3,833 matches
-
mortuare sub movile, construcții imense sau dolmene, pietre enorme Înfipte În pământ sau menhir. Fenomenul s-a născut din aculturația neolitică a populațiilor epipaleolitice, numeroase din zona accidentată (incluzând și insulele) din marea câmpie europeană, Într-una din cele mai fertile hibridizări sociale și conceptuale ale istoriei umane. Sacralitatea paleolitică spontană a locurilor fuzionează acum cu „construirea” culturală a locurilor sub forma unor monumente (Bradley, 1990; Garwood et al., 1991). Aici, mai mult decât În alte părți, religia se bazează nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lor crește vertiginos odată cu nașterea societății agrare sedentare În stadiul formativ (din mileniul al III-lea și după). Ne limităm doar la constatarea surprinzătoarelor convergențe cu fenomenele europene: statuete și simboluri mitice legate de apartenența la grup; reprezentări ale femeii fertile; obiecte rare sau exotice capabile să inspire emoție sacră; muzică și dans cu măști și costume; tumuli mortuari și obiecte funerare prețioase; utilizarea substanțelor care induc ebrietate sau extaz, obținute din ciuperci și cactuși (peyote etc.). Astronomia devine o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zonele nordice și nord-estice din jurul Mesopotamiei erau patria lor. Fenomenul este confirmat de evenimente din perioada istorică, fie prin pătrunderea, Într-o formă lentă, blândă și pașnică (Începând cu 6 500 Î.Hr., când zona a devenit locuibilă), În zona fertilă sudică a Mesopotamiei, fie sub forma diferitelor invazii ca aceea a amoriților, la sfârșitul mileniului al III-lea, sau cea a arameilor Între mileniile III-II Î.Hr. Semiții din Mesopotamia s-au numit akkadieni (de la numele capitalei lor politice Akkad
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
om: divinitatea are o casă (templul), În care trăiește cu soția, fiii și servitorii de diferite grade; Însăși divinitatea este un rege (lugal) și un stăpân (en) care deține un domeniu propriu specific (de exemplu, lumea subterană cu apele sale fertile, În cazul lui Enkixe "Enki"). Divinitatea Îndeplinește funcții importante analoage celor din societatea pământeană: cea de judecător, În cazul zeului soarelui Utuxe "Utu". Tot Jacobsen, În aceeași lucrare 1, și-a Îndreptat atenția spre panteonului sumerian, cu intenția de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și le neagă acestora ajutorul. Exemplul tipic pentru această teologie este descrierea din poemul Erraxe "Erra" a Îndepărtării lui Mardukxe "Marduk" (a statuii sale) din Babilon. Un alt regat divin este apsû (sumeriană abzu), adică oceanul cu ape dulci și fertile din subteran. Acolo suveran este Enkixe "Enki"/Ea. Despre acest regat se spune, de exemplu, că „ceilalți zei nu Îi cunosc interiorul”. Și Enki/ Ea, asemenea unui rege adevărat, deține În apsû propria curte divină. Un ultim regat divin, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de organe genitale. Caracterul transgresiv al lui Dionysos Întâlnește aici dimensiunea feminină, iar sărbătoarea devine un mijloc de a canaliza potențialele forme de distrugere. Aloele sunt un spațiu acordat femeilor, spațiu În care este exprimat simbolic raportul lor cu pământul fertil. Dar mai mult și mai bine decât În timpul aloelor, universul feminin Își află dimensiunea privilegiată În thesmophorii, sărbătoare de la care bărbații erau excluși cu strictețe; cu siguranță această sărbătoare era cea mai răspândită În Întreaga lume elenică. Legate și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
turmele lor. Puțin câte puțin, au ocupat teritoriile mai puțin populate, în special colinele. Astfel, triburile lui Israel s-ar fi stabilit progresiv mai întâi în zona înaltă și în părțile mai puțin primitoare ale țării, apoi în câmpiile mai fertile. În final, în timpul monarhiei, ar fi luat puterea și cucerit cetățile cananeene. 3. Răscoala țărănească împotriva cetăților cananeene A treia teorie încearcă să explice mai bine fenomenul din punct de vedere religios. Ce fel de liant ar fi putut să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
apa freatică apare la suprafață, apa se ridică formând lacuri, mlaștini sau oaze - în deșert. Oazele sunt orificii naturale de apă în sol sau lacuri în care oamenii au săpat fântâni până la nivelul pânzei apei freatice. Terenul din jurul oazelor este fertil fiind intens cultivat și dens populat. Una din regiunile care suferă cel mai mult de secetă este Africa. Datorită precipitațiilor scăzute și a secetelor periodice deșertul Sahara se află într-o continuă expansiune, unii specialiști spun că în ultimii 50
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
și de la adăpostul modestului său cămin. Depravarea claselor de jos, chiar și a colegilor săi de școală (atît români cît și evrei), constituia o amintire vie pentru el21, ca și demagogia antisemită a lui Polihroniade, care a găsit un tern fertil la Botoșani. Era în zilele Conferinței de la Berlin (1878). Intervenția străină în favoarea evreilor români a fost primită mai puțin decît favorabil în Moldova 22. Ce a citit Iorga înainte de a intra în sistemul de învățămînt oficial? Jurnale de călătorie pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românilor cu Brașovul, un oraș occidental situat la marginea Transilvaniei, un punct de legătură între România și Transilvania. Orașul avea un caracter săsesc, cu toate trăsăturile conferite lui de populația românească autohtonă, și era un centru comercial și un sol fertil pentru cultura germană și maghiară. Karl Lamprecht voia să publice o serie de istorii ale națiunilor europene și l-a rugat pe fostul lui student să scrie istoria României. Rezultatul a fost Geschichte des Rumänischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Centrală, că istoria postbelică a continentului va trebui rescrisă. Nu doar momentul era propice, ci și locul. Viena anului 1989 era un palimpsest al trecuturilor complicate și Întrepătrunse ale Europei. În primii ani ai secolului XX, Viena era Europa: lăcașul fertil, excentric și autoamăgit al unei culturi și civilizații aflate În pragul apocalipsei. Între cele două războaie, transformată dintr-o glorioasă metropolă imperială În capitala secătuită și Împuținată a unui stat-reziduu minuscul, Viena a intrat pe o pantă descendentă, sfârșind ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Cehoslovacia, Bulgaria, Albania și România, mai puțin distruse de război, procesul a fost mai scurt decât În Iugoslavia sau Polonia, dar până și economia poloneză și-a revenit rapid - În parte pentru că teritoriile vestice dobândite de la germani erau mai fertile și mai bogate În fabrici și orașe industriale. și În Europa de Vest prejudiciile materiale au fost neutralizate cu o viteză remarcabilă; cel mai repede În Belgia, mai lent În Franța, Italia și Norvegia, și cel mai Încet În Olanda, unde răul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu Germania a luat sfârșit, dar pe fondul unui Război Rece care se agrava rapid, șansele de a Încheia un tratat de pace erau din ce În ce mai mici. Nimeni nu putea garanta că fascismul nu va prinde din nou rădăcini În solul fertil al problemei germane sau oriunde altundeva. Hățișul tot mai des de alianțe, agenții și acorduri internaționale nu părea să garanteze armonia internațională. Astăzi este limpede că, puse la un loc, Consiliul Europei, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Uniunea Europeană a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Posibilitatea avortului, alături de contracepția disponibilă și eficientă, a ameliorat șansele de viață ale multor femei, În special sărace, și le-a oferit celor care lucrau posibilitatea să amâne primul copil până târziu (mai târziu decât oricând În istorie) În perioada fertilă. Rezultatul a fost o scădere constantă a numărului de copii născuți. În Spania, rata natalității per femeie a scăzut Între 1960 și 1996 cu aproape 60%; Italia, Germania de Vest și Olanda aveau cifre apropiate. În câțiva ani de la reformele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
traducteurs roumains, est constituée par leș vers ci-dessous : " cu ciocuri înfipte-n ogor sănătos/sunt pluguri " " leș becs enfoncés dans la terre saine,/îl y a des charrues " (Pluguri/Leș charrues) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 133) ; " leur bec planté dans l'humus fertile/vois des charrues " (Charrues) (Poncet, 1996 : 96) ; " leurs becs enfoncés dans la glèbe fertile,/ voilà des charrues " (Pop-Curșeu, 2003 : 51) ; " le bec fiché dans le champ, sainement,/îl y a des charrues " (Charrues) (Loubière, 2003 : 23) ; " avec leurs becs plongés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sunt pluguri " " leș becs enfoncés dans la terre saine,/îl y a des charrues " (Pluguri/Leș charrues) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 133) ; " leur bec planté dans l'humus fertile/vois des charrues " (Charrues) (Poncet, 1996 : 96) ; " leurs becs enfoncés dans la glèbe fertile,/ voilà des charrues " (Pop-Curșeu, 2003 : 51) ; " le bec fiché dans le champ, sainement,/îl y a des charrues " (Charrues) (Loubière, 2003 : 23) ; " avec leurs becs plongés dans la glèbe saine,/îl y a des charrues " (Charrues) (Villard, 2009 : 51). Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
calque, gardant le nom " bec " au pluriel (" leș becs enfoncés [...]. ") Pourtant, leș charrues n'ont qu'un șoc chacune, tout comme leș oiseaux ont un bec chacun. La formule adéquate est, par conséquent, " leur bec planté/fiché dans la terre fertile ". Une autre faute fréquente rencontrée dans notre corpus est la confusion entre le vocatif et l'exclamation. Leș traducteurs prennent en général l'interjection roumaine " o " pour un apostrophe ou un vocatif et la rendent en français par " ô " : " O
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe direcția avangardei românești receptate prin grila propriei sensibilități, C. nu refuză nici dialogul fertil cu mari poeți contemporani (Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a.). Intelectualismul său este evident și se traduce nu numai într-o poetică adecvată, ci și în plasarea, uneori, a poeziei pe teritoriul intertextualității. Citatele, tot mai numeroase, din opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
muzeu virtual, un muzeu cu piese disparate, dar care nu e mai puțin relevant. Țin să mulțumesc profesorului Sorin Alexandrescu care a acceptat extravaganța unei duble teze într-una singură și care a încurajat deschiderea interdisciplinară care s-a dovedit fertilă. Filolog ca formație, autorul datorează mult istoricului de artă Ioana Vlasiu pentru constanta și eficienta asistență "tehnică" într-o cercetare dificilă, fapt pentru care își manifestă întreaga recunoștiință. Mulțumesc doamnei Roxana Theodorescu, directorul MNAR (Muzeul Național de Artă al României
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură vârstă a artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal, printr-o fertilă redescoperire a originilor încărcate de vitalitatea gesticulației primordiale. Revigorării printr-o didactică întoarcere la origini de sorginte romantică îi corespunde din perspectivă decadentă invazia barbarilor, rol încredințat maselor proletarizate pe care mișcări precum Aesthetic Movement (Mișcarea Estetică), în Anglia, încearcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin artă. Numai că Böcklin va prelua și ceva din sensul acestei crize a artei, ca viziune pesimistă asupra lumii căreia doar arta îi poate fixa un model, conferindu-i un echilibru. Încă odată, paralelismul cu Klimt se poate dovedi fertil pentru înțelegerea unui spirit nu neapărat iconoclast, dar deschis spre o altă viziune și o altă sensibilitate, care aveau să configureze simbolism-decadentismul la sfârșitului secolului al XIX-lea. La rândul său, Klimt preia o temă clasică iluministă, pe care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai ca stilizare, ci și prin elemente de orfevrerie în spațiul tabloului, dar și în spațiul extern al ramei, care devine parte esențială a tabloului și nu doar accesoriu. Această schimbare în modalitatea de a percepe arta întreține o contradicție fertilă în opinia criticului ridicând utilul la demnitatea unei estetici particulare, unde valoarea estetică transcende valoarea de întrebuințare, dizlocând obiectul din sfera utilului 112: "(...) arta este deopotrivă prea democratică și prea aristocratică, urmând să înfățișăm umilința artei cu privire la țeluri atât de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
colecționar de artă japoneză și chineză, în special porțelan "albastru și alb". În studiul pe care-l consacră estetismului englez, The Aesthetic Movement, Lionel Lambourne consideră că arta prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tentaculaire. Este clar că în aceste figuri feminoide, larvare, turgescente nu avem deplina realizare a unei feminități devoratoare înscrisă în bestiarul decadent și că, în contextul simbolist al ipostazierii geniului, ele nu marchează o insurgență malefică, ci dimpotrivă, semnifică domeniul fertil al imaginației creatoare conotată întrucâtva voluptuos. Chiar dacă subliniază clivajul, opoziția, între spiritual și instinctual, între masculin și feminin, așa cum apar în ecuația decadentă cu resorturile violent contrastive de rezultantă estetică, Paciurea face un pas în afara esteticii simbolisto-decadente când transferă distincția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzualitatea unui erotism minat de delicioase ambiguități. Prin urmare, o critică lipsită de parti-pris-urile unor ierarhizări severe, urmărind atât liniile de forță și punctele de convergență cât și replierile pasagere în creația pictorului, asociate anumitor perioade sau influențe, poate fi fertilă pentru înțelegerea operei artistului. Momentul formării lui Luchian este relevant pentru influențele exercitate asupra acestuia, influențe care se vor decanta destul de repede după revenirea în țară, nu fără a lăsa o amprentă în lucrările sale din această perioadă. Luchian ilustrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]