4,454 matches
-
era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Proba 5 - Semnificația liniilor (Anexa 15, pagina 335): Exemplu de originalitate pentru „linie simplă verticală”: un șir de furnici este un răspuns original, spre deosebire de un băț. Exemplu pentru „trei linii curbe”: valuri, unde, aripi, coarne, șine de sanie, marginea unei fuste, leagăn, lebede, pești, vânt, etc. * Exerciții de creativitate. Proba 6 - Evenimente cu producere puțin probabilă (Anexa 15, pagina 335): Exemplu. Pentru exercițiul „Consecințe posibile ale pierderii proprietății apei de a îngheța” un subiect a dat răspunsurile: dispare ninsoarea și zăpada
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și luări în periplezon. Și, în sfârșit, ajungeam. Bordeiul era plin. Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a dreptul peste grinzi, deși alături, mai jos, era o punte. Cei cinci kilometri pînă în sat lipsesc, de asemenea, din memoria mea. Cînd aproape să ajung acasă, din deal cobora o căldărăreasă dintr-acelea cu galbeni în păr și fuste colorate. S-a înfipt în fața mea, musai să-mi ghicească. I-am dat niște mărunțiș, trecînd înainte. Nu s-a mulțumit cu atît, însoțindu mă pînă în dreptul porții. Chiar și după ce am intrat în curte, a continuat să strige: „Mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la chioșcul din colț „numărul din septembrie al unei reviste”. Urmează o totală turmentare, ca un leșin. „Nu știu ce s-a mai Întâmplat cu mine. Căci stele verzi cât portocalele Îmi zburau pe dinaintea ochilor, un diavol milos foarte tânăr, dar cu fustă și cu un surâs perfid, Îmi dăruia un «fier de călcat dragostea» și tocmai când Îl Înghițeam cu oarecare sfiiciune, a apărut un geambaș cu o pendulă.” Trezirea autoarei vine o dată cu regăsirea a ceea ce Îi era familiar: suspiciunea și vigilența
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pat, într-un cot, privindu-i cu coada ochiului fiecare mișcare. Și-a pus lucrurile pe ea unul câte unul. Nici un gest superfluu. Ușor, ușor, ca o păsărică ce-și cruță mișcările în toiul iernii. Și-a tras fermoarul de la fustă, și-a închis, pe rând, de sus în jos, nasturii bluzei, apoi s-a așezat pe pat și și-a tras ciorapii. M-a sărutat pe obraz. Am văzut multe fete dezbrăcându-se grațios, dar puține sunt cele care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fi bine să mă calmez. Dacă durerea provocată de rană n-o să înceteze, dacă fac ulcer la stomac sau hemoroizi, cum o să-și găsească sufletul salvarea? În timp ce mă gândeam la toate astea, eram cu ochii pe fată. I se vedea fusta roz de sub haina kaki pe care i-o dădusem eu. Și tenișii roz. Cerceii sclipeau ca niște licurici în beznă. N-a întors nici măcar o dată capul să vadă dacă eram pe-aproape. Își vedea de drum cu îndârjirea unui cercetaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
simțeam parcă urmele de cerneală pe degete. Și erau pline de știri noi: ce se mai întâmpla sus pe Pământ, la ce oră s-a sculat prim-ministrul, anunțuri de la bursa de valori, sinucideri în familii, masa de seară, lungimea fustelor, prezentarea unor discuri noi, anunțuri imobiliare... Absolut orice găseai în ele. Problema mea era că nu mă mai abonasem la ziare. Renunțasem cu vreo trei ani în urmă la obiceiul de a le citi. Nu mai știu de ce, dar oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că o să-mi mai tremure o vreme. — Opt și douăzeci de minute. — Trebuie să schimb dispozitivul, zise fata. L-a pus în funcțiune pe cel care avea bateriile încărcate, iar pe cel folosit l-a băgat, stângace, între cămașă și fustă. Deci, a trecut fix o oră de când am intrat în tunelul acela. Conform explicațiilor Profesorului, dacă mai mergeam puțin, ajungeam la bulevardul pe care se aflau Galeriile de Artă, iar în dreptul lor se făcea un drum la stânga. Dacă ajungeam până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
intrat în deschizătura aceea pătrată. Cum a dispărut, am urmat-o și eu. Conducta cea îngustă mergea drept înainte o vreme. Nu vedeam decât fundul și gambele fetei la lumina lanternei. I-am asociat gambele albe cu niște legume chinezești. Fusta umedă îi era lipită de coapse și arăta ca un copil de bogdaproste. — Mai ești? strigă ea. — Da, bineînțeles. — Uite-acolo un pantof. — Ce fel de pantof? am întrebat. — Un pantof de piele bărbătesc. Desperecheat. L-am văzut și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
se întărise de mult pe el. — Ce caută pantoful ăla aici? am întrebat. — Ce crezi? L-o fi scăpat vreun individ prins de Întunegri. — Probabil. Pentru că nu mai aveam la ce să mă uit, i-am fixat, în timp ce înaintam, poala fustei. Din când în când aceasta i se ridica, scoțând la iveală niște coapse albe. Nu erau murdare de noroi. Se vedeau cam până unde se prindea portjartierul pe vremuri. Spațiul acela neacoperit... înainte de a apărea dresurile, bineînțeles. Pielea ei albă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dăduse jos cerceii. Întotdeauna faci baie cu cerceii în urechi? am întrebat-o. — Doar ți-am mai spus asta! Mi-e frică să nu-i pierd. Țin foarte mult la ei. — Aha! Fata își atârnase lucrurile la uscat în baie: fusta, bluza, sutienul, chiloții. Toate erau roz. Singurele obiecte ce mi se ofereau privirilor. Tâmplele îmi zvâcneau de durere. Nu mi-a plăcut niciodată să văd chiloți și ciorapi în baie. N-aș putea spune că mă deranjează, dar pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și a unei iubiri fără seamăn la specia khepri. El sublinie cu degetele arborescența venelor de pe aripile lui Lin. Lumina care trecea prin ele se refracta în umbre sidefii de-a lungul vibrațiilor lor ușoare. Cu cealaltă mână îi ridică fusta [...]". • Iubirile umane SF-ul își propune să facă și mai poetice iubirile umane, plasându-le în situații extreme. Așa se întâmplă în nuvelele despre universul Punții și mai ales în Le Machine lente du temps / Mașina lentă a timpului (1989
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Controlul vieții populației mergea până la controlul îmbrăcămintei oamenilor, în special a tinerilor. în licee, uniformele elevilor erau strict controlate zilnic. Dar periodic, se făceau razii, pe străzi, în localuri, în care erau prinși tinerii cu părul lung sau tinerele cu fuste scurte sau îmbrăcate indecent. Uneori, aceste razii se terminau cu bătăi serioase aplicate de miliție tinerilor considerați „recalcitranți”(Chirot, 1978). în condițiile de viață cotidiană tot mai severe, numărul celor care încercau să părăsească clandestin țara era tot mai mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mari probleme. În timp ce Adrian Năstase, un nume de tristă amintire pentru mulți asemeni mie, tinde să semene cu un Moby Dick pe care îl „harponesc“ regulat autoritățile, atunci când se apropie vreun raport de țară, doi fugari își exersează arătatul dedesubturilor fustelor în public. E clar că justiția nu e numai oarbă, dar provine și dintr-o familie cu probleme, în care fra-su mai mic, Internele, s-a dus la băut și nu și-a mai revenit, iar verișorul drept, Serviciile, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
albastră, bila maro, bila verde, bila galbenă, bila roz), plus restul bilelor roșii și cea albă. Ar fi un spectacol nemaipomenit! Publicul, mai ales cel feminin, ar aplauda în delir, suindu-se în picioare pe fotoliile matlasate, ridicându-și entuziast fustele, orbindu-ne cu strălucirea bombată a feselor despicate de emoție. Imperturbabili, după ce am dezvolta traiectorii incredibile pe postavul verde, am câștiga amândoi și l-am pune, capricioși, pe arbitru (care aș fi, bineînțeles, eu!) să declame în cinstea noastră, modificându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
oricărui alt material; - mișcarea cu viteză prea mare în incintă; - purtarea de blue-jeans, pantaloni scurți, ș.a.; - fluieratul, jocul de cărți, fumatul, etc. Severitatea regulilor, care merg uneori până la detalii amuzante („bărbații trebuie să poarte ciorapi care acoperă glezna”, „rochiile și fustele nu trebuie să fie mai scurte de doi inci deasupra genunchiului”), este motivată de tradiția bursieră - de club profesional sau elevat - precum și de preocuparea fiecărei burse de a promova în rândul publicului o imagine de seriozitate și austeritate, totul în
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cealaltă. Andreei i-ar plăcea să vadă alb-negru, să trăiască liber, să se plimbe cu rulota, să privească stelele în fiecare noapte, să iubeacă necondiționat, să scrie coperți, îi place și vrea chiar sa fie baiat (în special când poartă fustă în loc de pantaloni scurți). Am vorbit cu ea de curând. Se uită la ceas de parcă așteptă trenul să o salveze din toată mizeria, dintr-o fantezie cu mizerie. Am ajutat-o cu 20 de lei pentru bilet și acela la reducere
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92927]
-
băgă iarăși nasul în cană. - Eu văd bine cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă, cu gesturi comice, că se dezbracă de fustă și de bluză... - Domnișoară Céleste, spuse numaidecît parohul pe un ton neobișnuit de cald, deși stăpînit, cred că vom fi prieteni buni.
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
moral face casă bună cu cel artistic. Decupajul narativ și, pe de altă parte, modul de a judeca și înțelege ceea ce i se întâmplă o diferențiază pe Tatiana Covor de cele două categorii extreme și opuse de scriitoare. Cele cu fusta prea scurtă, explorându-și la vedere sexualitatea și scoțând-o indecent pe tarabe, respectiv feministele înfocate, care aplică societății și vieții înseși o schemă deja previzibilă, o grilă uscată și, în fond, non-feminină. Autoarea și personajul ei caută o cale
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]