3,791 matches
-
Liniile melodice ale violoncelului deosebit de expresive și calde sub arcușul lui Bogdan Popa s-au împletit armonios, șerpuitor cu cele ale clarinetului, acesta din urmă într-o ipostază extrem de profundă și lirică în același timp. Clarinetistul Leontin Boanță, aparținând corpului Filarmonicii bucureștene, s-a dovedit un colorist rafinat, iar momentele sale de pianissimo pline de visare. Finalul, o Sandu Sandrin temă cu variațiuni care sporește în complexitate o dată cu dezvoltarea discursului, a prilejuit etalarea virtuozității interpreților atât ca entități de sine stătătoare
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83464_a_84789]
-
n-a mai fost aprobată, are aproximativ 90 de minute, desfășurate sub bagheta dirijorului Radu Popa, alături de care s-au aflat invitații speciali Mircea Baniciu și Ovidiu Lipan Țăndărică, mezzosoprana Mihaela Ispan, baritonul Dan Patacă, corul „Ion Românul“ și Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara. Evenimentul a debutat cu speech-uri rostite de primarul Nicolae Robu, subprefecta Liliana Oneț și directorul Filarmonicii “Ioan Coriolan Gârboni” și a inclus acordarea distincției de cetățean de onoare lui Victor Cârcu. “Meșterul Manole” a fost un
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
aflat invitații speciali Mircea Baniciu și Ovidiu Lipan Țăndărică, mezzosoprana Mihaela Ispan, baritonul Dan Patacă, corul „Ion Românul“ și Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara. Evenimentul a debutat cu speech-uri rostite de primarul Nicolae Robu, subprefecta Liliana Oneț și directorul Filarmonicii “Ioan Coriolan Gârboni” și a inclus acordarea distincției de cetățean de onoare lui Victor Cârcu. “Meșterul Manole” a fost un proiect de operă-rock al formației Phoenix, cristalizat în anul 1973, însă needitat niciodată pe disc din cauza cenzurii. Dar Phoenix a
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
din cauza cenzurii. Dar Phoenix a scos un E.P. cu titlul “Meșterul Manole”, care a conținut trei piese compuse pentru prima operă rock românească, care nu s-a mai concretizat din cauza cenzurii autorităților. Spectacolul are trei acte. Conform înțelegerii dintre Filarmonica Banatul și Josef Kappl, opera “Meșterul Manole” urmează să fie pusă în scenă de cinci ori în următorul an. Balada “Meșterul Manole” pe care o cunoaștem se datorează poetului Vasile Alecsandri, care a cules-o și a adăugat-o în
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
de cinci ori în următorul an. Balada “Meșterul Manole” pe care o cunoaștem se datorează poetului Vasile Alecsandri, care a cules-o și a adăugat-o în volumul său “Poezii populare”. Proiectul realizat de Primăria Timișoara, Asociația Pro Philarmonia și Filarmonica Banatul a fost lansat ca „un vârf de lance al Timișoarei către titlul de Capitală Culturală Europeană”. Josef Kappl s-a declarat fericit să își realizeze, după ani de așteptare, unul dintre cele mai importante proiecte muzicale și să lucreze
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
marelui compozitor. 1. Fără a avea pretenția urmăririi unei stricte desfășurări cronologice începem prin a aminti că sfârșitul lunii Ianuarie a adus pe scena Atheneului Român pe artistul Nicolae Moldoveanu, care se afirmă în perimetrul internațional al activității dirijorale. La Filarmonica George Enescu a condus însă cu dibăcie registrele orgii într-un program complex și inspirat care a cuprins lucrări ale familiei Bach, ale lui Frescobaldi și ale francezului Pierre du Mage. Dificultățile tehnice ale amplului BWV 564 au fost depășite
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
ale secolului XX: Șostakovici - Cvintetul cu pian op.57 în sol și Bartók - Cvintetul cu pian Sz.23. Această seară s-a înscris în susținuta activitate de prezentare a capodoperelor camerale ale secolului precedent pe care acești admirabili instrumentiști ai Filarmonicii și ai UNMB o susțin cu asiduitate pe scenele bucureștene și nu numai. Cvintetul op.57 ( 1940) este una dintre cele mai cunoscute lucrări camerale șostakoviciene și se desfășoară în cinci mișcări pe parcursul a 30 de minute. Aluziile bachiene, contrapunctice
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
Cristescu, care a asigurat cu acuratețe și exactitate acompaniamentul soliștilor din întregul program. Cea de a doua seară a cuprins un concert de concerte, în cadrul căruia trei tineri de 15 și 16 ani au evoluat în compania orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Ion Dumitrescu”, condusă de tânărul dirijor Remus Grama. Pentru început, pianistul Mihail Caloianu de la Colegiul Național de Artă ”George Apostu” din Bacău a interpretat Concertul nr. 20 K.V. 466 în re minor de W.A. Mozart. Laureatul cu
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
cu dârzenie de urmașii săi reuniți în Asociația Culturală care-i poartă numele și aflat cu ediția actuală pe un plan cu totul remarcabil de exigență artistică. Se cuvine să mulțumim pentru atingerea acestui record de calitate, în mod deosebit, Filarmonicii de Stat „Ion Dumitrescu”, directorului acesteia, dirijorul Mihail Ștefănescu. Felul în care au fost selecționați soliștii participanți, ambianța plăcută și aleasă, asigurarea colaborării de calitate deosebită cu orchestra în concertele dirijate de tânărul Remus Grama și de maestrul Florin Totan
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Vengerov și Filarmonica Petre CODREANU Faima violonistului Maxim Vengerov s-a răspândit repede și pretutindeni. Și pe drept cuvânt. Muzicianul rus a beneficiat de una dintre cele mai bune școli din lume, care i-a șlefuit talentul de excepție. Riscăm ipoteza potrivit căreia
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
artei muzicale concretizate în compoziția propriu-zisă. Opțiunea repertorială a dirijorului este relevantă (deși adesea este determinată de alți factori - umani, materiali, financiari), deseori fiind ributară unor factori culturali de circumstanță (este și cazul festivalurilor). Programul din 8 septembrie, în fruntea Filarmonicii “George Enescu”, nu a fost un compromis, ci expresia concordiei firești și explicabile. Creația lui Beethoven poate deschide orice program de festival; Filarmonica ce poartă numele muzicianului omagiat astfel, așijderea; un dirijor cu renume poate colabora cu aceasta (a mai
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
fiind ributară unor factori culturali de circumstanță (este și cazul festivalurilor). Programul din 8 septembrie, în fruntea Filarmonicii “George Enescu”, nu a fost un compromis, ci expresia concordiei firești și explicabile. Creația lui Beethoven poate deschide orice program de festival; Filarmonica ce poartă numele muzicianului omagiat astfel, așijderea; un dirijor cu renume poate colabora cu aceasta (a mai făcut-o și, mai mult ca sigur, o va mai face) și cu un grup solistic (Romanian Piano Trio) care s-a afirmat
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
Filarmonica „Transilvania” din Cluj Petre CODREANU După ce cu o seară înainte, tot în seria “Creația muzicală românească contemporană”, Filarmonica ieșeană a evoluat sub baghetă germană, iată că joi, 3 septembrie, tot la Ateneu, Filarmonica “Transilvania” a fost condusă de un austriac
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
Filarmonica „Transilvania” din Cluj Petre CODREANU După ce cu o seară înainte, tot în seria “Creația muzicală românească contemporană”, Filarmonica ieșeană a evoluat sub baghetă germană, iată că joi, 3 septembrie, tot la Ateneu, Filarmonica “Transilvania” a fost condusă de un austriac, Sascha Goetzel. Este întrutotul lăudabil că departe (poate) de sensibilitatea lor, integrată însă în limbajul deja fără frontiere
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
Filarmonica „Transilvania” din Cluj Petre CODREANU După ce cu o seară înainte, tot în seria “Creația muzicală românească contemporană”, Filarmonica ieșeană a evoluat sub baghetă germană, iată că joi, 3 septembrie, tot la Ateneu, Filarmonica “Transilvania” a fost condusă de un austriac, Sascha Goetzel. Este întrutotul lăudabil că departe (poate) de sensibilitatea lor, integrată însă în limbajul deja fără frontiere al muzicii contemporane, dirijorii oaspeți și- au asumat programe integral românești. Clujenii, se știe, au
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
tuturor componenților cu replici solistice: s-a dovedit - acum și aici - colectivul pe care îl știm în plutonul fruntaș al țării, muncind eroic (Clujul, citadelă culturală de prim ordin a țării, nu are o sală de concert pe măsura meritelor Filarmonicii și a necesității publicului său). Concertul a fost primit de o sală aproape plină care și-a manifestat entuziasmul față de lucrări și de tălmăcitorii lor. Un sincer BRAVI clujenilor.
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
într-o trăire totală. Dincolo de publicitate, de miile de discuri vândute, de deschiderea față de celelalte muzici pe care le practică și de excepționala atracție exercitată asupra publicului larg, forța sa artistică este un dat hărăzit doar celor mari. Alături de Kennedy, Filarmonica Regală din Londra sub bagheta lui Charles Dutoit (care s-a adaptat cu mare suplețe fanteziei interpretului) a fost orchestra perfectă care capacitează orice partener. Versiunea transparentă și elegantă dată Rapsodiei I de Enescu mi-a amintit ntrucâtva de interpretarea
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
Dupré sau Bryan Terfel). A cântat alături de celebrități, a fost aplaudat în concerte la Londra, Monte Carlo, Lille, Sao Paolo, Edinbourg, Lugano, Geneva, Varșovia, în Belgia și, evident la Moscova, în actuala stagiune urmând să colaboreze cu Orchestra Radio Berlin, Filarmonica din Liège sau cu Orchestra Svizzera Italiana sub bagheta lui Alain Lombard. În cadrul „concertelor de la miezul nopții” l-am ascultat evoluând alături de Orchestra de cameră a Filarmonicii bucureștene, propunând Anotimpurile de Vivaldi, abordate „mai altfel”, într-un tempo uneori năucitor
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
evident la Moscova, în actuala stagiune urmând să colaboreze cu Orchestra Radio Berlin, Filarmonica din Liège sau cu Orchestra Svizzera Italiana sub bagheta lui Alain Lombard. În cadrul „concertelor de la miezul nopții” l-am ascultat evoluând alături de Orchestra de cameră a Filarmonicii bucureștene, propunând Anotimpurile de Vivaldi, abordate „mai altfel”, într-un tempo uneori năucitor, menit să sublinieze virtuozitatea sa deosebită, dar și să confere un plus de spectaculozitate desfășurării muzicale, urmărind, probabil pentru a reliefa structura de concerto grosso, dialogul cu
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
și performanța tehnică, privind tentația de a „reciti” partitura ca pe un joc al experimentului și al căutării unor noi forme de expresie, ceea ce s-a confirmat și în Dansul de Ysaye oferit ca bis. Pentru Orchestra de cameră a Filarmonicii a fost, cu adevărat, o provocare, testând din plin maleabilitatea formației, capacitatea de a se plia și a răspunde celor mai neașteptate reacții ale solistului, reușind să cânte nu doar cu acuratețe și rigoare, ci și cu omogenitate și calitate
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
Final triumfal al formațiilor camerale Petre CODREANU Ultimul concert de la Ateneu din actuala ediție ne-a prilejuit întâlnirea cu Orchestra de cameră a Filarmonicii din München. Concertul s-a desfășurat sub bagheta fostului său concert-maestru în epoca Celibidache a prestigioasei instituții bavareze, Lorenz Năsturică Herschcowici. De fapt sub bagheta arcușului, căci conducerea muzicală a fost asigurată concomitent cu cea a rolului de prim violonist
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
stilistica față de manieră în care a cântat opusurile italiene. De altfel, si Giovanni Antonini, a cărui gestica și atitudine corporală la pupitru sunt extrem de departe de prestația unui dirijor autentic, este invitat adesea să colaboreze cu orchestre de elită, precum Filarmonica din Berlin, dar și să apară în fosa legendarei Scală din Milano, conducând opere de Handel, dar și de Mozart. Probabil că în asemenea situații reușește să iși adapteze și manieră de a dirija la cerințele fosei, impunându-se în
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]
-
a oscilat între crescendo-uri și decrescendo-uri orchestrale de o sensibilitate și expresivitate captivante. Aici, dirijorul a ținut să sublinieze subtilitatea și farmecul timbral al Orchestrei Radiodifuziunii bavareze, amintindu-ne de efectele pe care Sergiu Celibidache le obținea de la Filarmonica müncheneză când a concertat odinioară la București. Suita din opera “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss a încheiat în ascensiune tensională întregul concert al oaspeților germani, fantezia de prezentare, de pildă, a celebrului vals în multiple ipostaze, declanșând delirul publicului. Am
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
Conflictul de la Filarmonica „George Enescu” Izbucnirea unor nefericite neînțelegeri în sânul Orchestrei Filarmonicii bucureștene, antrenând desigur conducerea, dar nu și alte compartimente precum Corul academic, s-a soldat cu un sentiment de profundă durere în inimile muzicienilor și melomanilor, ce purtau în suflete
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
Conflictul de la Filarmonica „George Enescu” Izbucnirea unor nefericite neînțelegeri în sânul Orchestrei Filarmonicii bucureștene, antrenând desigur conducerea, dar nu și alte compartimente precum Corul academic, s-a soldat cu un sentiment de profundă durere în inimile muzicienilor și melomanilor, ce purtau în suflete imaginea unei instituții serioase, profesionaliste, ferită de animozități și asperitățile
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]