5,879 matches
-
baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca obiect, elemente care au fost inițiate pe terenul limbii engleze și au fost receptate de majoritatea limbilor europene: folclor (< engl., fr. folklore), folcloric (< fr. folk-lorique), folclorist (< fr. folkloriste). În a doua jumătate a secolului al XX-lea, au pătruns în limba română alte cuvinte cu această bază germanică: folk (< engl. folk "curent artistic ce valorifică elemente populare"), de la care s-a realizat derivatul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai multe derivate dintre care unele sînt sinonime ale împrumuturilor ce conțin radicalul grecesc ethnoși, pe de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu a putut evita totuși modelele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ethnikós și ethnikótis au la rîndul lor semnificația "național", și nu "popular". În neogreacă, elementele pe baza radicalului germanic, deși nu lipsesc, sînt în număr redus și, deseori, dublate de construcții autohtone: pholklór și laographía, dar numai lao-gráphos "folclorist", laographikós "folcloric". O privire de ansamblu asupra modului de redare a semnificațiilor din cîmpul semantic "popor" relevă cîteva si-tuații distincte. Se observă, mai întîi, o situație general europeană în care se întîlnesc în aceeași limbă formanți pe baza elementelor grec, latin și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi reprezentată doar de cîteva elemente de limbă redate în scris. Și mai imprecisă devine concepția despre limba literară în cazul celor care cred că ea nu este legată de scriere și că s-ar manifesta chiar în cadrul culturii populare folclorice, căci, în acest mod, se dizolvă în mod nepermis granița dintre limba populară și limba literară, ceea ce nu se poate accepta nici din perspectiva manifestării aspectelor limbii și nici din perspec-tiva cercetării acestor aspecte. În realitate, existența limbii literare este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conceptual, precum o epopee sau un poem amplu despre Ștefan și vremea sa ori limbaje de specialitate la care românii să se poată raporta în epocile ulterioare și să le pună la baza culturii majore moderne. Rămasă la nivelul manifestărilor folclorice orale, figura luminoasă a lui Ștefan și realizările din epoca sa reprezintă numai o amintire din timpurile trecute, căci despre marele voievod s-a scris românește abia după un secol și jumătate (în cronica lui Grigore Ureche), dar nu în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și geamătul singurătății, toate sunt așa cum le-am știut ! (III). Se observă cu ușurință că elementele cosmice implicate în ritualul nunții sunt cele din Miorița, iar similitudinea pasajelor sugerează o dată în plus apropierea dintre o tragedie elină și o creație folclorică socotită dintotdeauna ca fiind definitorie pentru spiritualitatea românească. Această analogie evidentă ne permite să recurgem la studiul Mioara năzdrăvană (1962), inclus ulterior în volumul De la Zalmoxis la Genghis-Han, pentru a afla precizări suplimentare cu privire la semnificațiile morții anunțate în formă dramatică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
istoricii noștri, epopeea națională, din negura vremurilor până în zilele noastre. În acest decor patriotic, scăldat în vapori de alcool și damfuri de bucătărie, responsabili mărunți iau masa cu persoane de sex opus. Pe o estradă mică, o cântăreață în costum folcloric tocmai interpretează o melodie populară. Pe sub brazi, pe sub arini / C-o nevastă din vecini. Parcă ar fi plătită să incite la adulter! Oare nimeni nu-i controlează repertoriul? Găsesc nu ușor o masă. "O țuiculiță ca să ne încălzim", zice el
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
efectuate la sfîrșitul secolului al XlX-lea de compozitori ca Dvorak și Smetana. Unii muzicieni originari din Europa de Est ca cehii Janacek și Martinu, polonezii Paderewski și Szymanowski, ungurii Kodaly și Bartok, românul Enescu și finlandezul Sibelius, încearcă să încorporeze elemente folclorice într-o compoziție muzicală cînd clasică, cînd, din contra, de o factură foarte modernă. Revoluția muzicală începută înainte de război va fi continuată însă în Austria, în jurul lui Arnold Schönberg și al discipolilor acestuia Alban Berg și Anton von Webern, prin
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în altă parte aici "luna mai" durează pînă cel puțin în toamna lui 1969 și favorizează în același timp radicalizarea mediilor muncitorești în sensul înclinării spre anarhism. Și în Italia mișcarea contestatară începe cu mult înainte de 1968, într-o formă "folclorică" și ultraminoritară. Într-adevăr, la începutul lui 1966, la Trente au loc primele încăierări în timpul manifestațiilor contestatare ale stîngii. În cursul anului următor, ea tinde să se extindă și să devină mai radicală, cuprinzînd Universitatea din Pisa, apoi Universitatea catolică
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe care le prețuia în cel mai înalt grad, de obiceiurile pământului, de limba bătrânilor, de folclor. De altfel, peregrinările sale prin țară din perioada adolescenței îi dau o adâncă cunoaștere a limbii și spiritului popular; atunci a acumulat tezaurul folcloric și lexical românesc, a ascultat și notat tot ceea ce era legat de cultura populară, a adunat vechi manuscrise, cuvinte rare, proverbe și zicale, locuțiuni antice. Este celebră lada plină de cărți de care nu se despărțea niciodată, aceasta-i era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de lume, e o temă demnă de urmărit... Culegător de folclor de toate speciile și magician inspirat, este capabil să transforme, prin necontenite filtrări, materialul brut al basmului în supracelesta poemă a "Luceafărului". Poetul nostru național s-a aliniat tradiției folclorice din literatura română pe care a slujit-o cu devotament pleiada unor spirite luminate ca Vasile Alecsandri, George Barițiu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi". Cu mintea lui uriașă, Eminescu a vrut să cuprindă întinderea cunoașterii omenești. Cu geniul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit și au creat opere de artă scriitori și artiști, expozițiile tematice (Toamnă aurie, Ecouri Eminesciene, Culorile Primaverii), vizitele la muzee, case memoriale, toate acestea constituind un mijloc de a prețui valorile culturale, folclorice și istorice ale țării. Și suntem artiști... Pornind de la considerentul că muzica este arta de a gândi cu sunetele, este vinul care umple cupa tăcerii, este vocea armonioasă a creației și că personalitatea omului se identifică în mare măsură cu
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
numai muzica. "Nervii să și-i omoare alții cu afacerile". Celebrei soliste de folclor muzical din Moldova, Laura Lavric, cariera i-a fost și îi este marcată de o activitate concertistică desăvârșită, de participarea la nenumărate eveniment și emisiuni (Tezaur folcloric, O vedetă populară, Teo etc.). Cântecele sale încântătoare pentru români și nu numai, înregistrările efectuate dăinuie și azi. Titlurile câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac; Struguraș
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
comun acord asupra tratamentului pe care să-l aplicăm în acest caz deosebit. Ne-am oprit la un cuvânt cu efecte sonore și terapeutice de-a dreptul miraculoase: cataplasmă. Aceasta și pentru faptul că ne parvenise nouă la ureche, pe cale folclorică, evident, ceva despre uimitoarele minuni săvârșite de vocabula respectivă în lupta cu eradicarea diferitelor maladii. Zis și făcut. Uitându-ne cu atenție prin grădina unde, cândva, fuseseră semănați niște cartofi, am găsit exact ceea ce căutam: știr. Da. Era acolo o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la lucruri necugetate, nechibzuite și condamnabile. Comportamentul meu, firea mea, calitățile dacă voi fi avut vreodată așa ceva -, dar mai ales defectele, într-un cuvânt tot ceea ce reprezintă nota specifică a unei persoane, se cuprind magistral în zicala de largă circulație folclorică din zona plaiurilor mioritice: "Brânză bună în burduf de câine". Când lupți și speri și nu-i firesc? greșești Când îți învingi în luptă îndoiala, În fața conștiinței omenești E mai cinstit-atuncea chiar greșeala." (N. Labiș) Dixit et animam levavi. (Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prin fața ochilor Tăi divini particule de cenușă umană, depunându-se cu sfială tremurândă în părul Tău, pe umerii Tăi, pe obrazul Tău impasibil și pe fața de masă imaculată, țesută din cel mai fin borangic și brodată cu încântătoare motive folclorice? La ce meditai, Doamne? Spune! Ai probleme? Crezi că aș putea să Te ajut cu ceva? Și-au făcut viței în Horeb și s-au închinat idolului. (Psalm 105:19) O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi și-au creat o viață spirituală și materială, care le-a dat posibilitatea să rămână o țară omogenă, capabilă de a-și Însuși rezultatele progresului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
III lea an de existență a gazetei Cuvântul Țărănimii, care urmează ca de la 1 ianuarie 1924 să apară în format mare; mai inserează fapte din istoria cooperativelor, vești de tot felul, scrisori de la țară, informații editoriale, culturale, momente și producții folclorice, literatură, poezie... Redactor responsabil al gazetei Nistor Fetilă, iar mai târziu dr. Ion Iacoban; Tipografia Astra, iar din aprilie 1926 - Hornik - Birubaum strada I. Flondor nr.1 - Cernăuți. „A murit Lenin” titrează Cuvântul Țărănimii din 3 februarie 1924, unde citim
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de israeliți, îndemnuri pentru alungarea sectelor și păstrarea credinței strămoșești, date istorice și literare, proză și versuri, vorbe înțelepte, proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de știință, sfaturi medicale ori gospodărești, ce se publica, purta amprenta autorului. Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru cultură, adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au apărut 9 volume, fiecare cu mai multe sute de pagini...” (Ion I. Nistor - „Publicațiile românești din Bucovina” în Junimea literară nr. 1-3 -1936). * Codrul Cosminului, publicație trimestrială a cercului „Arboroasa” și a Institutului obștesc de istorie, restituiri literare și folclorice „D. Onciul” Cernăuți, apare cu sprijinul revistei „Vatra” și al Editurii „Tipomur” din Târgu Mureș - redactor șef Dumitru Covalciuc. Colegiul de redacție: Grigore Bostan, Nicolae Băciuț, Cornel Moraru, Grigore Ploeșteanu, Rodica Puia, Florica Șapcă. Au fost scrise, cu mari greutăți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al luptei politice. * De la Nistru pân' la Tisa De la Nistru pân' la Tisa, revistă de istorie, literatură și folclor, apare la Cernăuți-Biserica Albă, în mai 1993, sub egida cercului „Arboroasa” și a Institutului Obștesc de Istorie și Restituiri Literare și Folclorice, „Dimitrie Onciul”. Colectivul de redacție: Dumitru Covalciuc, redactor șef, Vasile IzvoranCernăuțeanu, Ion Mihalca, Gheorghe Moiș (redactor șef adjunct), Florea Șapcă. Coperta realizată de Al. Timciuc. Tehnoredactare și multiplicare: An. Vâsoțchi și Theodor Cosma. Multiplicată la șapirograf. Tiraj: 525 exemplare. „Apariția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este rodul unor oameni tineri din nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, care, împărțind același destin, vor să-și aducă contribuția la propășirea culturală a românilor din Ucraina. Scopul nostru comun - aflăm din Precuvântare - constă în valorificarea trecutului istoric, tezaurului folcloric și moștenirii literare dintr-o vastă regiune intracarpatică. Așezând această modestă punte între Nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, pornim, cu icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]