3,912 matches
-
Religia se explică din perspectiva biologiei și antropologiei prin existența unor baze biologice identificabile ce caracterizează specia sapiens. Din perspectiva biologiei, se pot identifica două mari clase de factori care acționează întru apariția și persistența religiei, anume factorii proximali (neurologia, genetica, endocrinologia) și factorii ultimi (numiți și ""evoluționiști""); aceștia din urmă țin de "natura socială a speciei". Ei sunt ultimul palier explicativ al comportamentului religios. Precum mai este încă cazul cu anumite religii contemporane (islamul, de ex.), în societățile tribale ale
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
constitue un handicap atunci când dorim să înțelegem legile naturii, această iluzie nu este în sine inadaptativă, drept pentru care ea va dura. Cauzal vorbind, în spatele neurotransmițătorilor și hormonilor se află genele. Azi este posibil să cifrăm aproximativ partea jucată de genetică și mediu în diferențe comportamentale sau intelectuale observate între două grupuri. Pentru a reuși asta, se compară o populație de gemeni identici (monozigoți) cu o populație de gemeni neidentici (dizigoți) sau de frați/surori aflați în același mediu. Partea jucată
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mediu în diferențe comportamentale sau intelectuale observate între două grupuri. Pentru a reuși asta, se compară o populație de gemeni identici (monozigoți) cu o populație de gemeni neidentici (dizigoți) sau de frați/surori aflați în același mediu. Partea jucată de genetică în variația unei caracteristici se numește eritabilitate. Există o cantitate impresionantă de studii realizate conform acestui aproș, atacând subiecte ca sănătatea, interesele sociale, cotientul intelectual (IQ), personalitatea și religiozitatea. Psihologul Thomas Bouchard, care dirijează de 25 de ani unul dintre
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
religiozitatea, analiza arată rate de concordanță de 52 respectiv 51 procente pentru "devoțiune" și "practică" la monozigoți crescuți împreună, ea căzând la 40 respectiv 35 de procente la dizigoții crescuți împreună. Similitudinea mai ridicată la monozigoți sugerează o influență a geneticii mai importantă decât a mediului. Un alt studiu (Waller și colaboratorii) arată o eritabilitate de 41 la sută în ce privește interesul pentru profesiile religioase și de 59 la sută pentru practica religioasă, în timp ce mediul comun nu are o influență semnificativă statistic
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
adolescență decât la etate adultă. Efectul influenței mediului se atenuează pe măsură ce individul avansează în vârstă dinspre adolescent spre adult, lăsând să apară de manieră mai pregnantă influența genetică. Așa cum s-a menționat deja, eritabilitatea este partea de care este responsabilă genetica în variația unui comportament în sânul unei populații. Astfel, dacă constatăm, de exemplu, o eritabilitate de 59% a fervoarei religioase, asta nu înseamnă că fervoarea este datorată în proporție de 59% factorilor genetici și în proporție de 41% factorilor sociali
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
unui comportament în sânul unei populații. Astfel, dacă constatăm, de exemplu, o eritabilitate de 59% a fervoarei religioase, asta nu înseamnă că fervoarea este datorată în proporție de 59% factorilor genetici și în proporție de 41% factorilor sociali. Înseamnă că genetica este responsabilă de 59% din variația observată în sânul grupului studiat, și deci nu că ea este responsabilă de 59% în apariția a ceea ce numim fervoare religioasă. Dacă putem departaja partea influenței genetice și de mediu în variația unui comportament
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
eritabilității nu sunt sursa care face posibilă abilitatea considerată. Mediul social nu poate avea deci o influență decât în condițiile în care abilitatea este deja permisă organic și este subiect al unei anumite flexibilități. În definitiv, aceste studii arată că genetica joacă un rol mai important decât educația și condiționarea socială în comportamentul religios. Nu numai că baza genetică este esențială pentru ca diferitele componente ale religiozității (devoțiune, antropomorifsm, comportament ritual, relații sociale) să poată exista, dar și "variația în profilul genetic
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Evgheni Gheorghievici Gabricevski (cunoscut în Occident sub grafia Eugene Gabritschewsky; în ; n. 1893, Moscova, d. 1979) a fost un biolog și pictor rus. În vreme ce experimentele și cercetarea pe care a efectuat-o până la finele anilor douăzeci în domeniul geneticii nu au condus la niciun rezultat notabil, Gabricevski a fost reținut pentru picturile sale, adesea puse în legătură cu arta brută, mișcarea artistică de la jumătatea secolului XX. Deși conceptual există diferențieri mari față de artiștii reprezentativi ai curentului, Gabricevski este inclus pentru faptul
Evgheni Gabricevski () [Corola-website/Science/311782_a_313111]
-
(n. 1 mai 1940) este un agronom moldovean, specialist în genetică, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Stiinte a Moldovei. S-a născut la 1 mai 1940 în satul Scorțeni, raionul Telenești. După absolvirea școlii de 7 ani din satul natal urmează studiile la Tehnicumul Agricol din
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
la Tehnicumul Agricol din Cucuruzeni, raionul Orhei, pe care 1-a absolvit cu mențiune in1958. În anul 1964 absolvește cu mențiune Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol ,M.V. Frunze" din Chișinău. Din 1965 s-a dedicat cercetărilor științifice în domeniul geneticii și ameliorării plantelor, fiind aspirant la Secția de Genetică a plantelor din cadrul Academiei de stiinte a Moldovei. După absolvirea aspiranturii a ocupat prin concurs fincția de colaborator științific inferior (1968-1971), iar apoi colaborator științific superior (1971 - 1974) în aceeași Secție
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
1-a absolvit cu mențiune in1958. În anul 1964 absolvește cu mențiune Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol ,M.V. Frunze" din Chișinău. Din 1965 s-a dedicat cercetărilor științifice în domeniul geneticii și ameliorării plantelor, fiind aspirant la Secția de Genetică a plantelor din cadrul Academiei de stiinte a Moldovei. După absolvirea aspiranturii a ocupat prin concurs fincția de colaborator științific inferior (1968-1971), iar apoi colaborator științific superior (1971 - 1974) în aceeași Secție de Genetică a plantelor a AȘM. Și-a susținut
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
ameliorării plantelor, fiind aspirant la Secția de Genetică a plantelor din cadrul Academiei de stiinte a Moldovei. După absolvirea aspiranturii a ocupat prin concurs fincția de colaborator științific inferior (1968-1971), iar apoi colaborator științific superior (1971 - 1974) în aceeași Secție de Genetică a plantelor a AȘM. Și-a susținut teza de candidat în științe agricole (doctor în științe) la Chișinău în anul 1970 cu tema: ,Jzucenie țipă țitoplazmi, urovnea nasâșcenia i vliania mesta reproducții sterilinâh analogov linii cucuruzi pri ih ghibridizații". Între
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
conferențiar universitar la catedră de Ameliorare și Producerea semințelor a Institutului Agricol din Chișinău. Gradul științific de doctor în biologie (doctor habilitat în științe) 1-a obținut în anul 1984 la Institutul Ucrainean de Cercetări științifice în Fitotehnie, Ameliorare și Genetică “B. Iuriev" din Harcov pe tema: ,Ulucișenie cacestva zerna cucuruzi selectionno-gheneticeschimi metodami". În mai anul 1986 a fost ales prin concurs profesor universitar la catedră de Ameliorare și Producerea Semințelor. Activează în calitate de șef al catedrei de Ameliorare, Genetică și Biotehnologie
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
Ameliorare și Genetică “B. Iuriev" din Harcov pe tema: ,Ulucișenie cacestva zerna cucuruzi selectionno-gheneticeschimi metodami". În mai anul 1986 a fost ales prin concurs profesor universitar la catedră de Ameliorare și Producerea Semințelor. Activează în calitate de șef al catedrei de Ameliorare, Genetică și Biotehnologie a culturilor agricole a Universității Agrare de Stat din Moldova în anii 1989-2001 și 2006-pana în prezent. Preda cursurile de genetică generală, evoluționism și ameliorarea specială a plantelor. Între anii 1989-2006 activează în funcție de decan a facultății de Agronomie
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
concurs profesor universitar la catedră de Ameliorare și Producerea Semințelor. Activează în calitate de șef al catedrei de Ameliorare, Genetică și Biotehnologie a culturilor agricole a Universității Agrare de Stat din Moldova în anii 1989-2001 și 2006-pana în prezent. Preda cursurile de genetică generală, evoluționism și ameliorarea specială a plantelor. Între anii 1989-2006 activează în funcție de decan a facultății de Agronomie a UASM. La etapa inițială de încadrare în lucru științific A. Palii a efectuat importante investigații în condițiile Moldovei și ținutului Krasnodar cu privire la
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
în procesul de ameliorare a porumbului pentru calitatea bobului. În urma cercetărilor efectuate a creat o colecție de circa 400 analogi linii consangvinizate, ce conțin în genotipul lor genele o2, fl2, wx, su2, care se folosește pe larg în programele de genetică și ameliorarea calității bobului de porumb, atît în republică, cît și în alte instituții peste hotare. Pentru prima dată a descoperit o genă nouă a endospermului - cfl2, care condiționează manifestarea fenotipica a genei fl2 într-o singură doză și un
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
conducerea profesorului A.Palii au fost pregătiți 2 doctori habilitați în științe și 9 doctori în științe, inclusiv 3 cetățeni din alte țări. În prezent este conducător științific a 3 doctoranzi. Ca o recunoaștere a meritelor sale în cercetările de genetică vegetală și activitate didactica în 1998 prof.univ. A. Palii devine academician al Academiei Internaționale de stiinte Ecologice și Securitate Vitală, în anul 2000 - academician al Academiei Internaționale în domeniul Invățământului Agrar, iar în anul 2007 - membru correspondent al AȘM la
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
și activitate didactica în 1998 prof.univ. A. Palii devine academician al Academiei Internaționale de stiinte Ecologice și Securitate Vitală, în anul 2000 - academician al Academiei Internaționale în domeniul Invățământului Agrar, iar în anul 2007 - membru correspondent al AȘM la specialitatea - Genetică. Este decorat cu medalia „Meritul Civic” (1993), ordinul „Gloria Muncii” (2005), Medalia „60 de ani a AȘM” (2006). Prof. univ. A. Palii este membru al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, membru al Asambleei Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, membru
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
pe dovezi (acr. MBD, în - EBM), este o concepție medicală apărută prin anii 70' ai secolului trecut, care susține că medicina trebuie să se concentreze pe obiectivitate, pe dovezi, pe meta-analiză, pe folosirea metodică, algoritmică, a totalității ramurilor medicinei (epidemiologie, genetică, biostatistică, informatică medicală, medicină explorativă și de laborator promptă, precisă și de calitate, etc.) considerând raportul cost - eficiență, sub un control de calitate riguros și permanent, medicul consultat fiind "factorul frontal al unui larg grup de specialiști, cu care se
Medicină bazată pe dovezi () [Corola-website/Science/311861_a_313190]
-
rol mai activ în cauzarea decesului cuiva. Ideația suicidară se referă la gândurile unei persoane de a-și lua viața. Factorii ce influențează riscul de sinucidere includ bolile psihice, abuzul de droguri, stări psihologice, situații culturale, familiale și sociale și genetica. Bolile mentale și abuzul de substanțe coexistă în mod frecvent. Alți factori de risc includ tentative anterioare de suicid, disponibilitatea unui mijloc de a comite această acțiune, cazuri de suicid în familie sau existența unui traumatism cranio-cerebral. De exemplu, s-
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
sinuciderii este mai mare în casele unde există arme de foc decât în celelalte. Factori socio-economici ca șomajul, sărăcia, lipsa unui adăpost și discriminarea pot determina gânduri sinucigașe. Aproximativ 15-40% din oameni lasă un bilet de adio. Se pare că genetica determină între 38% și 55% din comportamentele suicidare. Veteranii de război prezintă un risc mai mare de sinucidere, în mare parte din cauza unei frecvențe mai ridicate a bolilor mentale și problemelor fizice legate de război. Bolile psihice sunt deseori prezente
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
dublă față de cea din primul nivel aterizare pe o suprafață similar celei lunare (având crater și bolovani). Timpii nivelului doi sunt calculați ca să simuleze aproape total puterea necesară pentru a executa o misiune lunară. Premiul vizează impulsionarea cercetărilor în domeniul geneticii, al secvențierii genomului uman. Premiul în valoare de 10 milioane USD va fi atribuit acelei echipe care va concepe un aparat capabil să secvențieze 100 de genoame umane în 30 zile sau mai puțin, cu o eroare nu mai mare
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]
-
este un polimorfism uninucleotidic specific în regiunea CD14 și expunerea la endotoxină (un produs bacterian). Expunerea la endotoxină poate proveni din diverse surse de mediu, inclusiv fumul de țigară, câini și ferme. Atunci, riscul apariției astmului este determinat atât de genetica unei persoane, cât și de gradul expunerii la endotoxină. O triadă formată din eczemă atopică, rinită alergică și astm este numită atopie. Cel mai puternic factor de risc în apariția astmului îl reprezintă antecedentele de boală atopică; astmul are o
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
la fel precum terapia cu carbonat de litiu (1948) a reușit să ducă la remisiune cazurile de psihoză maniaco-depresivă. Începând din anul 1980, neuroradiologia a devenit tot mai mult folosită în diagnosticul bolilor psihice. Studiile de biologie moleculară arată că genetica joacă un rol primordial în apariția tulburărilor mintale. În jurul anului 1995 se pune în evidență gena răspunzătoare de apariția schizofreniei în cromozomul 6, și cele care determină psihozele bipolare în cromozomii 18 și 21. Recunoașterea intervenției factorilor psihosociali în apariția
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
examenele întreprinse de alți specialiști, psihologii efectuează teste de inteligență și asupra structurii personalității, neurologii constată eventuala prezență a unor leziuni organice ale creierului. La acestea se adaugă investigații psihosociale, precum și utilizarea metodelor moderne de neuroimagistică, examinări neurofiziologice și de genetică moleculară. Anumite endofenotipe pot predispune - în condiții particulare - la apariția unor boli mintale. Tratamentul psihiatric s-a modificat în mod esențial în ultimele decenii. În trecut, pacienții psihici erau spitalizați pe timp îndelungat, de luni și ani. În prezent, durata
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]