifică nevoia intimității cu cei puternici, exprimă dorința construirii unui spațiu antideșertic, e autoprotejare și fructul imaginar al expansiunii, al nevoii de perfecționare, al inițierii, al autodepășirii, al purității. Delațiunea ca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
derizoriu și trăiri adânci, dar secrete - aici e cheia cu care descifrăm schimbarea identității satului, supus prin colectivizare. Și aici e invenția, izvorâtă de cea de-a doua profesiune a romancierei. Poartă cu toții - cu ei, În ei - pui zămisliți de fantoma ascunsă În moara părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă a fărădelegilor celor noi. Unii sunt Înfășurați de o mantie, de o pelerină diafană, alții au doar un guler, un șal, o cingătoare, iar unul e strunit de un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
doar o boare, o idee, o impresie. Mari și mici, importanți și insignifianți, oficiali expirând putere sau supuși neimportanți, cu toții sunt stăpâniți de o forță malefică ce acționează din umbră, uneori crudă, acaparatoare, alteori disimulată În iubit, concubin, protector calin. Fantoma e simbolul fricii. Al fricii acumulate după multe experiențe terifiante, care s-a generalizat și domină acum totul - gând, atitudine, gest - modificând capacitatea de reacție a organismului. A declanșat-o un cuvânt, o umilință, o amenințare, o etichetare. Dar efectul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei roșie, simbol al unui trecut individualizat, au fost puse la pământ, fantomele s-au răspândit, au coborât În sat. S-a dus și ultima nădejde. (27.04.2009) Români deprimați Am petrecut În primăvară o săptămână superbă printre români deprimați. Nu, nu erau săraci, nici măcar strâmtorați, n-aveau motive de neliniște privind
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o rugăminte fierbinte. - E vreo poveste de amor la mijloc? - Cam așa ceva, dar nu și pentru tine, ferească Dumnezeu! El șovăie, își calculează bine cuvintele, privește pe geam, departe; se simte speriat, ca și când și-ar fi văzut în geam propria fantomă care-l acuză: - Lăură? Pot să încep... - Așteaptă puțin... da, bine. Hai începe! - Lăură, îmi pare rău. Ești într-un mare pericol. - Nu înțeleg. Despre ce e vorba? - E în regulă , Lăură!... Acum asculta... Nu-ți vreau decât binele, iar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
dictaturii sângeroase a lui Saddam, armele nucleare, chimice și biologice pe care le-ar deține Irakul, instaurarea în această țară a unei democrații bazate pe respectarea drepturilor omului își au valoarea lor, dar dincolo de ele și în spatele lor apare, permanent, fantoma petrolului. Am participat, în ianuarie 2003, la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei al cărui membru eram -, în care s-a dezbătut tocmai chestiunea intervenției în Irak, și am constatat ca toți deputații, din diferite țări, care se opuneau intervenției
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
suprastat european (federal). Și alte prevederi, din alte capitole ale Tratatului, trimiteau la aceeași idee. Dezbaterile care au urmat au fost deosebit de aprinse, pentru ca, în 2005, francezii și olandezii să respingă Tratatul prin referendum. Cauza principală a fost tocmai această fantomă a unui superstat european care, considerau mulți, ar fi afectat într-un mod inacceptabil suveranitatea, și așa diminuată, a statelor membre. A urmat Tratatul de la Lisabona în vigoare azi -, care, de fapt, este vechiul tratat amendat. Cele mai multe amendamente s-au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
știe că Marea Schismă din 1054 a născut o ură între creștini care nu s-a stins cu totul nici azi, mai ales la granița dintre cele două confesiuni (a se consulta, în acest sens, cartea lui Robert D. Kaplan Fantomele Balcanilor o călătorie în istorie -, ed. Antet, 2002) Din secolul al XV-lea (1459) și până la 1878, Serbia a fost provincie otomană. Sârbii s-au răsculat, de multe ori, împotriva turcilor, dar de fiecare dată au fost învinși, iar represiunile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu caricaturi oportuniste, care parazitează rațiunile statului de drept și fertilizează reziduul heteroclit În principiile Reformei. Operațiunea Venus ne interzice accesul la Justiție, unde dreptatea este luxul celor puternici și bogați. Noi defilam prin fața Crucii și Bibliei magistrale, ca niște fantome scenice ale Rezistenței, penalizați politic pentru că nu am Înțeles telenovelă statului sudamerican de la poalele Carpaților. ...Acuzațiile pe care le aducem acestui specimen sunt: * Ne-a deposedat de dreptul de a avea o locuință. * Ne-a adus În situația de sinistrați
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ambasada ar fi răspuns acelui disperat SOS strigat de la Iași, Malin ar fi În viață și astăzi -fericitul unui destin de excepție. Am convingerea mistica, stranie, că cei doi gemeni World Trade Center s-au prăbușit de dorul poetului celest. Fantomă Îndurerata a lui Malin va pedepsi În continuare America pentru crimă făcută. - În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, Malin al poeziei a căzut Într-o comă abisala și În câteva ore a dispărut din viață. Depozițiile spontane din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Iarăși nu știu. Pentru că mie cartea lui Stasiuk îmi pare a fi o extrem de perversă (a se citi inteligentă) rediscutare a canonului. Asta pentru că un prozator cumpărat de Suhrkamp (adică blagoslovit cu amprentele dumnezeiești pe creștet) publică o carte despre fantomele care bântuie europa noastră. Pentru că are tupeul de a afirma că europa asta e altfel. Pentru că, în ciuda naționalismelor de orice fel, are același tupeu, de a scrie negru pe alb, că s-ar putea să avem ceva în comun, noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
de ajuns zeilor crimele pe care le-am înfăptuit până acum ? [...] Din nou mă încarcă cu sânge nevinovat ? (I 2). Pentru o clipă, el imploră îndurarea celor de sus și caută să-i înduplece să nu-i mai împovăreze cu fantoma încă unei crime sufletul urmărit de nălucirile celor ce-au suferit din pricina lui (I 2). Bătrânul renunță apoi la ultima nădejde de salvare, de a ajunge la capătul suferințelor sale, prețul părându-i-se mai groaznic decât blestemul veșnic (I
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui, Ionel, directorul combinatului, vrea s-o părăsească pentru a trăi cu tânăra Dida, fata primarului din sat. Spre a scăpa de prezența incomodă a consoartei, el o declară nebună și o internează într-un azil unde este omorâtă. Ulterior, fantoma celei răpuse se întoarce pe pământ și își înjunghie rivala, apoi și pe fiica Romanița și pe ginerele Marian care au uneltit împotriva ei. În mai multe rânduri, se face trimitere explicit la mitul antic. La prima sa apariție, fiul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un uimitor șuvoi de foc mistuitor și își străpunge copiii cu o lamă ascuțită. În chip analog, întrebată de Ionel dacă are de gând să-l incendieze, împreună cu fiica lor (O să-i dai foc, cum mi-ai da și mie ? !), fantoma Marghioalei îi urează bărbatului ca patul de nuntă să-i fie mistuit de flăcări (Să se aprindă patul în care o să te-ntinzi cu ea - V, p. 677). Ulterior, ea îi înjunghie pe Dida, ca și pe Romanița și pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
781. „Prin carte să se aducă învățături și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folosit de (opște) obște.” Constantin Brâncoveanu 782. „Chiar acum am plecat din cartea aceea, Să mai văd pe cer semnele lor de opal, Fantomele literelor moarte Într-un fel de război mondial.” Florin Muscalu 783. „Degeaba duci la școală cărțile tot anul, dacă la examen nu ești în stare să-ți lași acasă ghiozdanul.” Ion Apetroaie 784. „Ce folos că citești literele unui cuvânt
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
al Uniunii Scriitorilor, a obținut în 1979 Premiul Academiei Române pentru culegerea de nuvele Bastarzii. Stabilită în Franța din 1983, autoarea publică romane (Sezon mort în 1990 și O afecțiune de lungă durată în 2006), nuvele ( Trandafirii păcii în 1989 și Fantome în mormânt în 1994). Realizează traduceri de referință din franceză în română (Teatru de Sartre, Ciuma și Străinul de Albert Camus), precum și traduceri din română în franceză (Garabet Ibrăileanu, Ștefan Bănulescu, Gib Mihăescu), acestea din urmă contribuind la difuzarea literaturii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
albă alunecă prin camerele neluminate. Altă dată am văzut-o rătăcind prin grădină, parcă ar fi căutat pe cineva sau ceva... El surâde: "O fi închiriat cineva casa?" În vremurile de azi, domnule locotenent? Nu, nu, de altfel am recunoscut fantoma. Era o doamnă care locuia în casă acum zece ani și care n-a murit de moarte bună. Am recunoscut-o după părul roșu care strălucea în lumina lunii. Avea pielea foarte albă, nu suporta soarele, prefera să facă baie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
zece ani de când a murit, ar fi avut tot timpul, nu? Doamna Segal care, știu sigur, n-a văzut niciodată Hamlet la teatru, îl privește de parcă el ar avea în buzunar cheia misterului. Se încurcă: Nu văd nicio legătură între fantomă și evenimente... dacă asta vreți să spuneți. De altfel, nu cred că este vorba de o fantomă, în sfârșit, că există fantome." " S-ar putea, credeți, ca fantoma să fie numai în mintea mea?" Nu e departe de gândul: "Sau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a văzut niciodată Hamlet la teatru, îl privește de parcă el ar avea în buzunar cheia misterului. Se încurcă: Nu văd nicio legătură între fantomă și evenimente... dacă asta vreți să spuneți. De altfel, nu cred că este vorba de o fantomă, în sfârșit, că există fantome." " S-ar putea, credeți, ca fantoma să fie numai în mintea mea?" Nu e departe de gândul: "Sau într-a mea!" Dar spune: "Liniștiți-vă, doamnă Segal, nu sunteți singura căreia noaptea îi e frică
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
teatru, îl privește de parcă el ar avea în buzunar cheia misterului. Se încurcă: Nu văd nicio legătură între fantomă și evenimente... dacă asta vreți să spuneți. De altfel, nu cred că este vorba de o fantomă, în sfârșit, că există fantome." " S-ar putea, credeți, ca fantoma să fie numai în mintea mea?" Nu e departe de gândul: "Sau într-a mea!" Dar spune: "Liniștiți-vă, doamnă Segal, nu sunteți singura căreia noaptea îi e frică și imaginează, cu ajutorul unei raze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]