5,226 matches
-
readuce cu privirea pe pământ, într-o gestică teatrală. Recunosc în mulțime și pe cerșetorul tânăr, îmbrăcat mereu curat, cu cămașa albă și pantaloni negri la dungă. Metoda sa este infailibilă, arată un carton inscripționat în mai multe limbi străine, fluturând o cruce de lemn, în intersecțiile aglomerate din nordul orașului, zona laborioasă și „bogată”, corporatistă a Bucureștiului. L-am surprins la rând, discret, ca orice alt pelerin. În momentul precis când a ajuns în fața raclei, a scos dintr-un rucsac
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care scrie www.bivolul.ro (ulterior, doi tineri prieteni care lucrează în televiziune mi-au spus că este vorba de una dintre cele mai serioase și mai performante firme din domeniul videosonorizării, iar ceea ce am văzut se numește „macara video”), flutură aerul pe deasupra mulțimii, luând probe de imagine. Deodată încep să bată toate clopotele, plenum, noile clopote Grassmayr ale vechii Catedrale Patriarhale. Aerul bubuie, sentimentul este paralizant, bucurie și agonie, moarte și viață. Clopotul mare domină totul, plenar, cei prezenți sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
da, da, oamenii săraci din rând”, după care mai adaugă și „cred că vin aici din credință. Dar este păcat că tipul acesta de religiozitate nu se vede și mai târziu în caracterul lor, în respectul arătat spațiului public. Le flutură crucile și icoanele pe parbrize, dar sar la bătaie cu bâta în trafic”. Puțin mai târziu, pe trotuarul aceluiași club, un moment insolit. Patru membri ai unei formații heavy- metal se lăsau fotografiați de fanii lor având ca fundal rândul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
club, un moment insolit. Patru membri ai unei formații heavy- metal se lăsau fotografiați de fanii lor având ca fundal rândul aflat dincolo de șinele de tramvai. Vajnicii muzicieni ridicau degetul mic și arătătorul în aer, grohăiau scurt, dădeau din cap, fluturau pletele lor lungi până la brâu - în fine tot arsenalul obișnuit al „metaliștilor”, pe care l-am cunoscut atât de bine la începutul anilor 1990, în mediul căminelor studențești. Oamenii aflați în rând, strânși de gardurile de metal, îi priveau curioși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să rămână o provocare, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Am întrebat intenționat „ce se întâmplă”, de ce este rând chiar la intrarea uneia dintre clădirile care înconjoară mănăstirea ? O pelerină, o țărancă în vârstă, a început să râdă, a fluturat din mână zicând apoi: „Pădurea, pădurea ! E mai ușor !”. O doamnă, genul femeie-de-afaceri-cu-BMW-X5-negru, oprește nărăvașul dispozitiv mecanic chiar la poarta mănăstirii, apoi intră în mănăstire, pe sub poarta boltită, de lemn. Mă întreb deja cum a izbutit să ajungă până aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dealurile din jur, am mai văzut și alte grupuri îmbrăcate în costume naționale, păreau a fi „păpuși” îmbrăcate în costume naționale, aproximativ la fel cu cele ce se vindeau ambalate în borcane de plastic în timpul comunismului, la magazinele de „artizanat”. Fluturau drapele tricolore, erau chemați „pentru poză”, un fel de urși pe plaja din Mamaia. De ce sunt multe persoane îmbrăcate în costume populare la pelerinaje ? - discuție ulterioară cu un prieten teolog din Iași. Există (la Iași, la Galați) costumele populare „obligatorii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Sellenturg, Amergrand 3. 31. Stancu Firu, persoana fără cetățenie, născut la 16 aprilie 1955 în București, România, fiul lui Stancu și Anica, cu domiciliul actual în Spania, Madrid, C/Alcala 3. 32. Fluture Constantin, persoana fără cetățenie, născut la 6 ianuarie 1946 în localitatea Popești, județul Vrancea, România, fiul lui Veta, cu domiciliul actual în Germania, Herne, Vinckestr. 18. 33. Dinescu Elenă, persoana fără cetățenie, născută la 25 mai 1926 în localitatea Valea
HOTĂRÂRE nr. 585 din 26 octombrie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122169_a_123498]
-
strofă bună/ să deschidă cerul praguri,// pune-n sânge dulci otrăvuri/ inima din piept o scoate/ în liberiene vase/ scald-o, vezi cum se socoate// tinde brațele să scuturi,/ pene de păuni și linguri/ și-ntre cai de lut și fluturi/ plângi!/ suntem atât de singuri 810. Memoria perfectă și raționamentul deductiv ale subconștientului nu prezintă numai avantaje, chiar dacă s-ar dori acest lucru. Astfel, dacă admiteți că el memorează toate faptele, evenimentele și informațiile au făcut obiectul atenției noastre, acest
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
strofă bună/ să deschidă cerul praguri,// pune-n sânge dulci otrăvuri/ inima din piept o scoate/ în liberiene vase/ scald-o, vezi cum se socoate// tinde brațele să scuturi,/ pene de păuni și linguri/ și-ntre cai de lut și fluturi/ plângi!/ suntem atât de singuri 885. O viziune completă asupra haosului fără a-l defini o are Ioanid Romanescu, e un spațiu plin de pulberi de orgoliu și de vicii căruia i se supune arderea supremă ce poate atrage un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
via pușcărie. Rămânem numai cu bucuria că nicăieri în Europa deversată spre apus, comisarii ceapiști nu dau mai abitir în nădragi din coadă ca la noi, orgoliul lor nicăieri nu este mai satisfăcut, iar superioritatea lor fudulă, prinsă la butonieră, flutură ca o eșarfă-n sărbătoare. Ei știu ce știu, iar tu, tămâiat cu arome contrafăcute, te desprinzi de pământ, plutești, ești în aer, și, ca să te urmăm, va trebui, de unde avem, de unde nu avem, să deschidem un S.R.L. de produs
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nici veniturile lui primordiale, așa zisele vechi monopoluri: sarea, tutunul, chibriturile și băuturile alcoolice. Toți se ascund în spatele unei stupizenii, potrivit căreia statul ar fi un prost administrator. Așa o fi după gândirea economică de la Academia din Berheci, unde se flutură genialități de felul „nu trebuie să te intereseze în mâna cui e mijlocul de producție”, dar, uitându-ne în bătătura altora, de la care se zice că luăm exemplu, la țările capitaliste dezvoltate, vom observa că au ca proprietate de stat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
deci, n-ar fi nimic, dacă colivia este închisă și stolul ținut în frâu. Președintele nostru, rău sfătuit de consilierii săi (poate nici nu-i întreabă!), ca și cum s-ar reprezenta numai pe sine, lansează, în cadență, câte-un porumbel care flutură voios pe cerul Europei, fără teamă de gripă aviară. Câteodată, această păsărică a păcii, porumbelul, se transformă în hultan agresiv, care stârnește panică și reacții adverse. Cu siguranță, Președintele nu-i luat în serios de cabinetele diplomatice, nici de omologii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dar la un colț, și nu mâncăm decât resturi, că, uite, noi, care avem un tezaur de învățături populare, am uitat de înțeleapta vorbă: „Poftim la masă, dacă ți-ai adus de-acasă!”. Or, în desaga noastră de bejenari, cam flutură vântul, însă ne place să ne mângâiem cu hrana noastră spirituală, concretizată, după evenimentele din 1989, în creșterea exponențială a consumului de tămâie pe cap de locuitor. Spun creștere exponențială, deoarece numai la noi această întrecere interactivă de a bate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
i-aș propune să instituie Bursa Prezidențială de Studiu (facultate, masterat, doctorat) pentru primele cinci minți promițătoare din țară, obținute, bineînțeles, prin concurs. Același lucru s-ar putea face și la județe: măcar câte o bursă de studii. De la domnul Flutur citire, s-ar putea da o bursă celui mai bun student de la Universitatea „Ștefan cel Mare”, ca să se vadă că lumină este și aici, în țară. Cum nu putem reveni la economia pastorală, adică să vezi toată țara ca un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mele joacă rolul iepurașului care agita în tren o pușcă ruginită și se lăuda că îi arată el leului. Leul, auzind (sunt și în lumea animalelor informatori), vine la războinic, îl ia cu o gheară de urechi, îl ridică, îl flutură ca pe o cârpă și îl întreabă: ce faci tu, urecheatule?” Știți care a fost răspunsul iepurașului? Nu? „Curăț pușca și spun prostii!”, zise, salvându-și pielea. Dar, așa, rătăcit în labirintul fanteziei care l-a făcut să dea cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și cei de gradul II, din pântecele României, sunt experți în mistificare și se vor prezenta Europei nepăsătoare și neștiutoare ca salvatori ai României. Cazul lui Cofaru este o fărâmă din ce pot face ungurii. Vedeți că acum vi se flutură pe sub nas starea de sărăcie și înapoiere din secuime ca fiind „produse” exclusive a guvernării românești. Altă minciună sfruntată, altă mistificare ungurească! Ardealul Românesc a fost stăpânit de unguri 900 (nouă sute!) de ani, iar secuii erau între „națiunile privilegiate”, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sârma de la granița cu România, nici recunoașterea limbii române ca limbă națională, nici acordarea cetățeniei, nici permisul pentru micul trafic de frontieră; important ar fi un avantaj material palpabil care să compenseze lunga perioadă de așteptare. În momentul în care, fluturând drapelul național, tu vii cu măsuri antipopulare, până și tinerii care au „făcut” revoluția își iau mâna de pe tine. Următoarele „mutări” ale Alianței, ca întreg și a fiecărui component în parte, sunt importante și hotărâtoare pentru viitorul Republicii Moldova: merge pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și funcții, dacă se cheltuiesc sume uriașe pentru cheful oricărui ministru, atunci e absolut necesar, ca măsură de salvare națională, ca actualul guvern să fie alungat de la guvernare, dacă nu se grăbește președintele s-o facă. Să nu ni se fluture pe sub nas că nu sunt bani; sunt bani, dar trebuie scoși de la cei care-i au pe unde-i au: în bănci străine, interne, la ciorap, la saltea, la rude, ascunși cine mai știe pe unde. Din țara asta i-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care va ține hăt, mult, conține, printre alte efecte și defecte, și sindromul vulnerabilității: de foame și frig apar bolile, de prea multă revoltă bățoasă, poți da în suspendare, boală grea, produsă în 2007, de 322 de „microbi” opozanți. Deja flutură prin partidele de opoziție, în Parlament, în mass-media, ideea de suspendare a președintelui, în cazul promulgării legii cu 65 de ani, pe care comentatorii de toate calibrele o combină cu scăderea în sondaje și cu posibilitatea de a fi demis
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de acces, iar dacă lucrezi pentru American Express, nu vei putea intra În clădirea care găzduiește serviciile și cercetările companiei General Electric. Tineri ingineri indieni, bărbați și femei, se deplasează febril de la o clădire la alta, cu ecusoanele de identificare fluturându-le pe piept. Am văzut unul care părea că s-ar pricepe să-mi calculeze impozitele. Am mai văzut o femeie care părea că-mi poate demonta calculatorul Într-o clipită. Și Încă una care părea că ar fi proiectat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
etaj vast al unui call-center este alcătuit din „faguri“ de birouașe cubice. Tinerii lucrează În echipe restrânse sub firma companiei al cărei suport telefonic Îl asigură. Astfel, Într-un colț ar putea fi grupul de la Dell, În altul ar putea flutura stegulețul de la Microsoft. Condițiile lor de muncă sunt asemănătoare cu cele de la orice companie de asigurări. Deși sunt sigur că există call-center-uri unde se muncește ca la ocnă, 24/7 nu este deloc așa. Cei mai mulți tineri cu care am stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a musulmanilor. Scrisese un articol pentru televiziunea CNBC Arabia despre lampioanele colorate numite fawanis, cu o lumânare aprinsă Înăuntru, pe care școlarii egipteni le poartă pe durata Ramadanului, o tradiție care durează În Egipt de secole, din perioada fatimizilor. Copiii flutură lampioanele și cântă cântece, iar oamenii le dau dulciuri sau daruri, cum se Întâmplă În America de Halloween. Timp de secole, aceste lampioane au fost fabricate, pe bani puțini, În mici ateliere din vechile cartiere ale capitalei Cairo - asta până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
rămas toată viața credincios acestor principii, luptînd pentru ele ca Don Quijote cu morile de vînt. Îi plăcea să repete cuvintele lui Cambronne: "Garda moare, dar nu se predă!" În toamna lui 1940, lumea lui Iorga se năruia în jurul lui: zvastica flutura pe Turnul Eiffel, Franța se prăbușise; steaguri roșii se învolburau deasupra Chișinăului și a Cernăuțiului; jumătate din Transilvania era pierdută, bulgarii mărșăluiau pe pămîntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit să suspende apariția "Neamului românesc". Și-a luat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost ales deputat de către "Colegiul Electoral" din Iași192. Cuza a eșuat în tentativa sa de la Iași; Iorga le-a cerut întotdeauna evreilor să se asimileze 193. A intrat în Parlament cu o manifestare a temperamentului său pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la Iași, a numit marxismul: "Ceva ce nu va
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
predominant, trebuie să fie loc și pentru alte naționalități. Evreii nu trebuie să fie rău tratați". El le amintea oamenilor că, deși era un naționalist convins, învățase că românizarea nu poate fi făcută cu forța. Le cerea evreilor să nu fluture steagul sionist sau să cînte imnul Sionismului (după ce înălțaseră steagul românesc și cântaseră imnul național al României). Același sfat li-l dădea și sașilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradiție istorică pentru naționalismul evreiesc sau german
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]