4,246 matches
-
crime s-a înecat în propriul sânge. Tiranul a căzut. Va cădea și tirania.” A trebuit să mai treacă atâția ani, făcându-se pași mărunți, modești. Raportul lui Hrușciov la Congresul XX al P.C.U.S a fost o lovitură fatală dată „credinței comuniste”. Se dovedea astfel că atât comunismul cât și fascismul au produs și au ordonat genocide abominabile. în octombrie 1956, în timp ce Occidentul rezolva Criza Suezului, sovieticii zdrobesc cu tancurile revoluția maghiară pe străzile Budapestei, Parisul clocotea de indignare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu mai mișcă, limba care a mințit a înghețat, creierul care a conceput atâtea crime s-a înecat în propriul sânge. Tiranul a căzut. Va cădea și tirania”. Abia la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. s-a dat lovitura fatală „credinței comuniste”, prin raportul lui Hrușciov la acel congres. După anii ’90 am reținut dintr-o revistă umoristică apărută, Oгонёк sau Crocodil, o caricatură care sublinia imensitatea crimelor celui care s-ar dori acum reabilitat... Caricatura înfățișa pe Lavrentie Beria
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am mulțumit imediat telefonând la Pitești. În orele după-amiezii mă relaxez la T.V.R. cu emisiuni selective. O știre anunță decesul Margaretei Thatcher - Doamna de Fier - care a condus tip de 1011 ani politica și destinele Angliei. O boală necruțătoare și fatală, Alzheimer, a făcut-o neom în ultimii ani de chin pe care i-a îndurat. I s-au organizat funeralii naționale, fiind a doua personalitate după Winston Churchill care a beneficiat de asemeni onoruri post-mortem. P.N.L. Începe să se distanțeze
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
făcut acte pe tot ce aveau agonisit - încât ea, mama adoptivă, a decăzut legal din dreptul de proprietară și a dat posibilitate ca înfiatul să fie proprietarul tuturor bunurilor. După un timp, pe zidul casei cu pereții șubreziți de inundația fatală a atârnat un anunț mare, cu litere vizibile de la distanță: DE VÂNZARE! și un preț: „70.000 EURO”, cu un număr de telefon la care să fie contactat de eventualii cumpărători, care de ani de zile încă nu se înghesuie
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
voi fi făcut pilaf - apucă să murmure. Simți cum căderea este oprită încetul cu încetul, atenuată aproape delicat, până avu senzația ciudată că plutește. O plasă de protecție - așa cum, obligatoriu, ar trebuie să aibă oricare circ - îl feri de impactul fatal, apoi îl trimise din nou în aer. Se dădu peste cap de vreo trei ori, apoi se prăbuși încă o dată și fu din nou trimis către cupolă. Iar se dădu peste cap și crezu că va vomita. Mișcarea se repetă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
teribil pe care tocmai acel Detectiv curios nu avea cum să-l vadă, din păcate/din fericire pentru el - doar spatele. Nici nu se sinchisi să presupună încotro alergau gândurile acelui individ suspect, în jurul căruia se țesea o paradoxală pânză fatală care atrăgea în ea insecte (ființe) mai mult sau mai puțin vinovate, însă înțelegea că situația se complica într-o progresie alarmantă. Asta doar dacă nu cumva se putea discuta despre o improbabilă dedublare misterioasă a Scriitorului, singura modalitate, una
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu la moarte (sau, poate, și la gânduri și la moartea prin ghilotina gândurilor), se văzu împins către călău. Un joben pus pe o parte îl făcu să tremure, iar ochii călăului sclipiră. A bucurie. A amenințare voalată. A certitudine fatală. Scriitorul nu reuși să articuleze niciun cuvânt, dar simți cum o mână uriașă îl apucă de urechi și îl ridică. Reflectoarele de sub cupola circului îl orbiră instantaneu, iar ropotele de aplauze loviră dureros timpanele. - Iată Iepurele, doamnelor și domnilor, primiți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
s-au rupt barierele cărnii. „È stato il primo mattino del mondo per me!“, a exclamat extaziată. „Tu ai simțit că și eu am simțit?“, m-a Întrebat apoi transfigurată. (duminică) Pythie improvizată, azi Îmi prezice cu voce inspirată și fatală: „Tu o să ai mai mult succes la femei, mi-a ghicit o țigancă; mi-a spus că tu o să te desprinzi de ceilalți și-ai să ajungi mare. De-abia atunci vei putea să-i tratezi disprețuitor pe toți aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unde patriotismul a ajuns mai mult articol de paradă. ― Nu, nu, ești profund greșit, tată! insistă Grigore din ce în ce mai aprins. Unitatea sufletească o face în primul rând limba unitară. Apoi, dacă scriitorii noștri se vor închide în provinciile lor, în mod fatal vom avea despărțiri tot mai pronunțate și în grai, iar în cele din urmă, nici nu ne vom mai înțelege frate cu frate! Neclintit și calm, bătrânul urmă: ― O mie sau două mii de ani, de când om fi existând, prin vremuri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Iancu din Actualitatea atitudinii estetice și de câteva articole ale lui Toma Ralet, unul despre Friedrich Gundolf - Criza sufletului modern în poezie - și altul intitulat Despre prețiozitate în poezie, unde se afirmă că „arta pură este una din cele mai fatale neînțelegeri ale speculației estetice”. Rubrica „Revista revistelor”, semnată de Ștefan Aug. Doinaș, este mai mult o dezbatere teoretică asupra profilului unor publicații, prilej pentru poet de a marca dispariția unor reviste ostile Cercului Literar, ceea ce se consideră un semn că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
IMC) egal sau mai mic de 17,5 kg/m2. Teama profundă de a nu crește în greutate este principalul factor care îi motivează pe anorexici să își monitorizeze aportul de hrană în așa măsură încât tulburarea le poate fi fatală. De reținut Deși anorexie înseamnă pierderea apetitului, anorexicul se gândește la mâncare și suferă de foame din cauză că își impune să nu mănânce. Temându-se să nu se îngrașe și având o percepție greșită în ceea ce privește aspectul fizic și proporțiile lor, indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
unificare națională din Balcani. Speculațiile asupra chestiunii "vinii pentru declanșarea războiului" constituie un exercițiu inutil. În 1914 fiecare stat a acționat în cadrul crizei după cum considera el că era cel mai bine pentru interesele proprii. Un lanț de evenimente cu consecințe fatale i-a implicat pe toți beligeranții într-un tip de conflict armat neașteptat și pentru care nu erau pregătiți din punct de vedere militar, economic sau psihologic. RĂZBOIUL Luptele cele mai importante din primul război mondial au fost purtate în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din 1917. Trupele lui Hitler au ajuns la periferiile Moscovei, dar nu au reușit să cucerească nici acest oraș, nici Leningradul. În acest moment, ele au suferit ceea ce avea să se dovedească în cele din urmă a fi un dezastru fatal. În 1941, iarna a sosit devreme. Mult prea încrezători în capacitățile lor și îmbătați de succesele de pînă atunci, liderii germani nu-și pregătiseră în mod corespunzător soldații, neținînd cont de clima Rusiei. Ei nu aveau uniforme adecvate și, mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acum căci, în caz contrar, se va ajunge la unul din două lucruri: ori pacea nu se va face pentru că Rusia va pretinde condiții la care Poarta nu va putea consimți, ori pacea se va face dintr-o dată în condiții fatale pentru turci și foarte contrare, prin consecințe, echilibrului de forțe; așadar, Rusia trebuie să ceară mediația noastră și să pună condiții rezonabile; dacă ea va refuza mediația noastră, eu, Kaunitz, mă voi socoti îndreptățit să presupun că ea a preferat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bălcescu să fi cunoscut opera lui Herder, dar această constatare rămâne o simplă ipoteză atâta vreme cât cercetătorul de astăzi nu are la îndemână decât două elemente de sprijin, insuficient de concludente: audiența la romantici a scrierilor lui Herder și legea progresului, fatală la istoricul și filozoful german, ca și la N. Bălcescu, care se diferențiază însă atunci când își propune să explice natura și rolul forțelor motrice ale evoluției progresive a societății. Fără îndoială că studiile istoricilor francezi ai Restaurației, îndeosebi cele ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca rezultat al privatizării unei singure companii naționale de cale ferată în mai mult de 100 de companii separate. Operațiunile-cheie ale companiei constau în menținerea infrastructurii, veniturile sale venind din taxele plătite de companiile operatoare. După o serie de accidente fatale și managementul ineficient, compania avea, în 2001, datorii de milioane de ₤. Deși decizia de menținere a companiei era simpatizată, aducerea unui management de conducere dar fără cunoștințe solide în domeniul de activitate a dus la divizarea companiei. Acționarii au fost
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
orașului alături de Pietro, tânăra, îmbrăcată "într-o rochie strânsă pe tot corpul", cântă cât o ține gura un fragment din recviem. Dintr-o dată, calul ei se ambalează. Tânărul italian se repede pe urmele ei și o salvează de la o căzătură fatală. Îi declară din nou că o iubește. Marie nu mai are nicio îndoială: Pietro este întruchiparea Făt-Frumosului ei... A doua zi însă, îl simte pe izbăvitorul ei că mâncase usturoi, și încă o dată visul i se năruie. Curând, Mariei nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alcool; dimpotrivă, pe acest jucător cinstit îl întărâta doar lupta și cedarea pe deplin conștientă. Nu avea cum să-i scape. Baronul știa că otrava arzătoare zvâcnea deja în vinele sale". Totuși, aici baronul se înșeală și comite o eroare fatală. Căci, oricât de sigur pe sine era "vânătorul" nostru, până la urmă prada îi scapă. Căci pe această mamă aflată pe punctul de a ceda o salvează in extremis, și în ciuda ei, copilul. Acesta, mâhnit că fusese abandonat de cel pe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
autorul este apocaliptic. Semi-virginele, scrie el, vor decădea până la punctul în care nu vor mai fi decât niște marionete nevrotice [...] secătuite de sterpe zguduiri". Vor avea drept soți "falși baroni, mari industriași în pragul ruinei, bărbați falnici măcinați de boli fatale, tot soiul de soți-paravan care se vor prăbuși la o lună sau la un an de la nuntă". Se înțelege de la sine că aceste cupluri vor întâmpina mari greutăți în a-și întemeia o familie. Istoviți de flirt, bărbații vor fi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de răscruce al vieții lor. Înainte sau după căsătorie, drept răzbunare pentru cea care a fost părăsită, drept consolare pentru cea care a nimerit-o rău, însă aproape fără greș". Denaturările imaginarului Caracter machiavelic al celor care practică flirtul, lovituri fatale, deznodăminte apocaliptice... discrepanța dintre gesturile și atitudinile femeilor care flirtează și poveștile care circulă pe seama acestora este surprinzătoare. Reprezentările literare ale flirtului și ale celor care îl practică, semnate de autori bărbați, sunt incredibil de defăimătoare, de caricaturale. Care ar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui fatale Soldatul, dintr-o dată, cu mâna lui slăbită O prinse și, smucind-o, pe pleoapa-i ostenită C-un horcăit cumplit, cu ultima suflare, Îi dete, pătimaș, o sumbră sărutare! La ivirea zorilor, "soldatul se stinsese", iar infirmiera, "stând acum amuțită
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la nivelul celebrei Maud de Rouvre, iar aceste romane nu fac decât să flirteze cu tragedia. Nenorocirile care se abăteau una după alta asupra semi-virginelor din perioada Belle Époque sunt acum abia schițate. Flirtul nu mai apare ca un rău fatal, ci ca o rătăcire a simțurilor, ca o greșeală de tinerețe ce poate fi remediată. Datorită acestui joc, iluziile sentimentale ale personajelor sunt spulberate, iar în final, iubirea adevărată triumfă. Un nou ideal amoros Apar în forță noi modele, noi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Desanti, nu-i păsa de reputația ei nici cât negru sub unghie, căci ea nu se afla în căutarea "meschinei uniuni legitime, ci a "unei mari iubiri mistuitoare"". Ea, care încerca să se metamorfozeze într-o vampă, într-o femme fatale. Unda romantică, care începuse să cuprindă societatea franceză în secolul al XIX-lea, continuă să se propage. Mai spune-mi de iubire, Ți-e plină vorba de dulceață, A ta splendidă rostire Aș sta să o ascult o viață... cânta
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
comunicare cu un impact de neegalat. Or, începând din anii '30, filmele, fie ele hollywoodiene, franțuzești sau nemțești, vorbesc despre iubire și o celebrează sub toate formele sale. Iubirea imposibilă, în filmul Suflete în ceață al lui Marcel Carné; iubirea fatală, ca cea inspirată de Marlene Dietrich profesorului Rath în Îngerul albastru, de Josef von Sternberg; iubirea care izbăvește, cea care triumfă în comediile lui Capra; sau iubirea perfidă, în Regula jocului de Jean Renoir. Însă subiectul este mereu iubirea, iubirea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o însoțea negreșit dacă proveneai, ca B.B., dintr-un mediu burghez. Atunci când, în ciuda măsurilor sale de precauție, actrița rămâne pentru a doua oară însărcinată, acceptă să se căsătorească cu iubitul ei de atunci, Jacques Charrier, "în mod sincer, trist și fatal, doar pentru a-mi salva reputația". Oricât de emancipată ar fi fost, acest sex-simbol al anilor '50-'60 nu voia cu niciun preț să se pomenească "singură și nemăritată cu un copil, ceea ce ar fi stârnit un scandal nemaipomenit". Ehei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]