177,792 matches
-
postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În studiul "Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989" (pp. 27-50), Georgeta Ghebrea ne propune o perspectivă care îmbină "analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În studiul "Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989" (pp. 27-50), Georgeta Ghebrea ne propune o perspectivă care îmbină "analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp. 83-111), Radu Clit propune compararea profilul Elenei Ceaușescu cu celal Anei Pauker
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp. 83-111), Radu Clit propune compararea profilul Elenei Ceaușescu cu celal Anei Pauker, pe de o parte, si, pe de alta, raportarea rolului primei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp. 83-111), Radu Clit propune compararea profilul Elenei Ceaușescu cu celal Anei Pauker, pe de o parte, si, pe de alta, raportarea rolului primei la situația politică în care a trăit. Ipoteza să de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
importanți sunt copii într-o familie dar și ce sentiment de ratare, de neîmplinire ar trebui sa simta o familie lipsită de urmași, regimul comunist a apelat atât la presă scrisă cât și la audiovizual. Studiu de caz este revista Femeia din ultimii cinci ani ai regimului, publicație care prezenta realizările femeilor din câmpul muncii că sudor, macaragiu, ca lucrător pe șantierele hidrocentralelor, în marile combinate ale industriei grele, totodată și soții și mame, cu cel puțin trei copii, care visau
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ratare, de neîmplinire ar trebui sa simta o familie lipsită de urmași, regimul comunist a apelat atât la presă scrisă cât și la audiovizual. Studiu de caz este revista Femeia din ultimii cinci ani ai regimului, publicație care prezenta realizările femeilor din câmpul muncii că sudor, macaragiu, ca lucrător pe șantierele hidrocentralelor, în marile combinate ale industriei grele, totodată și soții și mame, cu cel puțin trei copii, care visau să îmbrățișeze meseriile părinților. Ignorarea propagandei și a legii comuniste de către
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din câmpul muncii că sudor, macaragiu, ca lucrător pe șantierele hidrocentralelor, în marile combinate ale industriei grele, totodată și soții și mame, cu cel puțin trei copii, care visau să îmbrățișeze meseriile părinților. Ignorarea propagandei și a legii comuniste de către femeile care doreau să devină stăpâne pe trupul lor și să decidă momentul procreării cât și numărul urmașilor se termină de multe ori tragic, iar singurele vinovate erau femeile, bineînțeles. Studiul Corinei Doboș "" Decesul s-a produs din vina femeii..." fragmente
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
visau să îmbrățișeze meseriile părinților. Ignorarea propagandei și a legii comuniste de către femeile care doreau să devină stăpâne pe trupul lor și să decidă momentul procreării cât și numărul urmașilor se termină de multe ori tragic, iar singurele vinovate erau femeile, bineînțeles. Studiul Corinei Doboș "" Decesul s-a produs din vina femeii..." fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceaușist", ce utilizează surse primare inedite din Arhiva Ministerului Sănătății, ne ajută să înțelegem mai bine "perversitatea alegerilor profesionale și morale pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de către femeile care doreau să devină stăpâne pe trupul lor și să decidă momentul procreării cât și numărul urmașilor se termină de multe ori tragic, iar singurele vinovate erau femeile, bineînțeles. Studiul Corinei Doboș "" Decesul s-a produs din vina femeii..." fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceaușist", ce utilizează surse primare inedite din Arhiva Ministerului Sănătății, ne ajută să înțelegem mai bine "perversitatea alegerilor profesionale și morale pe care regimul comunist le "oferea" medicilor și femeilor" (p. 176), căci cerințele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a produs din vina femeii..." fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceaușist", ce utilizează surse primare inedite din Arhiva Ministerului Sănătății, ne ajută să înțelegem mai bine "perversitatea alegerilor profesionale și morale pe care regimul comunist le "oferea" medicilor și femeilor" (p. 176), căci cerințele medicale necesare pentru stabilirea conduitei terapeutice se transformau [...] în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii ..." (p. 188). Ultima parte a volumului reunește contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Sănătății, ne ajută să înțelegem mai bine "perversitatea alegerilor profesionale și morale pe care regimul comunist le "oferea" medicilor și femeilor" (p. 176), căci cerințele medicale necesare pentru stabilirea conduitei terapeutice se transformau [...] în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii ..." (p. 188). Ultima parte a volumului reunește contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
terapeutice se transformau [...] în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii ..." (p. 188). Ultima parte a volumului reunește contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
penale la adresa femeii ..." (p. 188). Ultima parte a volumului reunește contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul femeilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul femeilor de etnie turcă și tătara și anume: participarea la cursurile pentru eliminarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul femeilor de etnie turcă și tătara și anume: participarea la cursurile pentru eliminarea analfabetismului și la colectivizarea agriculturii, însușirea unei perspective atesite asupra vieții, implicarea în acțiuni sociale în beneficiul comunității locale sau în viața politică a țarii (p. 229). Cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în beneficiul comunității locale sau în viața politică a țarii (p. 229). Cu toate acestea, statul comunist a utilizat și consolidat tradiționalele diferențe de gen legate de spațiul public și privat, chiar mai mult, prescripțiile identitare ale propagandei comuniste pentru femeile de etnie turcă și tătara și cele ale majorității românești se suprapun în mare măsură. În investigația să înscrisă în orizontul "istoriei orale" a comunismului, " Două femei, mai multe istorii", Cătălina Mihalache oferă "mostre credibile despre experiența feminină din acei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
spațiul public și privat, chiar mai mult, prescripțiile identitare ale propagandei comuniste pentru femeile de etnie turcă și tătara și cele ale majorității românești se suprapun în mare măsură. În investigația să înscrisă în orizontul "istoriei orale" a comunismului, " Două femei, mai multe istorii", Cătălina Mihalache oferă "mostre credibile despre experiența feminină din acei ani, despre opțiuni de viață, despre modele și transmiterea lor, despre dezacorduri cu vremurile sau cu cei din jur" (p. 232). "Aceste femei nu se plâng de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
orale" a comunismului, " Două femei, mai multe istorii", Cătălina Mihalache oferă "mostre credibile despre experiența feminină din acei ani, despre opțiuni de viață, despre modele și transmiterea lor, despre dezacorduri cu vremurile sau cu cei din jur" (p. 232). "Aceste femei nu se plâng de dublă povară a muncii în casă și în afara ei (la serviciu); nu vorbesc despre nevoia de emancipare, ci despre continuitate și adaptare, despre nevoia de confort și promovare" (p. 251). Condiția femeii în societatea românească de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
jur" (p. 232). "Aceste femei nu se plâng de dublă povară a muncii în casă și în afara ei (la serviciu); nu vorbesc despre nevoia de emancipare, ci despre continuitate și adaptare, despre nevoia de confort și promovare" (p. 251). Condiția femeii în societatea românească de astăzi este surprinsă de Alină Hurubean în articolul ""Emanciparea prin munca" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism" (pp. 255-286). Potrivit autoarei, în societatea românească actuala asimetriile și inegalitățile de gen sunt prezente și vizibile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]