5,440 matches
-
119) 20 Primul care a studiat această suprafață a fost Ferdinand Minding, care a observat că are o geometrie intrinsecă constant negativă. 21 Abe Shenitzer, de exemplu, scrie că " Realizarea de către Beltrami a geometriei (unei părți a) planului hiperbolic ca geometria intrinsecă a unei suprafețe pseudosferice a avut un impact uriaș asupra contemporanilor săi. A fost văzută ca schimbând ceea ce a fost considerat ca fiind o plăsmuire a imaginației într-un fapt matematic." (Shenitzer 1994: 467). 22 Pentru o abordare mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fapt matematic." (Shenitzer 1994: 467). 22 Pentru o abordare mai extinsă a unei astfel de interpretări a se vedea Friedman (1985: 486-506). 23 "Problema este că I. Kant nu folosește o noțiune a posibilității în care să fie posibile atât geometria euclidiană cât și geometriile neeuclidiene." (Friedman 1985: 502) 24 Friedman (op. cit. 504) consideră că ce ar putea a aproxima la Kant noțiunea noastră de posibilitate logică ar fi matematica pură (i.e. ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția pură
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
467). 22 Pentru o abordare mai extinsă a unei astfel de interpretări a se vedea Friedman (1985: 486-506). 23 "Problema este că I. Kant nu folosește o noțiune a posibilității în care să fie posibile atât geometria euclidiană cât și geometriile neeuclidiene." (Friedman 1985: 502) 24 Friedman (op. cit. 504) consideră că ce ar putea a aproxima la Kant noțiunea noastră de posibilitate logică ar fi matematica pură (i.e. ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția pură) iar pe cea de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția empirică). 25 După Kant, "imposibilitatea nu se bazează pe concept în sine, ci pe construcția lui în spațiu" (CRP, p. 224). 26 Pentru mai multe detalii legate de viziunea lui Helmholtz cu privire la geometriile neeuclidiene a se vedea DiSalle (2006b) și, în special, DiSalle (2006a). 27 După Resnik, "Hilbert a crezut că metoda sa axiomatică a creat posibilitatea unei cercetări riguroase a independenței postulatului paralelelor" (Resnik 1974: 387). 28 În această nouă viziunea asupra
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de ordine, axiomele de congruență, axioma paralelelor și axiomele de continuitate. 34 A se vedea discuția de mai sus. 35 Klein spune, de exemplu, că "a părut cu atât mai justificabil a forța observații de legătură de acest tip, deoarece geometria, care este totuși una ca substanță, a fost mult prea fragmentată în cursul recentei sale dezvoltări rapide într-o serie de teorii aproape distincte, care avansează independent una față de cealaltă." (Klein Erlanger Programm citat în Millman 1977: 339). 36 Klein
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cealaltă." (Klein Erlanger Programm citat în Millman 1977: 339). 36 Klein Erlanger Programm citat în Millman (1977: 339). 37 Birkhoff și Bennett consideră că "EP [Erlanger Programm] a fost înainte de toate o afirmare a rolului central jucat de grupuri în geometrie." (Birkhoff și Bennett 1988: 149). 38 În engleza termenul este "differentiable manifold", iar în germană "differenzierbare Mannigfaltigkeiten". 39 Pentru mai multe detalii privitoare la apariția calculului, a se vedea M. Kline (1972), în special capitolul 17. 40 Cred că este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
află la "distanța" (adică "timpul") minkowskiană 0 față de origine. 50 In cele două diagrame, avem o reprezentare in două dimensiuni a spatiu-timpului minkowskian. 51 Tim Maudlin spune, de exemplu, despre Kant că "nu avea de ce să fie deranjat de descoperirea geometriei neeuclidiene per se. Într-adevăr, cum Kant a insistat că geometria este sintetică mai degrabă decât analitică, el ar fi prezis că cineva ar putea, ca un exercițiu pur formal, să producă un set de axiome geometrice care diferă de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cele două diagrame, avem o reprezentare in două dimensiuni a spatiu-timpului minkowskian. 51 Tim Maudlin spune, de exemplu, despre Kant că "nu avea de ce să fie deranjat de descoperirea geometriei neeuclidiene per se. Într-adevăr, cum Kant a insistat că geometria este sintetică mai degrabă decât analitică, el ar fi prezis că cineva ar putea, ca un exercițiu pur formal, să producă un set de axiome geometrice care diferă de cele ale lui Euclid și totuși nu implică nici o contradicție. Ce
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ar putea, ca un exercițiu pur formal, să producă un set de axiome geometrice care diferă de cele ale lui Euclid și totuși nu implică nici o contradicție. Ce nu ar fi putut accepta kantianismul este ideea că o astfel de geometrie neeuclidiană poate fi luată în serios ca o propunere științifică pentru structura geometrică a spațiului chiar acel spațiu în care ne sunt date aparențele. Asta este exact ce a propus Einstein." (Maudlin 2005: 157). Am văzut, totuși, mai sus că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
construcții în spațiu, iar convingerea noastră intuitivă că acele construcții sunt posibile derivă din experiențele amintite. (DiSalle 2006a). 58 În engleză, termenul este "differentiable manifolds". 59 Se consideră, de asemenea, că și Gauss ar fi avut o concepție empiristă cu privire la geometrie. 60 Acest paragraf justifică oarecum afirmația făcută la începutul acestei secțiuni cu privire la importanța pe care a avut-o teoria relativității generalizate în raport cu concepția asupra matematicii a pozitiviștilor logici. 61 Astfel, ei "au susținut o poziție în întregime nouă care este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1991: 134). 64 "Pentru a mă referi numai la probleme legate strâns de cele de față, consider că un mare merit al lui Kant rezidă în faptul că el a făcut distincția între judecățile sintetice și analitice. Spunând că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el a dezvăluit esența lor reală. Acest lucru merită să fie repetat și astăzi, întru-cât el continuă adesea să fie ignorat. Deși Kant s-a înșelat în privința aritmeticii, aceasta după părerea mea nu știrbește în mod
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
kantiană generală despre cunoaștere" (Kitcher 1979: 257) și astfel "îl putem înțelege pe Frege ca operând în tradiția epistemologică kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a priori și, astfel, viziunea acestuia diferă de cea a lui Kant. (a se vedea Dummett 1991: 126-157). 65 A se vedea și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
and Refutations", în care prezintă celălalt argument expus de noi. Din motive care țin de economia prezentării, noi vom discuta aceste argumente în altă ordine decât cea cronologică. 76 Sunt numite astfel deoarece exemplul paradigmatic de astfel de teorie este geometria euclidiană. 77 Lakatos consideră că intuiționismul nu a urmărit reorganizarea matematicii și, de aceea, nu îl ia în discuție. 78 Editorii articolului lui Lakatos (1976) (J. Worrall și G. Currie) atrag atenția ca filosofia lui Hilbert nu este cel mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și dacă luăm în considerare ecuațiile de gradul doi cu ∆=b2 4ac < 0, e.g. x2 + 1 = 0, unde dacă nu folosim numerele complexe nu avem nici o soluție. 83 Vezi și Wigner (1960:224) "Conceptele matematicii elementare și in particular ale geometriei elementare au fost formulate pentru a descrie entități care sunt sugerate direct de către lumea exterioară". 84 De exemplu, Roger Penrose scrie: "Din punct de vedere matematic și lăsând deoparte, momentan, orice legătură directă cu lumea fizică ar fi extreme de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pot evita printr-o programare judicioasă a încărcăturii și utilizării unor diagrame de încălzire a cuptorului care să țină cont atât de diagrama prescrisă de încălzire cât și de parametrii geometrici ai radiației din incinta cuptorului ce se modifică în funcție de geometria șarjei supuse procesului. 5 - Corelarea tehnologiei de încălzire cu cea de forjare Prin așezarea necorespunzătoare a încărcăturii pe vatră, de multe ori în vrac, fără a se ține seama de succesiunea operațiilor de forjare, sunt necesare manevre inutile de semifabricate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92837]
-
pot evita printr-o programare judicioasă a încărcăturii și utilizării unor diagrame de încălzire a cuptorului care să țină cont atât de diagrama prescrisă de încălzire cât și de parametrii geometrici ai radiației din incinta cuptorului ce se modifică în funcție de geometria șarjei supuse procesului. 5 - Corelarea tehnologiei de încălzire cu cea de forjare Prin așezarea necorespunzătoare a încărcăturii pe vatră, de multe ori în vrac, fără a se ține seama de succesiunea operațiilor de forjare, sunt necesare manevre inutile de semifabricate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92831]
-
reintervenție), obstrucție reziduală a tractului de ejecție al VD, leziuni coronariene (prin suturarea petecului pentru ventriculotomie prea aproape de artera descendentă anterioară). Tardive - insuficiența pulmonară (necesitând înlocuire valvulară) [12], anevrism ventricular drept (necesitând pe lângă înlocuirea valvulară un procedeu de reconstrucție a geometriei ventriculare drepte), defect septal ventricular rezidual, stenoză pulmonară infundibulară (prin calcificarea petecului transanular), insuficiență tricuspidiană, insuficiență ventriculară dreaptă [15]. Factorii din timpul corecției care determină funcția ventriculară dreaptă în evoluție sunt: lărgimea petecului VD, păstrarea bandei moderatoare, evitarea rezecției musculare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Simulator-CT și este considerată standard of care. Informația anatomică furnizată de achiziția de imagini, fuzionată eventual cu CT efectuat la diagnostic permite conturajul precis al volumului țintă și a organelor la risc, generând un plan de iradiere conformat, cu o geometrie și dozimetrie individualizată. Doză și fracționare Postoperator, la pacienții cu chirurgie R0, se recomandă o doză standard de 45-50,4 Gy cu 1,8 Gy pe fracțiune, cu fotoni X, cu energii înalte (> 10MV). În cazul chirurgiei cu margini de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
primare descris la imagistica preoperatorie corelat cu protocolul operator, detaliile examenul histopatologic și cu imagistica postoperatorie. Dozimetria (numărul și orientarea câmpurilor, doză/câmp, accesorii, protecții,optimizarea histogramelor doză-volum) După conturajul volumului țintă și al organelor la risc, dozimetria tridimensională stabilește geometria câmpului de iradiere, numărul fasciculelor, orientarea lor, porțile de intrare și accesoriile utilizate (filtre pană), poziția colimatorului multilamelar (MLC) pentru fiecare câmp în 3D CRT, respectiv fluența iradierii (IMRT). Obiectivul este optimizarea dozei în volumul țintă (PTV: 95-105% în 3DCRT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
LL) sau 2 fascicule oblice cu filtre pană, în funcție de dozimetrie. Planul de iradiere 3D cu utilizarea a 4-6 fascicule non-coplanare oferă avantaje dozimetrice, în special în respectarea reducerii iradierii renale [70,71]. Prin reconstrucție 3D se optimizează și se vizualizează geometria finală a fasciculelor de tratament în raport cu anatomia pacientului. Fiecare plan de iradiere este individualizat, optimizat, laborios respectând criterii prestabilite de constrângeri de doză maximă și de histograma doză-volum (fig. 321 și tabelul 154). Verificarea planului la aparatul de iradiere („mise
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
Operația constă în rezecția anevrismului și reconstrucția camerei ventriculare. Este necesară îndepărtarea trombilor prezenți, corectarea aritmiilor ventriculare și BAC. Corecția chirurgicală are ca obiective : - Restabilirea anatomiei VS, contur și volum, „remodelare chirurgicală” („reverse remo-deling”) - Prevenirea dilatării suplimentare a VS, - Restabilirea geometriei VS - formă, - Îmbunătățirea funcției VS [34]. Tehnici chirurgicale au fost realizate în timp: - Incizia anevrismlui, rezecția parțială, sutură liniară în 2 planuri, - Endoanevrismorafia - corecție intracavitară cu petec de Dacron (Colley 1958-1992, 4298 cazuri) - Anevrismectomie: rezecșie și reconstrucție (corecție Jatene - cord
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Meyerson sub conceptul de irațional. Prin acest termen, filosoful francez desemnează "ceea ce (...) apare ca rezistând, prin însăși esența sa, oricărei reducții ulterioare la elemente pur raționale"684. De acest fel sunt, de exemplu, structura spațiului, care a condus la apariția geometriilor neeuclidiene, senzația și cuanta lui Planck. Prezența iraționalilor este o dovadă clară că existența nu este total rațională, că nu este construită în acord cu exigențele rațiunii. Însă, existența iraționalilor nu înseamnă angajarea în agnosticism și iraționalism. Dimpotrivă, ea duce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Pentru înțelegerea noilor teorii științifice, este necesară o "pedagogie a ambiguității", ori o "ontologie a complementarului" având în centru ideea că "proprietățile complementare trebuie să fie înscrise în esența ființei, contrar credinței tacite că ființa este întotdeauna semnul unității"766. Geometriile neeuclidiene, deși sunt întemeiate pe o propoziție ce contrazice nu numai al cincilea postulat al Elementelor lui Euclid ci și percepția spațială empirică, se dovedesc, în mod paradoxal, perfect coerente, fiecare găsindu-și realizarea pe câte un tip de suprafață
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Bachelard propune pentru această nouă situație a rațiunii denumirea de "supraraționalism", gândit oarecum analog suprarealismului propus de Tristan Tzara cam în aceeași perioadă. Supraraționalismul presupune dialectizarea rațiunii, dar nu în sensul lui Hegel, ci mai degrabă în acela al inițiatorilor geometriilor neeuclidiene, care înseamnă a pune rațiunea să facă polemică, a-i da libertate față de ea însăși "mlădiind aplicarea principiului de contradicție" (adică de noncontradicție), invitând-o să completeze în mod dialectic noțiunile fundamentale 780. Rațiunea a însemnat prudență și tradiție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va numi mai târziu logică polivalentă. Dacă proiectele prezentate de Bachelard se construiau mai ales prin abandonarea principiului identității, încercările acestea ale lui Łukasiewicz pleacă de la abandonarea principiului terțului exclus. El însuși, se pare, asemăna descoperirea logicilor polivalente cu descoperirea geometriilor neeuclidiene, care porneau tot de la abandonarea unui principiu fundamental 797. Ideea unei logici non-aristotelice a luat și forma mai radicală a logicii contradicției. În acest sens, cartea din 1911 a lui Fr. Paulhan 798 pare deschizătoare de drumuri. În această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]