9,472 matches
-
societate a Bibliei și a dreptului; și probabil că tocmai din această Încleștare Înverșunată, eternă ca duelul dintre Moarte și Păcat la Milton, s-a născut originalitatea profundă a acestei societăți puritane, care ni le dă pe Clarissa Harlowe (ca ficțiune) și pe Lady Byron 1 (ca realitate). În ziua când se vor decide sorții victoriei, trebuie că Însuși modul de a fi pe care Îl numim dandysm se va preschimba profund (dacă va mai exista Încă), deoarece el decurge tocmai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cultură, Iași, Editura Polirom, 1998, traducere de Claudia Ioana Doroholschi și Ioana Ploeșteanu. Serna, Pierre, Nobilul, În Omul Luminilor, Iași, Polirom, 2000, volum coordonat de Michel Vovelle, traducere din limba franceză de Ingrid Ilinca, postfață de Radu Toma. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim. II, Intimismul european, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002. Simmel, Georg, Cultura filosofică. Despre aventură, sexe și criza modernului, București, Editura Humanitas, 1998, traducere de Nicolae Stoian și Magdalena Popescu-Marin. Tadié, Jean-Yves, Marcel Proust. Biographie, Paris, Gallimard, 1996. Taine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu poate fi explicat... f...r... contribuția influentelor externe. Astfel, exodul maselor de est-germani care, dornici s... treac... În RFG, au asaltat ambasada vest-german... de la Praga, a avut, potrivit lui Alexander Dubček, „un impact fenomenal În Cehoslovacia. Prin asta, scrie el, ficțiunea numit... Realsozialismus a fost definitiv distrus.... La sfîrșitul lui septembrie, Praga era Înțesat... de mii de mașini est-germane abandonate cu bucurie de supușii lui Honecker dup... ce trenurile Începuser... s...-i transporte spre Vest - cu autorizația regimului umilit”. Relativ la contactele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
asupra unei realități<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit., p. 17. footnote>. Conceptul de „tip ideal” a fost elaborat de Max Weber (1864-1920). Mai recent, sociologul american Daniel Bell a dezvoltat teza „schemelor con ceptuale”. Ele sunt „o ficțiune, o construcție logică a ceea ce ar putea fi, în raport cu care poate fi comparată o realitate socială”<footnote Bell, Daniel, op. cit., p. 14. footnote>. Ca tipuri ideale, aceste scheme conceptuale nu se regăsesc în realitate, ci doar exprimă cazurile extreme care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
contradicție cu o viziune rațională asupra purității lumii divine. Singura cale prin care se putea salva ideea de sacru era renunțarea la narațiunile tradiționale despre zei, mai exact, „excomunicarea” lor din sfera religiosului și plasarea lor Într-o sferă a ficțiunilor (fabricate fie de creatorii din vechime precum Homer, fie de poeții și mitografii contemporani): Marea majoritate a filosofilor, ca și spiritele cultivate, nu Îi criticau atât pe zei, cât se străduiau mai curând să găsească o idee care să nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
forme de interpretare a lumii: istoria, logica, filosofia, științele naturii. Opus atunci lui logos, golit atât de prestigiul său simbolic, cât și de forța euristică, mythos-ul ajunge să fie gândit printr-un dublu raport de opoziție: față de real, mitul este ficțiune; față de rațional, mitul este absurd. Această perspectivă conduce la un dublu blocaj: Mitul este definit fie În mod negativ, printr-o serie de lipsuri sau de absențe (el este non-sens, non-rațiune, non-adevăr, non-realitate), fie, dacă i se acordă un mod
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu statut de eroi și este considerată ca transmițând un adevăr religios sau istoric. Pe de altă parte, Alo este spus pentru divertisment, de orice persoană din acea societate, are ca protagoniști animale și este considerată de Yoruba drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de vedere predominant asupra lumii, de orice convenții, locuri comune, opinii curente, banale, universal acceptate, Îi permite să privească universul cu alți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de Înțeles și de aplicat (spre exemplu: „fondul de mituri alcătuit din arhemituri, mituri genuine, arhaice, mituri netipizate (tipizate În prototipuri, tipuri, variante și invariante), neomituri, mitologumene și mitoide” - p. 4). Repetat incantatoriu, acest limbaj dă senzația unei cărți de ficțiune, construită din sine și suficientă sieși. De altfel, numeroși cercetători au atras atenția asupra inconsistenței referințelor critice (eronate sau trimițând la texte inexistente), a documentelor etnografice invocate (nenominalizate și nelocalizate) și a interpretărilor nu o dată complet fanteziste. În felul acesta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Media: A Cultural Studies Approach, Sage, Londra Rebreanu, Nora, 2000, Sărbători de primăvară, Casa Cărții de Știință, Cluj Rector, Monica, 1984, „The Code and Message of Carnival: ‘Escolas de samba’”, În Thomas Sebeok (coord.), Carnival!, Mouton, Berlin Regnier-Bohler, Danielle, 1995, „Ficțiuni”, În Philippe Ariès, Georges Duby (coord.), Istoria vieții private, Meridiane, București Rey-Flaud, Henri, 1985, Le charivari: les rituels fondamentaux de la sexualité, Payot, Paris Ricoeur, Paul, 1968, „Mythe: l’interpretation philosophique”, În Encyclopedia Universalis, Paris Ries, Julien, 1987, „Blessing”, În Eliade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la biographie de Blaga est intimement liée à son œuvre : " Biografia gravitează în jurul simbolului vetrei. Drumurile iradiază din acest focar, spre a reveni la el. Relația vatră-drum e analizată atât în spațiul real, geografico-istoric, cât și în cel poetic, al ficțiunii creatoare. În acest sens, biografia și opera se completează reciproc. "794 Voilà donc deux espaces-symboles, le foyer et le chemin, qui deviendront leitmotivs dans la création de Blaga et qui portent en eux de riches connotations culturelles. Mircea Vaida continue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
blând și contemplativ. Pentru această etapă, un vers ca „Învăț să mă deprind cu legile toamnei” îi marchează parcă iremediabil destinul solitar și melancolic, D. optând pentru o poetică a absenței („lirism al absenței”, îl numea Al. Cistelecan). Sufletul, această ficțiune (1999), volum ce poartă titlul unei poezii dintr-o carte anterioară, Eu și lumina, reține tonuri agresive, cu care se scrutează și se deplânge sfârșitul de veac („Veacul se prăbușește încet / în odăile mării, / încearcă zadarnic Dumnezeu / să-l tragă
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
Există peste tot o căutare continuă a grației dumnezeiești, căreia D. i se abandonează, renunțând la simulacrele iluminării. SCRIERI: Călătorii de recunoaștere, Craiova, 1982; Legea și visul, București, 1987; Eu și lumina, Craiova, 1988; Cortina în fața mării, 1995; Sufletul, această ficțiune, București, 1999; Steaua lui Ion, Craiova, 1999; Orașul lui Heidegger, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Mircea Florin Șandru, Un poet al sensibilității citadine, R, 1976, 3; Laurențiu Ulici, Rece și cald, RL, 1982, 41; Eugen Simion, Lecția de melancolie, RL, 1982
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
profesie critic literar, „deghizamentul este actul său natural de comportare”. Paginile despre Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Mihai Beniuc reprezintă adjuvante esențiale în înțelegerea operei acelora. Pentru Camil, „autenticitatea constituia mijlocul cel mai simplu de a dărui credibilitate maximă ficțiunii”. Literatura română între cele două războaie mondiale este o operă impunătoare, serioasă, demnă de încredere, cu un sistem unitar de analiză și cu multe interpretări originale. În sfera metodei citate, Crohmălniceanu este, indiscutabil, criticul care a dat la noi cele
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
pe nefericita Lidia Ahmakova, care nu pare a fi în toate mințile: „palidă Ofelie a unui Hamlet foarte consistent [...] e în orice caz una din femeile vasale din anturajul lui Versilov...” Povestea vieții ei este o mică schiță în care ficțiunea se întoarce din nou în viață și capătă coerență și puterea de semnificație a unui destin. În roman (Adolescentul), ciudata Lidia trece aproape neobservată. În eseul lui C. ea devine memorabilă, viața ei pierdută, fragmentată, capătă sens. Criticul folosește aceeași
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Creangă). El identifică 151 de personaje în Amintiri din copilărie și alte 189 în povestiri și povești și le întocmește fișele biografice. Părerea lui, contrară celei a lui G. Călinescu, este că biografia se confundă în Amintiri din copilărie cu ficțiunea, aducând dovada atestării documentare. C. ia din text cele mai mici amănunte (o vorbă oarecare, aruncată de eroul-narator, faimosul Nică a lui Ștefan a Petrei, o aluzie, o propoziție spusă de alt personaj în cine știe ce împrejurare) și, completându-le cu
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
doctorului Eliade (2000), un al doilea volum urmând să cuprindă eseuri de istorie a religiilor cu trimitere la teme românești, creații de literatură propriu-zise, unele scrise în românește (între care Invazia zorabilor în Jormania, Jormania Liberă, remarcabilă oglindă în planul ficțiunii a lui decembrie 1989, romanul științifico-fantastic Hesperus, alegorie filosofică redactată în 1981-1982); ansamblul de scrieri politice și cultural-politice publicate între 1974 și 1991 și reunite în 1999 în volumul Păcatul împotriva spiritului. Începând din martie 1986 și până la asasinarea sa
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului 1934. Scriitorul se deplasează pe itinerariile „geografice și morale” ale industriei tăbăcăriilor și petrolului românesc. El nu e un gazetar care se apropie de literatură, ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai Sorbul (În ajunul expoziției) și I. Peltz (Discurs de radio). La fel, N.D. Cocea (Pentru un petec de negreață). Dintre
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
unor laborioase investigații - prin urmărirea unui caz - psihologia automistificării. Adolescent devorat de complexe dostoievskiene, Arhip e un suflet care nesuportând existența reală, simțindu-se neînstare a se integra social, adoptă „minciuna” ca mod al izolării de lume. Se instalează în ficțiune ca într-o altă realitate, asupra căreia exercită puteri demiurgice. Dar în sens invers, demonic. Își creează stări de beatitudine, comițând, în imaginație, răul. Cultivă sordidul, profanează suavul. Practică sadismul cu efecte masochiste. Sfidează frumosul și etalează urâtul, programatic. Stilistic
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
împrumută cadrul și tehnica literaturii polițiste, are o miză estetică solidă: crima perfectă, plănuită în cele mai mici detalii, cu o migală învecinată cu obsesia, iar apoi pusă în practică de romancierul Vasile Neacșu, ilustrează raporturile complexe dintre realitate și ficțiune, dintre ceea ce imaginează personajul și ceea ce imaginează autorul intrat în scenă. Totodată parodic și absurd, psihologic și parabolic, romanul valorifică ambiguitatea subiectului epic, permanenta confuzie a planurilor și a datelor, substituirea între personaje și măști într-o lume carnavalescă, în
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
199-200; Georgeta Antonescu, Introducere în opera lui Ion Codru Drăgușanu, București, 1983; Anghelescu, Textul, 103-130; Cornea, Aproapele, 117-130; Manolescu, Istoria, I, 219-221; Negoițescu, Ist. lit., I, 93-95; Faifer, Semnele, 106-109, 270-271, 306; Dicț. esențial, 192-194; Dicț. analitic, III, 324-327; Simion, Ficțiunea, III, 50-55. F.F.
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
Două microromane, CNT, 1976, 42; Ioana Crețulescu, Fantezie și rigoare, LCF, 1978, 12; Sorin Titel, Un roman de anticipație, RL, 1978, 22; Dan-Ion Vlad, Un Babel în viitor, R, 1978, 5; Anton Cosma, „Babel”, VTRA, 1978, 11; Sultana Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
specialitate sub denumirea „efectul Comoroșan”, ceea ce i-a deschis o carieră internațională desfășurată în universitățile și laboratoarele din Europa, SUA și America Latină. Este membru de onoare al Academiei Române. Pentru biografia artistică a lui C. este de reținut descendența creatorului de ficțiune din familia slujitorilor științelor exacte. Dar mai sunt de reținut și întâlnirile lui cu Jorge Luis Borges și Constantin Noica, cruciale pentru simbioza dintre literatură și cultura filosofică. Literatură începe să publice în 1993: volumul de povestiri și eseuri Exerciții
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
experiențelor parcurse, în raporturile umane sugerate metaforic. Oglinzile sparte (1997), carte subintitulată „roman de gânduri”, întrepătrundere dintre matematică și filosofie pe o urzeală literară, este o concentrată meditație asupra visului, nostalgiei, singurătății, asupra crizei societății actuale. În Literatura. Povestea unei ficțiuni (1998), C. simte nevoia să se lămurească pe sine, dar și pe cititorul său asupra ideii de literatură, a ideii de ficțiune. Cartea abundă în definiții concentrate, spirituale, ironice, solemne, ocolind cărările deja bătute, despre „eseu”, „poezie”, „act creator”, „frumos
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
urzeală literară, este o concentrată meditație asupra visului, nostalgiei, singurătății, asupra crizei societății actuale. În Literatura. Povestea unei ficțiuni (1998), C. simte nevoia să se lămurească pe sine, dar și pe cititorul său asupra ideii de literatură, a ideii de ficțiune. Cartea abundă în definiții concentrate, spirituale, ironice, solemne, ocolind cărările deja bătute, despre „eseu”, „poezie”, „act creator”, „frumos”, „estetica limbajului”. Aserțiunile, oricât de șocante, se sprijină pe un temenic arsenal teoretic. Dacă romanul Oglinzile sparte este un monolog despre existență
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]